Solicitare plata drepturi banesti. Jurisprudenta. Decizia 760/2009. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA Operator 2928
SecțiaLitigii de muncă și
asigurări sociale
DOSAR NR-
DECIZIA CIVILĂ NR. 760
Ședința publică din data de 8 mai 2009
PREȘEDINTE: Ioan Jivan
JUDECĂTOR 2: Vasilica Sandovici
JUDECĂTOR 3: Carmen Pârvulescu Dr. - -
GREFIER: - -
Pe rol se află judecarea recursului declarat de reclamanții-recurenți, a, G, G, R, și reprezentați prin Sindicatul Democratic Învățământ A, împotriva sentinței civile nr. 182/29.01.2009 pronunțată de Tribunalul Arad în dosar nr- în contradictoriu cu pârâtele intimate Școala generală nr. 2 și Grădinița cu program normal nr. 3, având ca obiect drepturi bănești.
dezbaterilor și susținerile părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 6 mai 2009, care face parte integrantă din prezenta hotărârea și prin care s-a amânat pronunțarea la data de 8 mai 2009.
CURTEA,
Deliberând asupra recursului de față, constată.
Prin sentința civilă nr. 182 pronunțată la 29 ianuarie 2009, Tribunalului Arads -a admis excepția prescripției parțiale a dreptului la acțiune pentru perioada 2004-10 decembrie 2005. S-a respins acțiunea reclamanților, a, G, G, R, și prin reprezentant Sindicatul Democratic Învățământ A împotriva pârâtelor Școala generală nr. 2 și Grădinița cu program normal nr. 3, pentru plata primelor de vacanță actualizare la rata inflației consemnarea acestora în carnetele de muncă și celelalte evidențe salariale pentru perioada 2004-2008.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că, potrivit dispozițiilor art. 50 alin. 12 din Legea nr. 128, privind Statutul personalului didactic, personalul didactic beneficiază de premii și de alte drepturi bănești prevăzute de lege și de contractul colectiv de muncă, iar conform art. 35 alin. 1 lit. g din contractul colectiv de muncă unic la nivel de ramură de învățământ la nivelul județului A, personalul din învățământ beneficiază de o primă de vacanță din venituri proprii, această dispoziție fiind reluată și în cuprinsul art. 36 lit. g din contractul colectiv de muncă la nivelul județului A - ramură învățământ.
Or, prevederea contractuală invocată de reclamanți (ce se regăsește identic și la art. 37 lit. g) din Contractul colectiv de muncă unic la nivel de ramură Învățământ stabilește fără nici un echivoc că părțile contractante convin ca personalul din învățământ să beneficieze de o primă de vacanță din venituri proprii, în condițiile legii, cu alte cuvinte aceasta poate fi plătită în măsura în care fiecare angajator în parte identifică și dispune de atare resurse fără ca în acest scop, să poată fi grevate fondurile alocate special de la bugetul de stat, în principal, și de la bugetul local destinate pentru plata salariilor și altor drepturi bănești ale personalului din învățământ care sunt prevăzute de lege.
Împotriva sentinței au declarat recurs reclamanții, a, G, G, R, și, prin reprezentant Sindicatul Democratic Învățământ A, solicitând instanței obligarea pârâtelor la calcularea și acordarea primelor de vacanță aferente concediului de odihnă, cuvenite și neacordate, în perioada 2004-2008; obligarea pârâtelor să actualizeze drepturile salariale enunțate mai sus la data plății efective a acestora; obligarea pârâtelor să consemneze în carnetele de muncă și în celelalte evidențe salariale și de muncă a modificărilor salariale solicitate și acordate de către instanța de judecată, în vederea luării lor în seamă la recalcularea punctelor de pensie.
În motivarea cererii de recurs au arătat că în perioada 2004 - 2008 le-au fost acordate numai indemnizațiile de concediu, nu și primele de vacanță prevăzute la art. 35 lit. g) din Contractul Colectiv de Muncă încheiat la nivelul județului A, deși art. 50 alin. 12 din Legea nr. 128/1997 prevede că personalul din învățământ beneficiază de premii și alte drepturi bănești prevăzute de lege și de Contractul Colectiv de Muncă, considerent pentru care au solicitat admiterea recursului, modificarea în tot a sentinței civile atacate și admiterea acțiunii așa cum a fost formulată.
În drept, recursul a fost întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct. 9 și art. 3041Cod procedură civilă.
Pârâtele nu au formulat întâmpinare, deși au fost citate cu această mențiune.
Examinând recursul declarat, prin prisma motivelor invocate și a dispozițiilor art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă coroborate cu cele ale art. 3041Cod procedură civilă, Curtea constată că este întemeiat, pentru considerentele ce se vor expune:
Din actele și lucrările dosarului, instanța a reținut în fapt că reclamanții, membri de sindicat, sunt angajați ai pârâtelor și au apreciat că sunt îndreptățiți la prime de vacanță pentru perioada invocată, astfel încât au formulat prezenta acțiune.
În mod corect, prima instanță a reținut că dreptul la acțiune a reclamanților este prescris pentru perioada 2004-10.12.2005, deoarece, în speță, termenul de prescripție este de 3 ani, conform art. 166 și art. 283 alin. 1 lit. c din Codul muncii, iar cererea de chemare în judecată a fost înregistrată la data de 10.12.2008
Contractele colective de muncă la nivel național pe anii 2005-2006 și, respectiv, pe anii 2007-2010 prevăd, la art. 59 alin. 3, că se poate stabili, în raport de posibilitățile economico-financiare ale unității, pe lângă indemnizația de concediu să se plătească și o primă de vacanță.
Potrivit art. 30 alin. 1, raportat la art. 11 alin.1 lit. c și d din Legea nr. 130/1996, dar și la art. 241 și art. 243 alin.1 din Codul muncii, aplicarea clauzelor contractului colectiv de muncă la nivel de ramură învățământ, în toate unitățile și instituțiile de învățământ, și pentru toți salariații din învățământ este obligatorie.
Într-adevăr, Legea nr. 128/1997 nu prevede expres acordarea acestui drept, însă, potrivit art. 50 alin. 12 din Legea nr. 128/1997, personalul didactic beneficiază și de alte drepturi prevăzute de lege și de contractul colectiv de muncă, atât cel de la nivel național, cât și de cel la nivel de ramură învățământ.
Conform art. 241 alin. 1 din Codul muncii, contractul colectiv de muncă la nivel național produce efecte obligatorii asupra tuturor salariaților angajați. Art. 8 alin. 2 din contractul colectiv de muncă la nivel național pe 2007-2010 prevede că în raporturile de muncă dintre angajați și angajator se aplică cu prioritate reglementările mai favorabile pentru salariat, indiferent dacă acestea se găsesc în contractul colectiv de muncă sau în lege.
Văzând și prevederile art. 30 alin. 1, 2 Cap. V din Legea nr. 130/1996, potrivit cărora executarea contractului colectiv de muncă este obligatorie pentru părți, Curtea constată că tribunalul a pronunțat o hotărâre cu încălcarea și interpretarea greșită a dispozițiilor legale incidente în cauză.
Față de cele ce preced, în temeiul art. 312 alin.1-3 Cod procedură civilă, va admite recursul declarat de reclamanții-recurenți, va modifica în parte sentința în sensul că va admite în parte acțiunea reclamanților, va obliga pârâtele să calculeze și să plătească reclamanților primele de vacanță cuvenite și neacordate pe perioada 10.12.2005-31.12.2008, actualizate cu indicele de inflație de la data plății efective a acestora, precum și să consemneze aceste drepturi salariale în carnetele de muncă ale reclamanților, urmând a menține în rest dispozițiile hotărârii recurate, respectiv cele referitoare la admiterea excepției prescripției dreptului material la acțiune pentru perioada 2004-10.12.2005.
În temeiul art. 274 Cod procedură civilă, Curtea va obliga pârâtele la plata către reclamanți a sumei de 200 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată în fond și în recurs
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de către reclamanții, a, G, G, R, și, reprezentați prin Sindicatul Democratic Învățământ A, declarat împotriva sentinței civile nr. 182/29.01.2009 pronunțată de Tribunalul Arad în dosarul nr- în contradictoriu cu pârâtele intimate Școala Generală nr. 2 și Grădinița cu program normal nr. 3.
Modifică în parte hotărârea recurată, în sensul că:
Admite în parte acțiunea formulată de reclamanți, reprezentați prin Sindicatul Democratic Învățământ A, împotriva pârâtelor Școala Generală nr. 2 și Grădinița cu program normal nr. 3.
Obligă pârâtele să calculeze și să plătească reclamanților primele de vacanță cuvenite și neacordate pe perioada 10.12.2005-31.12.2008, actualizate cu indicele de inflație de la data plății efective a acestora, precum și să consemneze aceste drepturi salariale în carnetele de muncă ale reclamanților.
Obligă pârâtele la plata către reclamanți a sumei de 200 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată în fond și în recurs.
Menține în rest dispozițiile hotărârii recurate.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 8 mai 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
Dr.
Grefier,
Red. /27.05.2009
Tehnored.: /2 ex./27.05.2009
Prim inst.: Trib. A -,
Președinte:Ioan JivanJudecători:Ioan Jivan, Vasilica Sandovici, Carmen Pârvulescu
