Speta drept civil. Decizia 193/2008. Curtea de Apel Constanta
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECȚIA CIVILĂ, PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
PRECUM ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND
CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ NR. 193/CM
Ședința publică din data de 25 martie 2008
Complet specializat pentru cauze privind
conflicte de muncă și asigurări sociale
PREȘEDINTE: Mariana Bădulescu
JUDECĂTORI: Mariana Bădulescu, Jelena Zalman Maria Apostol
- - -
Grefier - - -
Pe rol, soluționarea recursului civil formulat de intimatulMINISTERUL JUSTIȚIEI, cu sediul în B,-, sector 5, împotriva sentinței civile nr. 2005 din 7 noiembrie 2007 pronunțată de Tribunalul Tulcea în dosarul civil nr-, în contradictoriu cu intimata revizuientă, cu domiciliul procesual ales în T,-, județul T și intimațiiCURTEA DE APEL CONSTANȚA, cu sediul în C,-, județul C șiTRIBUNALUL TULCEA, cu sediul în T,-, județul T, având ca obiect conflict de muncă - revizuire.
La apelul nominal făcut în ședință publică constată lipsa părților.
Procedura este legal îndeplinită în conformitate cu dispozițiile art. 87 și următoarele Cod procedură civilă.
S-a făcut referatul oral asupra cauzei de către grefierul de ședință, care învederează că intimata - revizuentă a depus la dosarul cauzei precizări, însoțite de un exemplar al motivelor pe care apare data înregistrării recursului la instanță, respectiv 07.01.2008.
Instanța, având în vedere că intimata - revizuentă a depus la dosarul cauzei precizări însoțite de un exemplar al motivelor pe care apare data înregistrării recursului la instanță (07 ianuarie 2008), în raport de data motivării recursului, constată că acesta este motivat în termen, situație în care revine asupra excepției nulității recursului invocată la termenul de judecată din data de 04 martie 2008 și rămâne în pronunțare asupra fondului cauzei.
CURTEA
Asupra recursului civil de față:
Prin cererea formulată la Tribunalul Tulcea revizuenta a solicitat în contradictoriu cu intimații Ministerul Justiției, Curtea de APEL CONSTANȚA și Tribunalul Tulcea revizuirea sentinței civile nr.81/17.01.2007 a Tribunalului Tulcea precum și a deciziei civile nr.140/CM/2007 a Curții de APEL CONSTANȚA.
În motivarea cererii s-a arătat că În motivarea cererii s-a arătat că "actul nou" reprezintă încheierea pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție la 21.05.2007 prin care s-a dispus îndreptarea erorii materiale de tehnoredactare- pronunțată de aceeași instanță prin care s-a înlăturat mențiunea de "personal auxiliar de specialitate" din considerente deciziei.
În aceste condiții revizuienta apreciază că personalul auxiliar are dreptul și trebuie să beneficieze de prima de vacanță corespunzătoare perioadei 2005 - 2006, solicitând revizuirea celor două hotărâri și admiterea cererii, astfel cum a fost formulată.
În drept s-au invocat dispozițiile art.322 pct.5 teza II pr.civ.
Prin decizia civilă nr.341/CM/9.10.2007 Curtea de APEL CONSTANȚAa dispus pe de o parte respingerea ca inadmisibilă a cererii de revizuire îndreptată împotriva deciziei civile nr.140/CM/8.05.2007 pronunțată de Curtea de APEL CONSTANȚA, iar pe de altă parte declinarea judecății cererii de revizuire a sentinței civile nr.81/17.01.2007 a Tribunalului Tulcea în favoarea acestei instanțe.
Prin sentința civilă nr. 2005/CM/07.11.2007 pronunțată de Tribunalul Tulceas -a admis cererea promovată de revizuienta, în contradictoriu cu intimații Ministerul Justiției și Tribunalul Tulcea.
A fost schimbată în parte sentința civilă nr.81/17 ianuarie 2007 Tribunalului Tulcea, în sensul că a admis în parte acțiunea și a obligat pârâții în solidar, să plătească reclamantei drepturi bănești constând în primă de concediu aferentă anului 2006 și perioadei iulie-decembrie 2005, drepturi ce se vor actualiza cu rata inflației la data plății efective.
A fost menținută dispoziția de respingere a capătului de cerere privind obligarea pârâților la plata în continuare a acestor prime.
În motivarea hotărârii prima instanța a reținut următoarele considerente:
Potrivit art.411al.1 din Legea 50/1996, privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești introdus prin art.1 pct.38 din OG 83/2000, magistrații și celelalte categorii de personal salarizate pe baza acestei legi au dreptul, pe perioada concediului de odihnă, pe lângă indemnizația de concediu, la o primă egală cu indemnizația brută sau după caz, salariul de bază brut, din luna anterioară, plecării în concediu, care se impozitează separat.
Prin decizia nr.XXIII din 12 decembrie 2005 Înaltei Curți de Casație și Justiție publicată în Monitorul Oficial nr.233/15.III.2006 a fost admis recursul în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă, stabilindu-se că în aplicarea dispozițiilor art.411al.1 din Legea 50/1996 introdus prin OG 83/2000, prima de concediu, pe lângă indemnizația de concediu, respectiv o sumă egală cu indemnizația brută sau după caz, salariul brut din luna anterioară plecării în concediu, pentru magistrați și personalul auxiliar, se acordă numai pentru anii 2001 și 2002, astfel cum a fost reglementată prin dispoziția legală menționată.
Prin încheierea Înaltei Curți de Casație și Justiție, dată în Camera de consiliu în ședința din 21 mai 2007 s-a dispus îndreptarea erorii materiale de tehnoredactare strecurată în decizia XXIII din 12 decembrie 2006 în sensul că s-a înlăturat mențiunea "și personalul auxiliar de specialitate", dispozitivul având în final următorul conținut: "prima de concediu pe lângă indemnizația de concediu, respectiv o sumă egală cu indemnizația brută sau, după caz, salariul brut din luna anterioară plecării în concediu, pentru magistrați se acordă numai pentru anii 2001 și 2002, astfel cum a fost reglementată prin dispoziția legală menționată.
În consecință, instanța nu mai este ținută de dispozițiile deciziei Înaltei Curți de Casație și Justiție, câtă vreme acestea se referă numai la prima de concediu ce se acordă magistraților.
Până la data pronunțării sentinței civile nr.81/17.01.2007 a Tribunalului Tulcea, dispoz. art.411al.1 din Legea 50/1996 în ceea ce privește acordarea primei de concediu pentru personalul auxiliar au rămas în vigoare nesuferind nici un fel de abrogare, astfel că prezenta cerere de revizuire este întemeiată urmând a fi admisă și a se dispune schimbarea în parte a sentinței civile nr.81/17.01.2007 a Tribunalului Tulcea, în sensul admiterii în parte a acțiunii și obligarea pârâților în solidar să plătească reclamantei drepturi bănești, constând în prima de concediu aferentă anului 2006 și perioadei iulie - decembrie 2005, drepturi ce se vor actualiza cu indicele de inflație la data plății efective.
Instanța va menține dispoziția de respingere a capătului de cerere cu privire la plata în continuare a acestor prime întrucât nu se poate prevedea pe o perioadă de timp nelimitată ce modificări legislative pot apărea.
Împotriva acestei sentințe a formulat recurs pârâtul Ministerul Justiției
În motivare s-au invocat în esență următoarele motive de recurs:
Potrivit prevederilor art. 322 al.1 pr.civ."revizuirea unei hotărâri rămasă definitivă în instanța de apel sau prin neapelare precum și a unei hotărâri dată de o instanță de recurs atunci când evocă fondul."
În consecință, nu pot fi forma obiect al revizuirii hotărârile pronunțate de instanțele de recurs, prin care s-a respins recursul, fără a se evoca fondul, în această situație cererea de revizuire urmează a fi respinsă ca inadmisibilă.
Pe de altă parte, potrivit dispozițiilor imperative ale art. 323.pr.civ. cererea de revizuire se îndreaptă la instanța care a dat hotărârea rămasă definitivă și a cărei revizuire se cere.
Având în vedere că cererea reclamantei a privit revizuirea deciziei Curții de APEL CONSTANȚA, competența de soluționare a cererii de revizuire revenea Curții de APEL CONSTANȚA.
În plus, Tribunalul Tulceaa încălcat și principiul disponibilității, deoarece din examinarea cererii de revizuire rezultă că reclamanta a solicitat retractarea deciziei nr.140/CM/2007 a Curții de APEL CONSTANȚA, iar nu a sentinței civile nr. 81/17.01.2007 a Tribunalului Tulcea.
Analizând sentința recurată din prisma criticilor formulate Curtea a respins recursul ca nefondat pentru următoarele considerente:
Prin cererea formulată inițial la Curtea de APEL CONSTANȚA revizuenta a solicitat atât revizuirea sentinței civile nr.81/17.01.2007 pronunțată de Tribunalul Tulcea precum și a deciziei civile nr.140/CM/2007 pronunțată de Curtea de APEL CONSTANȚA.
Prin decizia civilă nr.341/CM/9.10.2007 pronunțată de Curtea de Apel Constanțas -a respins ca inadmisibilă cererea de revizuire formulată de revizuenta împotriva deciziei civile nr.140/CM/08.05.2007 pronunțată de Curtea de APEL CONSTANȚA și s-a declinat cererea de revizuire a sentinței civile nr.81/17.01.2007 a Tribunalului Tulcea în favoarea Tribunalului Tulcea.
Prin urmare obiectul prezentei cauze îl constituie cererea de revizuire formulată împotriva sentinței civile nr.81/17.01.2007 pronunțată de Tribunalul Tulcea, cerere care a fost soluționată de prima instanță cu respectarea principiului disponibilității prevăzut de art. 129 al.6 pr.civ.
Cererea de revizuire fiind îndreptată împotriva sentinței civile nr.81/17.01.2007 pronunțată de Tribunalul Tulcea, competența în soluționarea cererii revenea Tribunalului Tulcea în conformitate cu dispozițiile art. 323 al.1 pr.civ. potrivit cărora cererea de revizuire se îndreaptă la instanța care a dat hotărârea rămasă definitivă și a cărei revizuire se cere.
În ceea ce privește motivul de recurs referitor la inadmisibilitatea cererii de revizuire și acesta este nefondat.
Obiectul revizuirii este determinat prin dispoz. art. 322 al.1 C:pr.civ.
Potrivit acestui text se poate solicita revizuirea unei hotărâri rămase definitivă în instanța de apel sau prin neapelare precum și a unei hotărâri dată de o instanță de recurs atunci când evocă fondul.
Prin urmare, legiuitorul a deschis calea de atac a revizuirii, împotriva hotărârilor judecătorești prin care s-a rezolvat fondul cauzei.
În speță, prin sentința civilă nr.81/17.01.2007 a Tribunalului s-a evocat fondul, prin urmare aceasta se circumscrie dispozițiilor art. 322 al.1 pr.civ.
În plus, în sfera hotărârilor rămase definitive prin neapelare trebuie incluse și hotărârile date în primă instanță, fără drept de apel, întrucât și acestea sunt definitive potrivit art. 377 al.(1) pct.1 pr.civ.
Pentru considerentele arătate mai sus, potrivit art. 312.pr.civ. Curtea a respins recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul civil formulat de intimatulMINISTERUL JUSTIȚIEI, cu sediul în B,-, sector 5, împotriva sentinței civile nr. 2005 din 7 noiembrie 2007 pronunțată de Tribunalul Tulcea în dosarul civil nr-, în contradictoriu cu intimata revizuientă, cu domiciliul procesual ales în T,-, județul T și intimațiiCURTEA DE APEL CONSTANȚA, cu sediul în C,-, județul C șiTRIBUNALUL TULCEA, cu sediul în T,-, județul T, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 25.03.2008.
Președinte, JUDECĂTORI: Mariana Bădulescu, Jelena Zalman Maria Apostol
- - - -
- -
Grefier,
- -
Red.dec.-jud.-/16.04.2008
- gref.-
2 ex./22.04.2008
Președinte:Mariana BădulescuJudecători:Mariana Bădulescu, Jelena Zalman Maria Apostol
