Speta drept civil. Decizia 1237/2009. Curtea de Apel Suceava
| Comentarii |
|
Dosar nr- - Litigiu de muncă -
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA NR. 1237
Ședința publică din 20 octombrie 2009
PREȘEDINTE: Mitrea Muntean Daniela
JUDECĂTOR 2: Sas Laura
JUDECĂTOR 3: Bratu
Grefier
Pe rol se află judecarea recursului declarat de pârâta Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă B, cu sediul în mun. B, Calea Națională, nr. 85, județul B, prin reprezentanții săi legali, împotriva sentinței nr. 854 din 19 iunie 2009 pronunțată de Tribunalul Botoșani - Secția civilă (dosar nr-).
La apelul nominal s-au prezentat consilier juridic pentru pârâta recurentă și reclamanta intimată, lipsă fiind reprezentanții pârâților intimați Agenția Națională de Administrație Fiscală B, Direcția Generală a Finanțelor Publice B, Inspectoratul Teritorial d e Muncă B și Ministerul Finanțelor
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care reclamanta intimată a depus la dosar concluzii scrise.
Instanța, constatând că nu sunt alte cereri de formulat și recursul se află în stare de judecată, a acordat cuvântul la dezbateri.
Reprezentantul pârâtei recurente a solicitat admiterea recursului, modificarea sentinței și respingerea acțiunii, pentru motivele arătate în cererea de recurs.
Reclamanta intimată a solicitat respingerea recursului ca nefondat și menținerea sentinței pronunțată de Tribunalul Botoșani ca fiind legală și temeinică.
Declarând dezbaterile închise, după deliberare,
CURTEA,
Asupra recursului de față, constată:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Botoșani la data de 10.02.2009 sub nr-, așa cum a fost precizată la termenele de judecată din 16 martie și 30 martie 2009, reclamanta a chemat în judecată pe pârâtele:
- Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă B (AJOFM) pentru a-i acorda indemnizația de șomaj pentru încă trei luni;
- Inspectoratul Teritorial d e Muncă B (ITM) pentru completarea carnetului de muncă cu privire atât la activitatea desfășurată la "" SRL, B, Agriculture SRL, 2000 SRL cât și la perioada de șomaj;
- Direcția Generală a Finanțelor Publice B pentru a-i elibera adeverință cu privire la veniturile realizate în perioada în care a desfășurat activitate în calitate de persoană fizică autorizată.
În motivarea în fapt a acțiunii, reclamanta a arătat că deși a lucrat la societățile angajatoare susmenționate și a avut o vechime în muncă de peste 5 ani, cu toate acestea pârâta AJOFM nu a pus corect în executare sentința prin care era obligată să-i acorde indemnizația de șomaj, plătindu-i acest drept numai pentru o perioadă de 6 luni, în loc de 9 luni.
De asemenea, Inspectoratul Teritorial d e Muncă B nu și-ar fi îndeplinit obligația de a-i completa carnetul de muncă cu toate perioadele în care a prestat activitate în muncă.
Reclamanta a indicat ca temei juridic al acțiunii Legea nr.76/2002 și Decretul Lege nr.50/1990.
În dovedirea acțiunii, reclamanta a depus probe cu înscrisuri.
Prin întâmpinare, pârâta AJOFM Bai nvocat excepția lipsei calității procesuale pasive cu privire la capătul de cerere de obligare la eliberarea contractelor de muncă și de completare a carnetului de muncă.
A mai arătat că, perioada de acordare a indemnizației de șomaj a fost de numai 6 luni, deoarece vechimea în muncă a reclamantei era de 4 ani 11 luni și 28 de zile și întrucât "dreptul acesteia la șomaj a fost constituit retroactiv de către instanță, nu a mai parcurs ca timp perioada legală de șomaj, cu prezentarea lunară la viză, indemnizația fiind constituită și acordată într-o singură tranșă".
În plus, în copia carnetului de muncă depus de reclamantă la AJOFM nu ar fi fost înscrisă la ultima poziție - 32 - decât data încadrării la SRL, fără a fi menționată și data încetării activității.
De asemenea, Direcția Generală a Finanțelor Publice a arătat prin întâmpinare că nu are nici un raport juridic cu reclamanta în contextul în care obiectul acțiunii ar fi stabilirea drepturilor de vechime în muncă, plata indemnizației de șomaj și înscrierea acestor drepturi în carnetul de muncă.
Din oficiu, instanța a pus în discuție excepția de necompetență materială în privința capătului de cerere de obligare a B la eliberarea adeverinței privind veniturile realizate în perioada în care a desfășurat activitate ca persoană fizică autorizată.
Excepția a fost admisă prin încheierea de ședință din data de 12 mai 2009 cu motivarea cuprinsă în aceasta, capătul de cerere respectiv fiind disjuns, scos de pe rol și trimis spre competentă soluționare Secției comerciale și de contencios administrativ a Tribunalului Botoșani.
Prin sentința civilă nr. 854/19.06.2009 a Tribunalului Botoșani - secția civilă, pronunțată în dosarul nr-, s-a respins ca rămasă fără obiect excepția lipsei calității procesuale a pârâtului AJOFM B cu privire la capătul de cerere vizând eliberarea de contract de muncă și completare carnet de muncă, s-a admis acțiunea formulată de în contradictoriu cu pârâta Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă B și în parte acțiunea față de pârâtul Inspectoratul Teritorial d e Muncă
Pârâta AJOFM Baf ost obligată să-i acorde reclamantei diferența de indemnizație de șomaj pentru încă trei luni începând cu data de 10.04.2007.
Pârâtul ITM Baf ost obligat să completeze corespunzător în carnetul de muncă al reclamantei activitatea desfășurată la:
- "" SRL conform adeverinței eliberate de ITM B cu nr. - din 14.07.2008 (9 dosar) pentru perioada 24.03.-30.04.2004;
-" " B conform adresei 488 din 01.06.2009, pentru perioada 20.09.2001 -12.10.2001;
- " Agriculture" SRL conform extras stat plată (5 dosar) pentru perioada 01 - 30.11.2001 cu un salariu de încadrare de 1.520.000 lei precum și întreaga perioadă de șomaj de 9 luni, începând cu data de 09.10.2006.
S-a respins capătul de cerere de obligare a pârâtului ITM B la operarea în carnetul de muncă al reclamantei a activității prestate la " 2000 -" SRL
Referitor la excepția lipsei calității procesuale pasive a AJOFM B pentru capătul inițial de cerere de obligare la eliberarea contractelor de muncă ale reclamantei și completarea carnetului de muncă, prima instanță l-a considerat ca fiind rămas fără obiect în contextul în care reclamanta a precizat ulterior că pretenția față de această pârâtă este doar aceea de a-i plăti indemnizația de șomaj pentru o perioadă de încă 3 luni.
Pe fondul cauzei, prima instanță a reținut următoarele:
Prin sentința civilă nr.844/07.09.2007a Tribunalului Botoșanis -a stabilit în mod irevocabil obligația AJOFM de a-i plăti reclamantei indemnizația de șomaj cuvenită începând cu 09 octombrie 2006, precum și actualizarea acesteia în funcție de indicii de inflație.
Pentru a se pronunța în acest sens, s-a reținut că este îndeplinită condiția de stagiu de cotizare necesar acordării indemnizației prin recunoașterea perioadelor lucrate la Textil SRL, 2000 SRL și SRL ca fiind perioade contributive la fondul de șomaj.
Punând în executare hotărârea judecătorească, AJOFM Bap lătit reclamantei indemnizația de șomaj pentru o perioadă de 6 luni, considerând că perioada de acordare nu poate fi mai mare deoarece stagiul de cotizare este mai mic de 5 ani, respectiv 4 ani, 11 luni și 28 de zile.
Într-adevăr, conform art.39 din Legea nr.76/2002, indemnizația de șomaj se acordă pe perioade stabilite diferențiat, în funcție de stagiul de cotizare, cum urmează:
a) 6 luni pentru persoanele cu stagiu de cotizare de cel puțin 1 an;
b) 9 luni pentru persoanele cu un stagiu de cotizare de cel puțin 5 ani".
Însă, în cursul procesului s-au făcut dovezi cu privire la prestarea activității de către reclamantă și la alte unități decât cele înscrise în cartea de muncă aceasta depășind stagiul de cotizare de 5 ani.
Astfel, reclamanta a desfășurat activitate și la:
- SRL conform adeverinței nr.-/2008 eliberate de ITM, în perioada 24.03.-30.04.2004;
- B, conform contractul de școlarizare (6 dosar) și adresei nr.488/01.06.2009 (180 dosar), în perioada 20.09.2001 - 12.10.2001, pentru care s-au virat contribuții pentru șomaj;
- Agriculture SRL în perioada 01-30.11.2000, conform extrasului din statul de plată (5 dosar) din care rezultă că a fost încadrată cu un salariu de 1.520.000 lei vechi.
Prin urmare, stagiul de cotizare al reclamantei era - la data plății retroactive a indemnizației de șomaj în baza sentinței civile nr.844/2008 - de peste 5 ani, încât perioada de acordare ar fi trebuit să fie de 9 luni în loc de 6 luni.
Este de observat că în carnetul de muncă al reclamantei nu au mai existat și nu există mențiuni cu privire la desfășurarea activității și la cele trei unități menționate mai sus, iar reclamanta nici nu a depus la AJOFM B dovezi în acest sens, inclusiv referitoare la plata contribuției la șomaj de către acești angajatori, motiv pentru care situația respectivă nu-i este imputabilă pârâtei AJOFM.
În privința pârâtei ITM B, prima instanță a constatat că în carnetul de muncă al reclamantei sunt înscrise mențiunile privind încheierea și încetarea contractului individual de muncă la 2000 SRL (poziția 28 și 29 din carnet), încât pretenția de completare a carnetului cu aceste mențiuni a fost respinsă.
Însă, întrucât pe parcursul procesului s-au făcut dovezi cu privire la prestarea muncii și la Agriculture, și SRL, iar potrivit art.2 din Legea nr.130/1999 privind unele măsuri de protecție a persoanelor încadrate în muncă, "carnetele de muncă ale salariaților încadrați la angajatorii prevăzuți la art.1 se păstrează și se completează de către inspectoratele teritoriale de muncă în a căror rază teritorială își are sediul angajatorul", prima instanță l-a obligat pe pârâtul ITM B la efectuarea mențiunilor referitoare la activitatea prestată la aceste din urmă unități în carnetul de muncă.
Împotriva sentinței sus-menționate, a declarat recurs pârâta B, solicitând casarea acesteia, în sensul respingerii acțiunii ca neîntemeiată.
În motivarea recursului, pârâta Baa rătat, în esență, că acțiunea a fost tardivă, întrucât a fost depășit termenul prevăzut de lege pentru întregirea cererii, respectiv prima zi de înfățișare, astfel încât intervine sancțiunea decăderii prevăzută în art. 103 Cod procedură civilă. În sentința civilă se arată că cererea înregistrată la 10.02.2009 a fost completată la termenele din 16 martie și 30 martie.
Față de prevederile art. 18 al. 1 din Normele metodologice de aplicare a Legii 76/2002, aprobate prin HG175/2002, modificate și completate prin HG1859/2005, recurenta a considerat că toți angajatorii au obligația de a elibera persoanelor cărora le încetează raporturile de muncă sau de serviciu, adeverința menționată. Reclamanta nu a depus în acest sens această adeverință și nici alte înscrisuri din care să rezulte vechimea totală în câmpul muncii.
Potrivit stagiului de cotizare emis din aplicația informatică rezultă o vechime totală de 4 ani, 11 luni și 28 zile. lucrate la, AGRICULTURE nu au fost trecute în carnetul de muncă (ca stagiu de cotizare) și nu sunt trecute nici la momentul actual pentru a putea fi valorificate ca vechime în muncă. Dovada vechimii în muncă se face cu carnetul de muncă sau cu alte acte prevăzute de lege, iar certificarea stagiului de cotizare realizat anterior intrării în vigoare a prezentei legi se face de către agențiile pentru ocuparea forței de muncă.
Recurenta a mai arătat că declarațiile lunare prevăzute la art. 19 din Legea nr. 76/2002, nu au fost depuse de către unitățile la care reclamanta a avut calitatea de angajat, sens în care a depus desfășurătorul la zi cu stagiul de cotizare pe luni a intimatei.
Prin urmare, stagiul de cotizare al reclamantei la data plății retroactive a indemnizației de șomaj este de cel puțin 1 an și corect petenta a beneficiat de o indemnizație de șomaj de 6 luni, conform art. 39 al. 1 lit. a din Legea 76/2002.
Dispozitivul titlului executoriu reprezentat de sentința civilă nr. 844/07.09.2007 rămasă definitivă și irevocabilă, obligă B să plătească reclamantei indemnizația de șomaj cuvenită începând cu data de 09.10.2006, precum și actualizarea acesteia în funcție de indicii de inflație, obligație îndeplinită în totalitate de către
Intimata a depus întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului și menținerea sentinței atacate.
Analizând sentința recurată prin prisma actelor și lucrărilor dosarului, precum și a motivelor invocate în recurs, care se încadrează în dispozițiile art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă, Curtea reține următoarele:
În ceea ce privește motivul de recurs, în sensul că acțiunea a fost tardivă, întrucât în cauză s-a depășit termenul prevăzut de lege pentru întregirea cererii, respectiv prima zi de înfățișare, având în vedere că cererea înregistrată la 10.02.2009 a fost completată la termenele din 16 martie și 30 martie, astfel încât intervine sancțiunea decăderii prevăzută în art. 103 Cod procedură civilă, Curtea constată că în cauză nu este incident acest text de lege.
Astfel, potrivit disp. art. 132 al. 1 Cod procedură civilă, "La prima zi de înfățișare, instanța va putea da reclamantului un termen pentru întregirea sau modificarea cererii, precum și pentru a propune noi dovezi. În acest caz, instanța dispune amânarea pricinii și comunicarea cererii modificate pârâtului, în vederea facerii întâmpinării."
Potrivit disp. art. 108 al. 3 Cod procedură civilă, " actelor de procedură se acoperă dacă partea nu a invocat-o la prima zi de înfățișare ce a urmat după această neregularitate și înainte de a pune concluzii în fond".
Prin urmare, deși la termenele de judecată din data de 16.03.2009 și din 30.03.2009 reclamanta intimată a depus precizări și completări la acțiune, atât timp cât la prima zi de înfățișare ce a urmat acestor termene nu s-a invocat faptul că în cauză ar fi fost depășit termenul prevăzut de lege pentru întregirea cererii, în cauză sunt incidente disp. art. 108 al. 3 Cod procedură civilă, astfel încât această neregularitate s-a acoperit.
În ceea ce privește celălalt motiv de recurs, în sensul că acțiunea formulată de reclamantă este neîntemeiată, Curtea reține următoarele:
Potrivit disp. art. 39 al. 1 din Legea nr. 76/16.01.2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă, "Indemnizația de șomaj se acordă șomerilor prevăzuți laart. 17alin. (1), pe perioade stabilite diferențiat, în funcție de stagiul de cotizare, după cum urmează:
a) 6 luni, pentru persoanele cu un stagiu de cotizare de cel puțin un an;
b) 9 luni, pentru persoanele cu un stagiu de cotizare de cel puțin 5 ani;
c) 12 luni, pentru persoanele cu un stagiu de cotizare mai mare de 10 ani."
Prin sentința civilă nr.844/07.09.2007 a Tribunalului Botoșani, pronunțată în dosarul nr- s-a stabilit în mod irevocabil obligația pârâtei AJOFM B de a-i plăti reclamantei intimate indemnizația de șomaj cuvenită începând cu 09 octombrie 2006, precum și actualizarea acesteia în funcție de indicii de inflație începând cu data scadenței și până la data plății efective, reținându-se, în esență, că este îndeplinită condiția de stagiu de cotizare necesar acordării indemnizației prin recunoașterea perioadelor lucrate la Textil SRL, 2000 SRL și SRL ca fiind perioade contributive la fondul de șomaj.
Punând în executare hotărârea judecătorească, AJOFM Bap lătit reclamantei indemnizația de șomaj pentru o perioadă de 6 luni, considerând că perioada de acordare nu poate fi mai mare, întrucât stagiul de cotizare este mai mic de 5 ani, respectiv 4 ani, 11 luni și 28 de zile.
Din înscrisurile depuse la dosarul de fond, rezultă că reclamanta intimată a desfășurat activitate și la SRL conform adeverinței nr.-/2008 eliberate de ITM, în perioada 24.03.-30.04.2004, la B, conform contractul de școlarizare și adresei nr.488/01.06.2009, în perioada 20.09.2001 - 12.10.2001, pentru care s-au virat contribuții pentru șomaj și la Agriculture SRL în perioada 01-30.11.2000, conform extrasului din statul de plată, din care rezultă că a fost încadrată cu un salariu de 1.520.000 lei vechi.
Având în vedere faptul că în cauză s-a dovedit că reclamanta intimată a lucrat și la societățile sus-menționate, rezultă că stagiul de cotizare al acesteia era, la data plății retroactive a indemnizației de șomaj în baza sentinței civile nr. 844/07.09.2007 a Tribunalului Botoșani, de peste 5 ani.
Prin urmare, în cauză sunt incidente disp. art. 39 al. 1 lit. b din Legea nr. 76/16.01.2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă, în sensul că indemnizația de șomaj trebuia să se acorde pe o perioadă de 9 luni, iar nu de 6 luni.
Deși în carnetul de muncă al reclamantei intimate nu există mențiuni cu privire la desfășurarea activității la SRL, la B și la Agriculture SRL, având în vedere faptul că în cauză s-a dovedit că reclamanta intimată a lucrat și la societățile sus-menționate, în mod corect prima instanță a obligat-o pe pârâta AJOFM B să-i acorde acesteia diferența de indemnizație de șomaj pentru încă trei luni, începând cu data de 10.04.2007.
Pentru aceste considerente, constatând că criticile formulate prin cererea de recurs sunt neîntemeiate, iar sentința recurată este legală, în temeiul disp. art. 312 al. 1 Cod procedură civilă, Curtea va respinge recursul ca nefondat.
Pentru aceste motive,
În numele Legii,
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de pârâta Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă B, cu sediul în mun. B, Calea Națională, nr. 85, județul B, prin reprezentanții săi legali, împotriva sentinței nr. 854 din 19 iunie 2009 pronunțată de Tribunalul Botoșani - Secția civilă (dosar nr-).
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 20 octombrie 2009.
Președinte, Judecători, Grefier,
Red.
2 ex. 19.11.2009
Jud-fond:
Președinte:Mitrea Muntean DanielaJudecători:Mitrea Muntean Daniela, Sas Laura, Bratu
