Speta drept civil. Decizia 1095/2010. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA A II-A CIVILĂ ȘI PT. CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 1095
Ședința publică de la 15 Februarie 2010
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Florența Carmen Cojocaru
JUDECĂTOR 2: Lucian Bunea
JUDECĂTOR 3: Marin
Grefier
Pe rol, judecarea cererii de contestație în anulare formulată de contestatorul împotriva deciziei civile nr.2548 din 25.04.2008 pronunțată de Curtea de APEL CRAIOVA în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata SC SRL
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează faptul că dosarul se află în stare de perimare.
Instanța apreciind cauza în stare de judecată ia în examinare recursul sub aspectul excepției de perimare.
CURTEA
Asupra recursului civil de față;
Curtea de APEL CRAIOVA prin decizia civilă nr. 2548 din 25.04.2008 pronunțată în dosarul nr- a respins recursul declarat de contestatorul, împotriva sentinței civile nr. 752 din 10.11.2004, pronunțată în dosar nr. 4308/2004, de Tribunalul Mehedinți, în contradictoriu cu intimata SC SRL C, reținut prin decizia nr.141 din 22 ianuarie 2008 pronunțată de Curtea de APEL CRAIOVA în dosar nr-, în care s-a admis contestația în anulare și s-a anulat decizia nr. 178 din 18.01.2007, pronunțată de Curtea de APEL CRAIOVA în dosar nr. 7314//54/2006.
Pentru a se pronunța astfel instanța a reținut că:
Curtea de APEL CRAIOVA, prin decizia nr.178 din 19 ianuarie 2007 pronunțată în dosarul nr-, a admis recursul formulat de contestatorul, reținută în fond pentru rejudecare în urma casării sentinței civile nr.752 din 10.11.2004, pronunțată de Tribunalul Mehedinți în dosarul nr.4308/2004, prin decizia civilă nr.2817 din 25 august 2006, pronunțată de Curtea de APEL CRAIOVA în dosarul nr-.
A constatat nulitatea absolută a deciziei nr.2 din 30.06.2004 emisă de intimata SC SRL
A dispus repunerea părților în situația anterioară emiterii deciziei cu obligarea intimatei la plata drepturilor bănești către contestator conform art. 78.
Împotriva deciziei a fost promovată contestație în anulare de către SC SRL,iar prin decizia nr.141 din 22.01.2008 a Curții de APEL CRAIOVA, a fost admisă contestația formulată de contestatoarea SC SRL C, împotriva deciziei 178 din 19.01.2007 pronunțată de Curtea de APEL CRAIOVA în dosarul nr- și a fost fixat termen pentru rejudecarea recursului la 11.03.2008.
Examinând sentința prin prisma motivelor de recurs invocate cât și din oficiu în conformitate cu dispozițiile art.304 ind.1 pr.civ. Curtea a reținut următoarele:
Primul motiv de recurs nu este fondat întrucât la termenul de judecată din data de 13.10.2004 s-a menționat solicitarea contestatorului de a proba cu 2 martori că i s-a interzis să mai intre în unitate începând cu data de 14.06.2004 de către inginerul societății, iar instanța de fond a respins această cerere de probatoriu ca nefiind concludentă.
Prima instanță în mod corect a respins cererea privind administrarea probei testimoniale propuse de contestator, întrucât fapta pentru care i s-a desfăcut contractul individual de muncă, prin decizia nr.2/30.06.2004 s-a săvârșit la data de 11.06.2004, când nu a efectuat lucrările de stropit vie care nu suportau amânarea, precum și absența sa de la locul de muncă, începând cu data de 12.06.2004, iar contestatorul solicita probarea faptului că i-a fost interzisă intrarea în unitate începând cu data de 14.06.2004.
Așa fiind, nu poate fi reținută critica recurentului că i-a fost încălcat dreptul la apărare prin faptul de a nu consemna cererea sa de a proba cu martori situația de fapt.
Nu poate fi primit nici ultimul motiv de recurs invocat de recurent și anume că nu s-a stabilit în concret starea de fapt, raportul de cauzalitate și derulare a faptelor și că prima instanță nu a intrat în cercetarea fondului, întrucât Tribunalul Mehedinția stabilit în mod corect situația de fapt, reținând că prin adresa nr.60/17.06.2004, deși petentul a fost convocat pentru a se prezenta la sediul intimatului la data de 21.06.2004, orele 9,30 în vederea realizării cercetării disciplinare prealabile nu a explicat și nu a justificat absențele de le serviciu, începând cu data de 12.06.2004, refuzând să dea o notă de relații în scris cu privire la evenimentul consemnat de șeful de fermă.
Curtea a reținut că decizia contestată a fost întocmită cu respectarea prevederilor art.62 alin.2 care arată că decizia se emite în scris și, sub sancțiunea nulității absolute, trebuie să fie motivată în fapt și în drept și să cuprindă precizări cu privire la termenul în care poate fi contestată și la instanța judecătorească la care se contestă.
Totodată angajatorul a efectuat cercetarea disciplinară prealabilă, aceasta reieșind din convocarea petentului și procesul verbal încheiat cu acea ocazie (filele 10, 11 - dosar fond), iar decizia de desfacere a contractului individual de muncă a fost întocmită cu respectarea cerințelor prevăzute de art.268 Codul muncii, respectiv cuprinzând descrierea faptei care constituie abatere disciplinară, faptul că nu a dat nici o notă de relații scrise în conformitate cu prevederile regulamentului de ordine interioară a contractului de muncă și Codul muncii, temeiul de drept în baza căruia sancțiunea disciplinară a fost aplicată, termenul și instanța competentă, la care sancțiunea poate fi contestată.
Față de considerentele de fapt și de drept Curtea a reținut că recursul nu este fondat, astfel că în baza art.312 pr.civ. a fost respins.
Împotriva acestei decizii a formulat cerere de contestație în anulare.
Curtea, verificând actele de la dosar, constată că ultimul act de procedură a fost efectuat la data de 12 ianuarie 2009, când cauza a fost suspendată în temeiul dispozițiilor art. 242 pct.2 civ.Cod Penal pentru lipsa părților.
Se constată că de la data încheierii de suspendare prezenta cauză a rămas în nelucrare mai mult de un an din vina părților, nemaîndeplinindu-se nici un act de procedură în vederea judecării pricinii, iar în conformitate cu dispozițiile art. 248.civ.Cod Penal orice cerere de chemare în judecată se perimă de drept dacă a rămas în nelucrare din vina părții timp de un an, iar potrivit dispozițiilor art. 252.civ Cod Penal perimarea se poate constata și din oficiu.
Pentru aceste considerente, instanța, în baza art.248 și urm civ.Cod Penal, urmează a constata perimată prezenta contestație în anulare.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza art.248 cod pr.civilă și art.252 cod pr.civilă constată perimată contestația în anulare formulată de contestatorul împotriva deciziei civile nr.2548 din 25.04.2008 pronunțată de Curtea de APEL CRAIOVA în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata SC SRL
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 15 Februarie 2010
Președinte, - - - | Judecător, - - | Judecător, - |
Grefier, |
2ex/
Red.jud.-
23.02.2010
Jud.rec.//
Președinte:Florența Carmen CojocaruJudecători:Florența Carmen Cojocaru, Lucian Bunea, Marin
