Solicitare plata drepturi banesti. Jurisprudenta. Decizia 696/2008. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
ROMANIA
CURTEA DE APEL
Secția conflicte de muncă și asigurări sociale
Decizia Nr. 696/R/ Dosar Nr-
Ședința publică din 10 iunie 2008
PREȘEDINTE: Ligia Vâlcu JUDECĂTOR 2: Camelia Juravschi
- - JUDECĂTOR 3: Gheorghe Burdea
G - judecător
- - grefier
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra recursului declarat de pârâtul Municipiul împotriva sentinței civile nr. 407 din 21 februarie 2008, pronunțată de Tribunalul Brașov în dosarul nr-.La apelul nominal făcut în ședință publică, la pronunțare, se constată lipsa părților.
Procedura îndeplinită.
Dezbaterile în cauză au avut loc în ședința publică din 5 iunie 2008, când părțile prezente au pus concluzii în sensul celor consemnate în încheierea de ședință din acea dată, ce face parte integrantă din prezenta decizie.
In vederea deliberării, instanța a amânat pronunțarea cauzei pentru 10 iunie 2008.
CURTEA
Asupra recursului de față;
Constată că prin sentința civilă nr.407/21.02.2008, Tribunalul Brașova admis în parte acțiunea civilă formulată și precizată de reclamanți, precum și cererile de intervenție formulate de intervenienți prin reprezentant legal Sindicatul Liber al Salariaților din Primăria Municipiului B, în contradictoriu cu pârâta Municipiul B și în consecință a obligat pârâta să plătească reclamanților indemnizația de dispozitiv în cuantum de 25 % din salariul de bază al acestora, după cum urmează:
1., începând cu 7 mai 2004;
2., începând cu 20.08.2004;
3., începând cu 7 mai 2004;
4., începând cu 01.11.2006;
5., începând cu 1.02.2006;
6., începând cu 13.12.2006;
7. ,începând cu 15.10.2004;
8. începând cu 7 mai 2004;
9., începând cu 15.10.2004;
10., începând cu 28.07.2008;
11. ,începând cu 07. 05. 2004;
12., începând cu 07. 05. 2004;
13., începând cu 01.11.2007;
14., începând cu 07. 05. 2004;
15., începând cu 07. 05. 2004;
16. începând cu 07. 05. 2004;
17., începând cu 01. 05. 2006;
18., începând cu 07. 05. 2004;
19. începând cu 07. 05. 2004;
20., începând cu 07. 05. 2004;
21., începând cu 07. 05. 2004;
22. începând cu 07. 05. 2004;
23. începând cu 07. 05. 2004;
24., începând cu 15. 02. 2006;
25., începând cu 07. 05. 2004;
26., începând cu 07. 05. 2004;
27., începând cu 07. 05. 2004;
28., pentru perioada 01.07.2004 până la 01.12.2007;
29., începând cu 07. 05. 2004;
30., începând cu 07. 05. 2004;
31., începând cu 11. 06. 2007;
32. începând cu 17. 07. 2006;
33., începând cu 01. 11. 2006;
34., începând cu 07. 05. 2004;
35., începând cu 13. 02. 2007;
36., începând cu 07. 05. 2004;
37., începând cu 07. 05. 2004;
38., începând cu 07. 05. 2004;
39., începând cu 20.11.2006;
40., începând cu 07. 05. 2004;
41., începând cu 16.05.2005,
42., începând cu 07. 05. 2004;
43., începând cu 05.02.2007;
44., pentru perioada 01.07.2004- 01.11.2007,
cât a fost personal contractual;
45., începând cu 07. 05. 2004;
46., începând cu 07. 05. 2004;
47., începând cu 07. 05. 2004;
48., începând cu 07. 05. 2004;
49., începând cu 07. 05. 2004;
50. A, începând cu 07. 05. 2004;
51., începând cu 15. 02. 2004;
52., începând cu 07. 05. 2004;
53., începând cu 07. 05. 2004;
54., începând cu 07. 05. 2004;
55., începând cu 07. 05. 2004;
56., începând cu 12.02.2007;
57., începând cu 01.08.2004;
58., începând cu 02.07.2007;
59., începând cu 17.01.2005;
60., pentru perioada 26.07.2004-01.05.2001 și 07.05.
2004 - 26.09.2007.
61., pentru perioada 26.07.2004 și până la
data încetării raporturilor de muncă, 01.05.2007;
62. pentru perioada 13.12.2004 - 31.10.2007,
63., pentru perioada 12.02.2007 - 01.02.2007, pentru toți reclamanții cărora nu le-au încetat contractele individuale de muncă până la data încetării acestora, cu excepția perioadelor, pentru toți reclamanții, în care au avut contractul de muncă întrerupt sau suspendat.
A obligat pârâta să plătească reclamanților sumele sus arătate actualizate cu rata inflației la data plății.
A respins restul pretențiilor reclamanților.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că reclamanții au calitatea de angajați, personal contractual, în cadrul Primăriei Municipiului B, pârât în cauza de față.
Indemnizația de dispozitiv a fost reglementată prin Legea 138/1999 și vizează cadre militare, angajați pe bază de contract și salariați civili din cadrul Ministerului Apărării Naționale, Ministerul d e Interne, Serviciul Român de Informații, Serviciul de Informații Externe, Serviciul de Protecție și Pază, Serviciul de Telecomunicații și Ministerul Justiției.
Prin ordinul nr.496/28.07.2003 emis de Ministerul Administrației și Internelor s-a prevăzut că indemnizația de dispozitiv se acordă și personalului civil ce își desfășoară activitatea în domeniul administrației publice iar la pct.3.1.1 se arată că prin personal civil în sensul prezentului ordin se înțelege funcționarii publici și personalul contractual din MAI. Personalul civil din MAI beneficiază de drepturile stabilite de Legea 138/1999 cu excepția celui din domeniul administrației publice care beneficiază doar de dreptul prevăzut la art.13 din lege.
Art.13 din Legea 138/1999 stabilește cuantumul indemnizației de 25 % din salariul de bază și se acordă cadrelor militare în activitate, militari angajați pe bază de contract și salariaților civili.
De reținut și faptul că potrivit art.13 din legea 138/1999 la nivel național, în alte departamente administrativ teritoriale au fost recunoscute și plătite aceste drepturi( așa cum reflectă și practica judiciară depusă în speță), astfel încât prevederile constituționale ( art.16), cele art.14 din CEDO, art.1 din protocolul nr.12 precum și art.5 și 6 din codul Muncii, impun premisa de reglementare unitară a acestor drepturi.
Față de data solicitării drepturilor, instanța reține că o parte din reclamanți au fost angajați în cadrul instituției ulterior acestei date, astfel că, instanța, față de considerentele expuse, va admite acțiunea formulată de reclamanții
Din înscrisul depus la dosar la filele nr. 116 - 117, unii reclamanți și intervenienți în interes propriu, și, au avut pe anumite perioade contractul de muncă suspendat. Pentru aceste perioade instanța va respinge acțiunea formulată de reclamanți. Din înscrisurile depuse la dosar nu rezultă și perioadele de concedii medicale sau alte tipuri de suspendări legale pentru aceste perioade, întrucât reclamanții nu au desfășurat activitate, astfel că va fi respinsă acțiunea.
În ceea ce privește petitul referitor la actualizarea sumelor acordate conform indicelui de inflație, instanța constată că acesta este întemeiat, având în vedere prevederile art.1082 și art.1084 civ.
Împotriva hotărârii a declarat recurs pârâtul Municipiul B prin Primar, în temeiul art.304 pct.9 Cod proc. civ.
În motivarea recursului se arată că noțiunea de "personal civil" se referă la funcționarii publici și personalul contractual din, astfel că Ordinul nr.496/2003 pct.31.1 se referă la structurile aparținând, or funcționarii publici din cadrul primăriilor și din cadrul serviciilor publice subordonate consiliilor locale, nu pot beneficia de indemnizația de dispozitiv.
Analizând recursul formulat, Curtea apreciază că este întemeiat.
Statutul juridic al personalului contractual din cadrul Primăriei Municipiului B nu impune aplicarea dispozițiilor art.9.2 din Ordinul 496/22.07.2003, ordin ce devine desuet în condițiile reorganizării intervenite legislativ în structura organizatorică a devenit actualmente Ministerul d e Interne și al Reformei Administrative.
Pretențiile solicitate prin acțiune sunt reglementate de art.13 din Legea nr.138/1999 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului militar din instituțiile publice de apărare națională, ordine publică și siguranță națională, precum și acordarea unor drepturi salariale personalului civil din aceste instituții. Acest text de lege prevede că "indemnizația de dispozitiv lunară de 25% din solda de funcție, solda de grad, solda de merit, indemnizația de comandă și gradații, respectiv din salariul de bază, se acordă cadrelor militare în activitate, militarilor angajați pe bază de contract și salariaților civili".
Prin Ordinul nr.496/28.07.2003 emis de s-a specificat că "indemnizația de dispozitiv se acordă personalului civil ce își desfășoară activitatea în domeniul administrației publice".
Potrivit pct.31.1 din acest ordin, prin "personal civil"se înțelege: funcționarii publici și personalul contractual din Ministerul Administrației și Internelor. Prin urmare, în mod evident, ordinul se referă numai la structurile, or personalul contractual din cadrul primăriilor și din cadrul serviciilor publice subordonate consiliilor locale nu se încadrează în textul de lege invocat și nu poate beneficia de indemnizația de dispozitiv.
De asemenea trebuie avut în vedere faptul că administrația publică din unitățile administrativ-teritoriale are la bază principiul autonomiei locale și pe cel al descentralizării publice, iar autoritățile administrației publice prin care se realizează autonomia locală în comune și orașe sunt consiliile locale ca autorități deliberative și respectiv primăriile ca autorități executive (prevederi cuprinse în Legea nr.215/2001 privind administrația publică locală - art.1,2 și 21).
Aceasta înseamnă că administrația publică locală nu este subordonată Ministerului d e Interne, iar dispozițiile legale arătate mai sus nu se aplică angajaților acestor instituții.
In speță, reclamanții și intervenienții au calitatea de angajați - personal contractual în cadrul Primăriei Municipiului
Nu poate fi considerată discriminatorie situația reclamanților în raport cu categoria de personal contractual din fostul, care beneficiază de indemnizația de dispozitiv în baza ordinului mai sus invocat, deoarece nu sunt îndeplinite condițiile expuse în art.2 2 din OG 137/2000 pentru ca o faptă să fie considerată "discriminatorie".
Nu sunt aplicabile nici dispozițiile art.2 alin.1 și respectiv art.3 din Directiva 2000/1978 a Consiliului Uniunii Europene, care reglementează condițiile de creare a unui cadru general în favoarea egalității de tratament în ceea ce privește încadrarea în muncă și ocuparea forței de muncă.
Prin această directivă se stabilește un cadru general de combatere a discriminării în ceea ce privește încadrarea în muncă și ocuparea forței de muncă, se stabilesc reguli de remunerare egală în condiții de încadrare și de muncă egale.
Pentru toate aceste considerente, Curtea apreciază că soluția instanței de fond are la bază o interpretare extensivă a dispozițiilor legale aplicabile, adăugându-se la lege o situație neprevăzută de aceasta, astfel încât, în baza art.312 Cod proc. civ. recursul pârâtului va fi admis, iar acțiunea reclamanților va fi respinsă.
Pentru aceste motive,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de recurentul Municipiul B prin Primar împotriva sentinței civile nr. 407/21.02.2008 a Tribunalului Brașov pe care o schimbă în tot în sensul că:
Respinge acțiunea civilă formulată și precizată de reclamanții, -, reprezentați legal de Sindicatul Liber al Salariaților din Primăria Municipiului B în contradictoriu cu pârâtul Municipiul B prin Primar.
Respinge cererile de intervenție formulate de intervenienții, -, -, și, prin reprezentant legal Sindicatul Liber al Salariaților din Primăria Municipiului B, în contradictoriu cu pârâtul Municipiul B prin Primar.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi 10 iunie 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - G -
Grefier,
- -
Red.. - 13.06.08
Dact. - 27.06.08
2 ex.
Președinte:Ligia VâlcuJudecători:Ligia Vâlcu, Camelia Juravschi, Gheorghe Burdea
