Speta drept civil. Decizia 180/2008. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA OPERATOR 2928
SECȚIA CIVILĂ
DOSAR NR-
DECIZIA CIVILĂ NR. 180/
Ședința publică din 12 august 2008
PREȘEDINTE: Cristian Pup JUDECĂTOR 2: Trandafir Purcărița
GREFIER: - -
S-a luat în examinare apelul declarat de către reclamanta Direcția Generală de Pașapoarte împotriva sentinței civile nr.258 din 23.06.2008 pronunțată de Tribunalul C - S în dosarul nr- în contradictoriu cu pârâtul intimat, având ca obiect Legea 248/2005.
La apelul nominal făcut în ședința publică, au fost lipsă părțile.
Ministerul Public este reprezentat de Procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL TIMIȘOARA.
Procedura completă.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care, Curtea verificând actele și lucrările dosarului procedează la soluționarea apelului și acordă cuvântul.
Reprezentanta Ministerului Public procuror învederează faptul că apelul este legal și temeinic, solicită a se avea în vedere motivele expuse și invocate de către reclamantă, admiterea parțială în sensul de a se restrânge exercitarea dreptului la liberă circulație față de pârâtul intimat, perioadă apropiată minimului prevăzut de lege.
CURTEA
În deliberare, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.258/23.06.2008 pronunțată în dosarul cu același număr, Tribunalul CSa respins cererea reclamantei Direcția Generală de Pașapoarte din cadrul Ministerului d e Interne și Reformei Administrative, cu privire la restrângerea exercitării dreptului la liberă circulație a pârâtului.
Prima instanță a constatat că pârâtul a fost returnat din Norvegia la data de 25.04.2008, în baza Acordului de Readmisiei dintre România și Norvegia, aprobat prin HG 278/1994.
Pe de altă parte, tribunalul a mai reținut că art.38 lit.a din 248/2005 prevede că măsura restrângerii dreptului la liberă circulație în străinătate a cetățenilor români poate fi dispusă cu privire la persoana care a fost returnată dintr-un stat, în baza unui acord de readmisie încheiat între România și acel stat.
Însă, posibilitatea și nu obligația stipulată prin 248/2005 impune judecătorului sesizat ca, fără a cenzura în vreun fel măsura returnării dispusă de statul străin, să stabilească totuși faptele care au determinat returnarea persoanei în cauză și astfel, dacă acestor persoane le sunt sau nu aplicabile măsurile restrictive prevăzute de dreptul intern și să examineze acele fapte precum și măsura cerută, în acord cu principiul proporționalității.
S-a statuat de tribunalul că în prezenta speță, din probele administrate rezultă doar că pârâtul a tranzitat mai multe state UE, în perioada 25.08.2007-25.04.2008, ajungând în cele din urmă în Norvegia, de unde a fost returnat de autoritățile acelui stat.
Instanța de fond a opinat că într-o astfel de situație, pârâtului nu îi sunt aplicabile măsurile restrictive prevăzute de dreptul intern întrucât nu rezultă că ar fi încălcat ordinea juridică internă a, motiv pentru care a respins cererea reclamantei.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel în termen reclamanta DGP - MIRA, ocazie cu care s-au reiterat motivele care au determinat promovarea acțiunii față de pârâtul, susținându-se că în cauză nu este aplicabile legislația Uniunii Europene întrucât Norvegia nu este membru al acestei organizații.
Totodată, apelanta arătat că în baza acordului de readmisie dintre România și Norvegia, cetățenii celor două state pot fi returnați fără formalități deosebite, dacă nu îndeplinesc condițiile legale în vigoare pentru intrarea și șederea pe teritoriul statului părții contractante.
În aceeași ordine de idei, a mai arătat că migrația ilegală presupune deplasarea persoanelor care au intrat legal sau ilegal pe teritoriul unui stat, sau deși au intrat legal nu mai îndeplinesc condițiile de intrare și ședere pe teritoriul acelui stat. În egală măsură, aceleași criterii se aplică și celor care intră pe teritoriul unui țări fără a avea documentele legale de călătorie precum și a celor care au încălcat regulile de tranzit, așa cum este cazul pârâtului - intimat.
În aceste circumstanțe, în opinia apelantei, măsurile prev. de art.38 lit.a din 248/2005 - republicată este justificată și nu este în dezacord cu art.25 și 53 din Constituția României, în aceste sens existând și numeroase decizii constante ale Curții Constituționale.
Pârâtul - intimat nu a formulat întâmpinare, deși a fost legal citat și i s-a comunicat declarația de apel și motivele apelului reclamantei.
Curtea, analizând apelul, prin prisma motivelor de fapt și de drept invocate, cu aplicarea disp.art.282 și urm. pr.civ. rap.la art.296 pr.civ. va constata că acesta este întemeiat.
În acest sens, curtea va constata că tribunalul a omis să analizeze o serie de elemente probatorii din dosarul de fond, în particular declarația proprie a pârâtului - intimat, cu consecința interpretării eronate a disp.art.38 din 248/2005-republicată.
Astfel, prin declarațiile olografe aflate la filele 5-verso și 6, pârâtul - intimat recunoaște că a fost returnat din Norvegia, după ce a tranzitat o serie de state membre UE, fiind depistat de autoritățile acestui stat că nu posedă documente legale de călătorie, respectiv lipsa pașaportului, în condițiile în care pârâtul a părăsit România și tranzitat printr-o serie de state UE doar cu Cartea de Identitate (CI).
Or, în acest context, călătoria și sau/tranzitarea unor state membre UE este posibilă cu Cartea de Identitate, însă pentru intrarea într-un stat terț, cum este cazul, este necesară prezentarea unui pașaport valabil, emis de autoritățile române.
De altfel, această informație era disponibilă pârâtului - intimat întrucât atât Ministerul Român al Afacerilor Externe, cât și Ambasada Regatului din România au prezentate aceste cerințe pe site-urile proprii de pe Internet (www.mae.ro, respectiv www2.norvegia.ro).
În același context, curtea va mai constata că începând din 1954, țările nordice sunt membre ale Uniunii a Pașapoartelor, care prevede și ea o zonă fără restricții de circulație pentru Islanda, Danemarca, Suedia, Finlanda și Norvegia. Când țările nordice membre ale UE, Danemarca, Suedia și Finlanda, s-au alăturat cooperării, Norvegia și Islanda au fost nevoite să încheie un acord cu statele pentru a păstra Uniunea a Pașapoartelor. Norvegia a încheiat așadar cu Uniunea Europeană un acord de asociere la zona, în 1999.
Acest acord îi permite să ia parte la elaborarea legislației privind implementarea, punerea în aplicare și dezvoltarea ulterioară a acquis-ului (întregul corpus de acorduri și acte legislative aferente sistemului ). Acesta este cel mai important acord încheiat de Norvegia cu UE, în afara Acordului și ceea ce este cel mai important pentru această speță, intrarea și șederea pe teritoriul putându-se realiza doar cu un pașaport valabil, aspect ignorat însă de către pârâtul - intimat.
Articolul 38 din 248/2005-republicată prevede că restrângerea exercitării dreptului la liberă circulație în străinătate a cetățenilor români poate fi dispusă pentru o perioadă de cel mult 3 ani numai în condițiile și cu privire la următoarele categorii de persoane:
a) cu privire la persoana care a fost returnată dintr-un stat în baza unui acord de readmisie încheiat între România și acel stat;
b) cu privire la persoana a cărei prezență pe teritoriul unui stat, prin activitatea pe care o desfășoară sau ar urma să o desfășoare, ar aduce atingere gravă intereselor României sau, după caz, relațiilor bilaterale dintre România și acel stat.
acestei norme a fost analizată în repetate rânduri de Către Curtea Constituțională, celmai recent prin DECIZIA Nr. 685 din 11 septembrie 2007, arătat că măsura dispusă prinart. 38lit. a) din Legea nr. 248/2005 se circumscrie situațiilor expres și limitativ prevăzute deart. 53din Constituție, respectiv apărarea securității naționale și a ordinii publice, având în vedere că problema controlului migrației ilegale din România spre statele europene prezintă interes atât pe plan intern, cât și extern. Pentru aceste considerente, a fost elaboratăLegea nr. 248/2005, care asigură implementarea atât a prevederilor constituționale, cât și a unor prevederi în materie din documente internaționale privind drepturile omului. care au stat la baza adoptării soluției anterioare își păstrează valabilitatea și în prezent, astfel încât aceasta se impune a fi menținută.
În ceea ce privește excepția de neconstituționalitate a prevederilorart. 52din lege, Curtea constată că aceasta urmează a fi respinsă ca fiind inadmisibilă.Art. 52dispune cu privire la măsura restrângerii dreptului la liberă circulație, instituită în condițiileart. 38, anterior examinat, "până la data aderării României la Uniunea Europeană". Or, prinLegea nr. 157/2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 465 din 1 iunie 2005, România a ratificat Tratatul de aderare la Uniunea Europeană. Potrivitart. 4alin. (2) din tratat, acesta a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2007, astfel că la data redactării prezentei deciziiart. 52din Legea nr. 248/2005 nu mai este aplicabil. Așa fiind, devin incidente prevederileart. 29alin. (1) din Legea nr. 47/1992, potrivit cărora Curtea Constituțională se pronunță asupra dispozițiilor din legi sau ordonanțe ale Guvernului în vigoare.
Prin urmare, același set de criterii sunt aplicabile și, alături de Islanda, Elveția și, care deși nu sunt state membru ale Uniunii Europene au semnat acorduri de asociere la zona.
În continuare, curtea, în aplicarea principiului proporționalității, din perspectiva gravității încălcării normelor privind exercitarea dreptului la liberă circulație, va aprecia că disp.art.38 lit.a din 248/2005-republicată pot fi satisfăcute în cazul pârâtului - intimate, care a intrat pe teritoriul fără a avea asupra sa un pașaport valabil, prin restrângerea dreptului la liberă circulație în acest stat pentru o perioadă de 6 luni, socotită cu începere de la data returnării, respectiv din data de 25.04.2008 și până la data de 25.10.2008, dată de la care accesul acestuia pe teritoriul statului norvegian ar deveni din nou posibilă, condiționat de existența unui pașaport valabil emis de autoritățile române competente.
Pentru toate aceste considerente, curtea, în temeiul prev. art.296 pr.civ.va admite eapelul declarat de reclamanta Direcția Generală de Pașapoarte din cadrul Ministerului d e Interne și Reformei Administrative împotriva sentinței civile nr.258/23.06.2008 pronunțată de Tribunalul CSî ân dosar nr-.
Va schimba în tot sentința apelată, în sensul că va admite cererea reclaamntei și în consecință, va dispune restrângerea exercitării dreptului la liberă circulație în Norvegia în privința pârâtului, pentru o perioadă de 6 luni, calculată de la data returnării din acest stat, respective de la data de 25.04.2008 și până la data de 25.10.2008.
Va constata că nu sunt aplicabile disp.art.274 pr.civ întrucât apelanta nu a solicitat cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite apelul declarat de reclamanta Direcția Generală de Pașapoarte din Ministerul Internelor și Reformei Administrative B împotriva sentinței civile nr. 258/23.06.2008 pronunțată de Tribunalul C S în dosar nr-.
Schimbă în tot sentința apelată, în sensul că admite cererea formulată de reclamantă.
În consecință, dispune restrângerea exercitării dreptului la liberă circulație în Norvegia privind pe pârâtul, pentru o perioadă de 6 luni, calculată de la data returnării din acest stat, respectiv până la data de 25.10.2008.
Fără cheltuieli de judecată.
Definitivă.
Cu recurs în 5 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 12 august 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
- - - -
GREFIER,
- -
Red. CP/ 13.08.2008
Thred. NF/13.08.2008
Ex.2
Tribunalul C S - Președinte
Se comunică. de Pașapoarte
Președinte:Cristian PupJudecători:Cristian Pup, Trandafir Purcărița
