Drepturi patrimoniale. Jurisprudenta. Decizia 694/2008. Curtea de Apel Brasov
Comentarii |
|
ROMANIA
CURTEA DE APEL
Secția conflicte de muncă și asigurări sociale
Decizia Nr. 694/R/ Dosar Nr-
Ședința publică din 10 iunie 2008
PREȘEDINTE: Ligia Vâlcu JUDECĂTOR 2: Camelia Juravschi
- - JUDECĂTOR 3: Gheorghe Burdea
G - judecător
- - grefier
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra recursului declarat de pârâta SC SA, împotriva sentinței civile nr. 335 din 3 aprilie 2008, pronunțată de Tribunalul Covasna în dosarul civil nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la pronunțare, se constată lipsa părților.
Procedura îndeplinită.
Dezbaterile în cauză au avut loc în ședința publică din 5 iunie 2008, când părțile prezente au pus concluzii în sensul celor consemnate în încheierea de ședință din acea dată, ce face parte integrantă din prezenta decizie.
In vederea deliberării, instanța a amânat pronunțarea cauzei pentru 10 iunie 2008.
CURTEA
Asupra recursului de față,
Constată că prin sentința civilă nr. 335/3 aprilie 2008, Tribunalul Covasnaa admis în parte acțiunea formulată de reclamanta în contradictoriu cu pârâta SC SA și, în consecință, a obligat pârâta să- plătească reclamantului suma de 9900 lei cu titlul de drepturi salariale suplimentare pe anii 2005-2007 precum și suma de 405,90 lei cu titlul de daune, respingându-se restul pretențiilor.
Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut următoarele:
În speță reclamantul a solicitat drepturi care trebuiau acordate începând cu 2005 și în continuare.
Potrivit art.168 al.1 din contractul colectiv de muncă " cu ocazia sărbătorilor de Paști și C salariații SA vor beneficia de câte o suplimentare a drepturilor salariale în cuantum de un salariu mediu pe SA. Cu minim 15 zile înainte de fiecare eveniment pentru care pentru care se acordă suplimentările vor începe negocierile cu în vederea stabilirii valorii concrete, a modalității de acordare, a condițiilor, criteriilor și a beneficiarilor."
Alineatul 2 din același articol 168 prevede expres că " în anul 2003 suplimentările salariale de la alineatul (1) au fost introduse în salariu de bază al fiecărui salariat".
Aceste dispoziții referitor la includerea suplimentărilor salariale în salariul de bază doar pe 2003 sunt reluate și în dispozițiile contractului colectiv de muncă încheiat pe anii 2005, 2006, fără a se face vreo mențiune că suplimentările salariale pentru anii următori vor fi incluse în salariile de bază ale salariaților, ceea ce înseamnă că suplimentările salariale pentru 2004, 2005, și în continuare nu au fost introduse în salarii, ci trebuiau calculate și acordate distinct.
În cauza de față nu s-au mai purtat negocieri din 2003, pentru simplul motiv că aceste drepturi salariale au fost incluse începând cu acest an în salariu de bază al angajaților, deși în contractul colectiv de muncă se specifică că doar pentru anul 2003 se includ, fără a se dispune în acest sens și pentru viitor, și fără să se specifice în acest sens și în contractele colective de muncă încheiate ulterior acestui an.
Prin urmare societatea nu și-a îndeplinit obligațiile de a negocia cu, conform dispozițiilor art. 168 CCM, dispoziții care au fost menținute în contractele încheiate în toți anii.
Tribunalul mai reține că reclamantul este angajatul societății pârâte, conform mențiunilor din carnetul de muncă depus la dosar, iar potrivit art. 168 al.1 din CCM trebuia să beneficieze de suplimentări salariale cu ocazia sărbătorilor de Paști și
Întrucât conducerea patronatului începând cu 2004 nu s-a mai întâlnit cu conducerea federației salariaților pentru a negocia potrivit prevederilor contractului colectiv de muncă, acordarea acestor suplimentări salariale nu a mai avut loc.
Instanța reține că potrivit art. 969 Cod civ. " convențiile legal făcute au putere de lege între părțile contractante" și prin urmare dispozițiile din contractele colective de muncă pe care reclamantul își întemeiază pretențiile nu sunt desființate, astfel că trebuie să își producă efectele juridice avute în vedere de părți la data încheierii.
Mai mult decât atât pârâta nu a făcut dovada că într-adevăr aceste suplimentări salariale ce trebuiau acordate cu ocazia sărbătorilor de Paști și C au fost incluse în salariile salariaților, cu atât mai mult cu cât ele variază de la an la an.
De fapt nici nu mai era nevoie de noi negocieri între patronat și sindicat dacă se stipula prin CCM. că aceste drepturi salariale se stabilesc o dată pentru totdeauna și sunt incluse în salariul de bază al fiecărui angajat în parte.
Conform adresei nr. 655/25.01.2005 depusă la dosar de reclamant începând cu data de 01.01.2005 salariu mediu brut la nivel de a fost de 1400 lei, potrivit adresei nr. 713 începând cu data de 15.05.2006 salariul mediu brut a fost de 1850 lei, iar începând cu data de 01.06.2007 conform adresei 504/11.06.2007 salariul mediu brut la nivel de societate a fost de 2000 lei.
Raportat la aceste valori și suplimentările salariale pe perioada menționată în acțiune instanța constată că acțiunea este întemeiată doar în parte, ținând cont și de data modificării valorii de referință a salariului mediu brut, sens în care va admite doar în parte acțiunea potrivit dispozitivului prezentei, și va respinge restul pretențiilor la care reclamantul nu este îndreptățit pentru considerentele deja expuse.
În cauză se impun acordarea de daune conform art. 161 al.4 Codul Muncii pentru acoperirea integrală a prejudiciului suferit de reclamant ca urmare a neexecutării de bună voie de către pârâtă a CCM, fiind vorba de sume de bani a căror valoare se depreciază în timp ca urmare a inflației.
Recursul nu este fondat.
Referitor la excepția prescripției dreptului material la acțiune, curtea reține că în mod corect prima instanță a respins această excepție deoarece pretențiile solicitate prin acțiune constituie neîndoielnic drepturi salariale negociate, care își au izvorul în Contractul Colectiv de Muncă și au un caracter periodic cu scadență anuală. Fiind vorba de drepturi bănești acordate de către angajator salariaților, acestea au ca izvor raporturile de muncă dintre părți și se încadrează în categoria drepturilor salariale ca formă de răsplată pentru munca depusă de salariat în baza contractului individual de muncă. Primele acordate de către angajatori cu diverse ocazii constituie componente ale salariului în sensul art 155 Codul muncii, reprezentând un "adaos" ce a fost stabilit prin voința părților.
Chiar prin art.168 alin. 2 din Contractul Colectiv de Muncă părțile au folosit noțiunea de " suplimentări salariale"pentru a desemna primele ce constituie sursa pretențiilor din acțiune.
Fiind vorba de drepturi salariale, dreptul la acțiune se prescrie în termen de 3 ani de la data când drepturile respective erau datorate astfel cum se prevede în mod expres prin dispozițiile art 166 alin.1 și art. 283 lit c Codul Muncii.
În speță nu sunt aplicabile dispozițiile art. 283 lit. e Codul muncii care instituie un termen de 6 luni " în cazul neexecutării contractului colectiv de muncă ori a unor clauze ale acestuia" întrucât obiectul acțiunii îl constituie pretenții reprezentând drepturi salariale.
Curtea reține că nu este fondat nici cel de al doilea motiv de recurs potrivit căruia primele de Paști și de C au fost introduse în salariul de bază din 2003. Astfel cum a reținut și instanța de fond voința părților a fost clar exprimată cu ocazia negocierilor pe anul 2003 când la alin. 2 al art. 168 din Contractul Colectiv de Muncă s-a prevăzut că " în anul 2003 suplimentările salariale de la alineatul 1 au fost introduse în salarul de bază al fiecărui salariat"
Doar în situația în care o clauză contractuală este susceptibilă de mai multe interpretări este necesar să se apeleze la regulile de interpretare logico - juridice, însă clauza menționată mai sus este clară, iar interpretarea dată de comisia paritară a intimatei în cursul soluționării prezentelor litigii reprezintă adăugare la voința părților.
Nici cel de al treilea motiv de recurs nu este fondat. Astfel, pretențiile solicitate prin acțiune și acordate de prima instanță au fost calculate în funcție de salariul mediu brut la nivel deși conform art 168 al. 1 din Contractul Colectiv de Muncă valoarea primelor solicitate se calculează în funcție de " salariul de bază mediu". Este de notorietate faptul că cele două noțiuni sunt distincte din punct de vedere contabil. În acest sens recurenta a depus adeverința nr. 5190/4.09.2007 din care rezultă care au fost salariile de bază medii pe în lunile anterioare acordării drepturilor solicitate.
Astfel, pentru anul 2004, salariul de bază mediu pe în luna noiembrie a fost de 799 lei, pentru luna aprilie 2005 - 850 lei, iar pentru luna noiembrie 2005 - 927 lei RON și pentru luna noiembrie 2006 - 1160 lei iar pentru aprilie 2007 suma este de 1234 Ron, în total reclamantului i s-ar cuveni 6633 lei iar la fond Tribunalul i-a acordat 5630 lei cu titlu de drepturi salariale suplimentare pentru perioada Paști 2005, 2006 și 2007, C 2004, 2005 și 2006, deci sume mai mici decât cele cuvenite.
În lipsa recursului reclamantului, Curtea, fiind învestită doar cu recursul pârâtei, constată că niciunul din motivele de recurs nu este fondat, prin urmare în baza art.312 alin.1 raportat la art.3041Cod procedură civilă va respinge recursul formulat, sentința fiind menținută.
Pentru aceste motive,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul formulat de pârâta SC SA B împotriva sentinței civile nr. 335/3.04.2008 pronunțată de Tribunalul Covasna.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi 10 iunie 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - G -
Grefier,
- -
Red. -
Dact. -
2 ex.
Președinte:Ligia VâlcuJudecători:Ligia Vâlcu, Camelia Juravschi, Gheorghe Burdea