Solicitare plata drepturi banesti. Jurisprudenta. Decizia 469/2008. Curtea de Apel Iasi
Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 469
Ședința publică de la 11 Iulie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Nelida Cristina Moruzi
JUDECĂTOR 2: Cristina Mănăstireanu
JUDECĂTOR 3: Georgeta
Grefier
Pe rol judecarea cauzei având ca obiect litigiu de muncă privind recursul formulat de SINDICATUL ROMÂNIA I - REPREZENTAT PRIN PREȘEDINTE - ÎN NUMELE ȘI PENTRU MEMBRII DE SINDICAT, G, A, G, G, IU, B, G, G, G, G, G, G, G, G, G, G, GH., G, și împotriva sentinței civile nr. 422 din 14.03.2008 a Tribunalului Iași (dosar nr-), intimată fiind ROMÂNIA
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă consilierul juridic pentru recurentul SINDICATUL ROMÂNIA I și avocat pentru intimata ROMÂNIA
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, care învederează că dosarul este la al treilea termen și că nu s-au depus la dosar de către intimatul ROMÂNIA I înscrisurile admise ca probă.
Instanța comunică un exemplar al întâmpinării formulate de intimatul ROMÂNIA I reprezentantului recurentului.
Consilierul juridic pentru recurentul SINDICATUL ROMÂNIA I arată că a luat la cunoștință de conținutul întâmpinării.
Avocat pentru intimata ROMÂNIA I depune la dosar un număr de 8 înscrisuri reprezentând extrasuri ale contractelor colective de muncă la nivel de ramură pentru anii 2006-2007 și 2008-2010. Arată că a comunicat un exemplar al setului de acte reprezentantului recurentului.
Consilierul juridic pentru recurentul SINDICATUL ROMÂNIA I arată că nu are de formulat alte cereri.
Instanța constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul la dezbateri.
Consilierul juridic pentru recurentul SINDICATUL ROMÂNIA I solicită admiterea recursului, casarea hotărârii primei instanțe și admiterea acțiunii așa cum a fost formulată, pentru motivele indicate în scris. Depune concluzii scrise la dosar.
Avocat pentru intimata ROMÂNIA I solicită respingerea recursului și menținerea hotărârii primei instanțe. Arată că prin recurs se reiau motivele din acțiunea introductivă și nu se critică legalitatea hotărârii. Precizează că în mod corect a considerat instanța de fond că s-a adaptat Contractul Colectiv de Muncă la nivel de unitate la Contractul Colectiv de Muncă la nivel de ramură. Mai arată că există la dosar o adresă de la Inspectoratul Teritorial d e Muncă prin care se constată că s-au respectat de unitate Contractul Colectiv de Muncă la nivel național. Indică faptul că Contractul Colectiv de Muncă prevede limite minimale ale sporului de vechime în muncă și că au existat negocieri cu sindicatul.
Consilierul juridic pentru recurentul SINDICATUL ROMÂNIA I arată că s-a ajuns la un acord doar cu privire la sporul de 5% pentru cei cu vechime de 3 ani.
Declarând dezbaterile închise,
CURTEA DE APEL
Deliberând asupra recursului civil de față, constată;
Prin sentința civilă nr. 422/14 martie 2008, pronunțată de Tribunalul Iași, în dosarul nr-, a fost respinsă acțiunea formulată de Sindicatul România I, în numele și pentru membrii de sindicat în contradictoriu cu pârâta România
Pentru a se pronunța astfel, instanța de fond a reținut următoarele;
Prin cererea adresată instanței, Sindicatul România, în numele și pentru reclamanții:, G, G, G, B, Tăbăranu, G, G, G, G, G, G, G, -, G, G, escu, G, Gh., a, G, uță, G, a solicitat aplicarea prevederilor art. 41 alin. 3 lit. c din pe anii 2007 - 2010 în ceea ce privește sporul de vechime de minim 5 % pentru 3 ani vechime și 25 % pentru o vechime mai mare de 10 ani, pentru perioada 1 ianuarie 2007 - 10 august 2007. De asemenea, reclamanții au solicitat constatarea nulității art. 2 lit. c Capitolul I anexa 2 din Contractul colectiv de muncă la nivelul unității înregistrat sub nr. 205/10 august 2007 și, în consecință, aplicarea dispozițiilor mai favorabile înscrise în contractul colectiv de muncă la nivel superior (respectiv pe anii 2007 - 2010) în ceea ce privește acordarea sporului de vechime începând cu data de 10 august 2007.
Instanța a reținut, potrivit art. 41 alin. 3 lit. d din Contractul colectiv de muncă unic la nivel național pe anii 2007 - 2010, că salariații beneficiază de un spor pentru vechime în muncă de minim 5% pentru 3 ani vechime și maximum 25% la o vechime de peste 20 de ani, din salariul de bază. Acest contract colectiv de muncă unic la nivel național a fost înregistrat la sub nr. 2895/21/29.12.2006.
La momentul intrării în vigoare a contractului colectiv de muncă unic la nivel național pe anii 2007 - 2010, la nivelul unității " România" era în vigoare contractul colectiv de muncă înregistrat la - I sub nr. 139/15.06.2007. Acest contract colectiv de muncă la nivelul unității nu cuprindea nici o clauză referitoare la sporul de vechime în muncă.
La data de 15.06.2007 a expirat contractul colectiv de muncă la nivel de unitate nr. 139/15.06.2007, părțile încheind un nou contract colectiv de muncă la nivel de unitate, înregistrat la I sub nr. 205/10.08.2007. În art. 2 lit. c cap. I, anexa nr. 2 la contractul colectiv de muncă la nivel de unitate pe anii 2007 - 2008, se prevede că salariații beneficiază de un spor permanent de 5% acordat pentru vechime în muncă mai mare de trei ani.
Potrivit disp. art. 8 alin. 2 din Legea nr. 130/1996 și art. 238 alin. 1 Codul muncii, contractele colective de muncă nu pot conține clauze care să stabilească drepturi la un nivel inferior celui stabilit prin contractele colective de muncă încheiate la nivel superior. De asemenea, potrivit disp. art. 3 alin. 3 din contractul colectiv de muncă unic la nivel național pe anii 2007 - 2010, în situația în care părțile au încheiat contracte colective de muncă la un nivel inferior înaintea contractelor la nivel superior, cele de la nivelurile inferioare se vor adapta contractelor colective de la nivel superior, acolo unde prevederile minimale ale acestora nu au fost atinse. Față de aceste dispoziții legale, instanța a reținut că părțile aveau obligația de a adapta contractul colectiv de muncă existent la nivel de unitate pe anii 2006 - 2007 cu clauzele contractului colectiv de muncă unic la nivel național pe anii 2007 - 2010, fapt care nu s-a realizat. Totodată, instanța a reținut că pentru perioada 01.01.2007 - 10.08.2007 (data intrării în vigoare a noului contract colectiv de muncă la nivel de unitate), pârâta a calculat și a plătit tuturor salariaților care aveau o vechime în muncă mai mare de 3 ani un spor de vechime de 5% din salariu. Astfel, din adresa nr. -//22.02.2008 emisă de Inspectoratul Teritorial d e Muncă I rezultă că pârâta " România" a acordat sporul de vechime în muncă de minim 5% din salariul de bază tuturor salariaților din cadrul societății care au o vechime în muncă mai mare de 3 ani.
În consecință, reținând că pârâta a plătit salariaților cu o vechime mai mare de 3 ani, pentru perioada 01.01.2007 - 10.08.2007, un spor de vechime de 5%, instanța a constatat că este neîntemeiată cererea reclamanților de obligare a pârâtei la aplicarea art. 41 alin. 3 lit. c din contractul colectiv de muncă unic la nivel național pe anii 2007 - 2010 în sensul acordării sporului de vechime de minim 5 % pentru 3 ani vechime și de 25% la o vechime de peste 20 de ani. Instanța a mai reținut și faptul că art. 41 alin. 3 lit. c stabilește un procent minim și un procent pentru sporul de vechime, urmând ca părțile să negocieze între aceste limite valoarea efectivă a sporului de vechime acordat salariaților.
În ceea ce privește cererea reclamanților având ca obiect constatarea nulității absolute a art. 2 lit. c cap. I, anexa nr. 2 la contractul colectiv de muncă la nivel de unitate pe anii 2007 - 2008 înregistrat la - I sub nr. 205/10.08.2007, instanța a constatat că aceasta este neîntemeiată. Astfel, în art. 2 lit. c cap. I, anexa nr. 2 se prevede că salariații beneficiază de un spor permanent de 5% acordat pentru vechime în muncă mai mare de trei ani. În contractul colectiv de muncă unic la nivel național pe anii 2007 - 2010 se prevede limita minimă a sporului de vechime de 5% și o limită maximă de 25%. Întrucât prin contractul colectiv de muncă la nivel de unitate sporul de vechime este acordat în cuantum de 5% pentru toți salariații cu o vechime mai mare de 3 ani, instanța a reținut că prevederile art. 2 lit. c cap. I, anexa nr. 2 nu sunt contrare dispozițiilor art. 41 alin. 3 lit. c din contractul colectiv de muncă unic la nivel național pentru anii 2007 - 2010. Aceasta cu atât mai mult cu cât chiar în dispozițiile legale se prevede că în contractele colective de muncă nu pot fi stabilite drepturi la un nivel inferior celor stabilite prin contractele colective de muncă încheiate la nivel superior.
Ca urmare, instanța a respins acțiunea ca neîntemeiată.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs sindicatul România I, în numele și pentru membrii de sindicat, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Consideră recurentul că prin art. 41 alin. 3 lit. din pe anii 2007 - 2010 s-a urmărit tocmai o diferențiere a sporurilor acordate salariaților pentru vechimea efectivă pe care o are în muncă, în caz contrar, s-ar fi acordat un procentaj fix, ca în cazul altor sporuri.
Mai mult, prin acordarea unui spor nediferențiat pentru vechimea în muncă se ajunge la o situație discriminatorie între salariații cu o vechime peste 20 ani și cei cu o vechime peste 3 ani, fiind astfel înlăturată rațiunea stabilirii unui spor pentru vechime în muncă, atât timp cât nu se face o diferențiere concretă și obiectivă în raport de anii efectiv lucrați.
În consecință, se solicită admiterea recursului și a acțiunii formulate.
În drept, motivele de recurs se încadrează în dispozițiile art. 304 pct. 9, 304 ind. 1 Cod procedură civilă.
Intimata a formulat întâmpinare, prin care solicită respingerea recursului.
În recurs au fost depuse înscrisuri.
Analizând actele și lucrările dosarului prin prisma motivelor, invocate și a dispozițiilor legale aplicabile, Curtea de Apel constată că recurusl este nefondat.
Conform art. 238 alin. 1 din Codul muncii, contractele colective de muncă nu pot conține clauze care să stabilească drepturi la un nivel inferior celui stabilit prin contractele colective de muncă încheiate la nivel superior.
Ori, prin art. 41 alin. 3 din 2007 - 2010 (nr. 2895/2006) s-a prevăzut acordarea, pentru vechime în muncă, a unui spor minim de 5 % pentru 3 ani vechime și 25 % la o vechime de peste 20 ani, din salariul de bază.
Contractul colectiv de muncă unic la nivel de ramură construcții de mașini (atât cel pe anii 2006 - 2007, cât și cel pe anii 2008 - 2010) prevede, mai explicit, la art. 65 lit. d, că pentru vechimea în muncă, sporul este de minim 5 % pentru 3 ani vechime și 25 ani la o vechime de peste 20 ani,diferența pe tranșe de vechime stabilindu-se prin contractul colectiv de muncă la nivel de unități.
Prin Contractul colectiv de muncă încheiat la nivelul unității pentru perioada 2007 - 2008 s-a prevăzut la Anexa 2 Capitolul I pct. 2 lit. c un spor permanent de 5 % acordat pentru vechime în muncă mai mare de 3 ani.
În atare condiții, corect a reținut prima instanță că prevederile art. 2 lit. c Capitolul I anexa 2 din la nivel de unitate nu sunt contrare dispozițiilor art. 41 alin. 3 lit. c din 2007 - 2010, deoarece respectă prevederile minimale ale acestuia din urmă, respectiv procentul de 5 % pentru o vechime mai mare de 3 ani, celelalte tranșe impunându-se a fi fost stabilite prin negocieri, fără a se depăși procentul de 25 % pentru o vechime de peste 20 ani.
Art. 236 alin. 4 din Codul muncii prevede: "contractele colective de muncă încheiate cu respectare dispozițiilor legale constituie legea părților".
Ori, atât timp cât părțile - prin acordul lor - au stabilit un spor de vechime unic la nivelul unității (respectiv de 5 %), spor ce nu contravine dispozițiilor și ale art. 238 alin. 1 din Codul muncii, nu se poate susține că este vorba de încălcarea prevederilor legale.
În fapt, situația discriminatorie invocată în recurs s-a creat prin însăși culpa reclamantului - recurent Sindicatul România I care nu a negociat un spor diferențiat pe tranșe de vechime în muncă, ci - dimpotrivă - stabilit de comun acord cu Patronatul un spor permanent de 5 % pentru vechime în muncă mai mare de 3 ani.
Raportat tuturor considerentelor expuse, Curtea de Apel va respinge ca nefondat recursul declarat de Sindicatul România I și va menține sentința primei instanțe, ca fiind legală și temeinică.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul formulat de Sindicatul România I, în numele și pentru membrii săi de sindicat, împotriva sentinței civile nr. 422/14 martie 2008, pronunțată de Tribunalul Iași, sentință pe care o menține.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 11 iulie 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
GREFIER,
Red.
Tehnored.
21.07.2008 - 02 ex.
Tribunalul Iași - Jud.
Jud.
Președinte:Nelida Cristina MoruziJudecători:Nelida Cristina Moruzi, Cristina Mănăstireanu, Georgeta