Speta drept civil. Decizia 1945/2009. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
Operator date 3918
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA CIVILĂ, PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR- DECIZI A CIVILĂ NR. 1945/R-CM
Ședința publică din 15 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Paulina Ghimișliu judecător
JUDECĂTOR 2: Laura Ioniță
JUDECĂTOR 3: Nicoleta Simona
Grefier
S-a luat în examinare, pentru soluționare, contestația în anulare formulată de contestatoarea CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII V, împotriva deciziei civile nr.1042/R-CM din 29 mai 2009 pronunțată de Curtea de Apel Pitești, în dosarul nr-.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, au lipsit contestatoarea Casa Județeană de Pensii V și intimații, Școala cu clasele I-VIII " " Râmnicu V și Inspectoratul Școlar Județean
Procedura este legal îndeplinită.
Contestația în anulare este scutită de plata taxei de timbru.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează că prin serviciul registratură al instanței, intimata a depus la dosar note de susțineri la care se află anexate acte, împuternicirea avocațială nr.71/2009 emisă de Cabinet individual- Baroul Vâlcea pentru redactarea notelor și chitanța de plată a onorariului de avocat. Se mai arată că prin încheierea camerei de consiliu din 8 2009 fost respinsă cererea de suspendare a executării deciziei contestate.
Având în vedere că s-a solicitat judecarea în lipsă în conformitate cu dispozițiile art.242 alin. 2 Cod procedură civilă, curtea constată cauza în stare de judecată și trece la soluționarea acesteia.
CURTEA
Constată că prin decizia civilă nr. 1042/R-CM/29.05.2009 pronunțată în dosarul nr-, Curtea de Apel Piteștia admis recursul formulat de Inspectoratul Școlar Județean V împotriva sentinței civile nr. 339/25.03.2009 pronunțate de Tribunalul Vâlcea în același dosar, intimați fiind, Școala cu clasele I-VIII " " Râmnicu V și Casa Județeană de Pensii
Ca urmare, a modificat în parte sentința în sensul că respinge acțiunea față de această parte. A menținut în rest sentința recurată.
Prin aceeași decizie a fost respins recursul declarat de Casa Județeană de Pensii V împotriva aceleiași sentințe.
Recurenta -intimată Casa Județeană de Pensii Vaf ost obligată să plătească intimatei-reclamante 500 lei cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această soluție, instanța de recurs a reținut următoarele:
În mod greșit prima instanță a reținut că pârâtul Inspectoratul Școlar Județean V are calitate procesuală pasivă și l-a obligat la plata ajutorului de deces.
În realitate, recurentul-pârât nu poate dispune de bugetul asigurărilor sociale, gestionarul acestor fonduri fiind Casa Județeană de Pensii V și nu are obligații cu privire la salarizarea cadrelor didactice și nici calitate de ordonator de credite pentru unitățile de învățământ preuniversitar de stat.
În altă ordine de idei, conform art. 167 alin. 1 din Legea nr. 84/1995, unitățile de învățământ preuniversitar de stat funcționează ca unități finanțate din fonduri alocate prin bugetele locale ale unităților administrativ-teritoriale pe a căror rază își desfășoară activitatea, de la bugetul de stat și din alte surse, potrivit legii, iar potrivit alin. 3, finanțarea de bază (care cuprinde inclusiv cheltuielile de personal, conform alin. 5) se asigură prin bugetele locale ale unităților administrativ-teritoriale de care aparțin unitățile de învățământ, din sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat și din alte venituri ale bugetelor locale.
Potrivit art. 167 alin. 13, finanțarea de bază și finanțarea complementară a unităților de învățământ se fac pe bază de contract, întocmit conform normelor metodologice pentru finanțarea învățământului preuniversitar, încheiat între directorul unității de învățământ preuniversitar și primarul localității în a cărei rază teritorială se află unitatea de învățământ.
De asemenea, dispozițiile art. 167 alin. 17 și 18 din Legea nr. 84/1995 prevăd în mod expres ce anume cheltuieli aferente unităților de învățământ preuniversitar se suportă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Educației, Cercetării și, iar între aceste cheltuieli nu se regăsesc și cele legate de salariile cadrelor didactice din învățământul preuniversitar.
În plus, în ceea ce privește calitatea procesuală pasivă a pârâtului Inspectoratul Școlar Județean V, instanța de recurs a constatat că art. 142 din Legea nr. 84/1995 prevede în mod expres atribuțiile acestei instituții (urmărește modul de organizare și de funcționare a rețelei de învățământ preuniversitar, în conformitate cu politica educațională la nivel național; asigură aplicarea legislației în organizarea, conducerea și desfășurarea procesului de învățământ; asigură calitatea învățământului și respectarea standardelor naționale prin inspecția școlară, etc.), iar între aceste atribuții nu se regăsește și aceea de plată a drepturilor salariale.
Faptul că semnează decizia de repartizare a cadrelor din învățământul preuniversitar nu-i conferă calitatea de angajator, nici obligația de plată a salariului, aceste atribuții avându-le directorul unității de învățământ conform art. 11 alin. 5 din Legea nr. 128/1997.
Potrivit Legii nr. 215/2001 a administrației publice locale, ordonatorul principal de credite este primarul în calitate de reprezentant al unității administrativ-teritoriale, îndrituit să aprobe bugetul unităților de învățământ și să asigure finanțarea lor.
În mod legal instanța de fond a respins excepția calității procesuale pasive a Casei Județene de Pensii V, reținând că aceasta poate fi obligată la plata ajutorului de deces.
Conform dispozițiilor art. 3 alin. 1, art. 36 alin. 1, art. 1331și art. 139 alin. 3 din Legea nr. 19/2000, calculul și plata indemnizațiilor de asigurări sociale se pot face de casele teritoriale de pensii pentru sumele ce se suportă din bugetul asigurărilor sociale (deci inclusiv pentru ajutorul de deces), situație față de care obligația legală de calcul și de finanțare a plății ajutorului de deces revine caselor de pensii.
În plus, prin decizia nr. 248/6 martie 2008, Curtea Constituțională a constatat că art. 106 alin. 2 din Legea nr. 128/1997 reglementează cuantumul ajutorului de deces acordat celor îndreptățiți în cazul decesului unui cadru didactic, drept ce face parte din categoria drepturilor de asigurări sociale, iar legiuitorul a reglementat un regim juridic diferit sub aspectul cuantumului ajutorului de deces în cazul cadrelor didactice în raport cu categoriile socio-profesionale care se supun prevederilor Legii nr. 19/2000, privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale.
În concluzie, Curtea Constituțională prin decizia sus arătată a reținut că prevederile art. 106 alin. 2 din Legea nr. 128/1997 au caracter special și derogatoriu de la cele de drept comun, cuprinse în dispozițiile Legii nr. 19/2000, caracter derogatoriu confirmat și de dispozițiile art. 146 din Legea nr. 128/1997.
În ceea ce privește susținerea din cadrul celei de-a doua critici atât în ceea ce privește pe recurentul Inspectoratul Școlar Județean V, cât și pe recurenta Casa Județeană de Pensii V, aceasta a fost examinată împreună, fiind respinsă pentru următoarele considerente:
Se susține că în mod greșit instanța a acordat 5 salarii și nu un ajutor al cărui cuantum se calculează în funcție de salarii, însă instanța de recurs a apreciat că susținerea este nefondată, deoarece potrivit dispozițiilor art. 106 alin. 2 din Legea nr. 128/1997, în caz de deces al unui cadru didactic sau didactic auxiliar, cuantumul ajutorului acordat celor îndreptățiți este de 5 salarii ale persoanei decedate, din bugetul asigurărilor sociale. În plus, acest text de lege se regăsește și în contractul colectiv de muncă la nivel de ramură învățământ pentru anii 2006 - 2007.
Împotriva deciziei a formulat, în termen legal, contestație în anulare recurenta Casa Județeană de Pensii V, motivul cererii fiind acela că soluția instanței de recurs este rezultatul unei greșeli materiale conform art. 318 alin. (1) Cod procedură civilă. Contestatoarea a solicitat și suspendarea executării hotărârii atacate în baza art. 3191pr. civ. această din urmă cerere fiind respinsă prin încheierea pronunțată în ședința publică din 8 2009.
Se arată, în susținerea contestației în anulare, că din moment ce recursul Inspectoratului Școlar Județean Vaf ost admis iar sentința a fost modificată în parte în sensul că se respinge acțiunea față de această parte, trebuia respinsă și cererea de chemare în garanție a casei de pensii deoarece Inspectoratul Școlar Județean V, cel care a formulat cererea de chemare în garanție, nu a căzut în pretenții.
Mai mult, se arată, Școala " " nu a formulat cerere de chemare în garanție.
Prin dezlegarea dată de instanța de recurs s-a ajuns la situația paradoxală ca recurenta-chemată în garanție să fie obligată la plată, deși nu a fost chemată în judecată de către reclamantă, nici chemată în garanție de către partea care a căzut în pretenții.
Examinând prezenta contestație în anulare prin prisma motivului pe care se sprijină, curtea reține următoarele:
Potrivit considerentelor deciziei atacate, instanța de recurs examinează modalitatea în care au fost interpretate și aplicate de către judecătorii fondului dispozițiile legale la soluționarea atât a excepțiilor lipsei calității procesuale pasive invocate de către pârâtul Inspectoratul Școlar Județean V și de către chemata în garanție Casa Județeană de Pensii V, cât și a cererii de chemare în garanție.
Astfel, se reține în motivarea deciziei atacate că inspectoratul școlar județean nu poate dispune de bugetul asigurărilor sociale, gestionarul acestor fonduri fiind casa de pensii teritorială.
Ajutorul de deces constituie un drept de asigurări sociale iar obligația de calcul și de finanțare a plății drepturilor de asigurare socială revine caselor de pensii potrivit art. 3 alin. 1, art. 36 alin. 1, art. 1331și art. 139 alin. 3 din Legea nr. 19/2000.
Încălcarea dispozițiilor art. 60-63 Cod procedură civilă la soluționarea cererii de chemare în garanție formulate de partea care, prin modificarea sentinței nu a căzut în pretenții, nu constituie greșeală materială în sensul dispozițiilor art. 318 alin. (1) teza întâi Cod procedură civilă.
Textul de lege vizează aspecte formale ale judecării recursului pentru verificarea cărora nu este necesară reexaminarea fondului.
Pe calea contestației în anulare reglementate de art. 318 alin. 1 teza întâi Cod procedură civilă nu pot fi valorificate eventuale greșeli de judecată constând în încălcarea prevederilor art. 60-63 Cod procedură civilă la soluționarea cererii de chemare în garanție, cum se pretinde de către contestatoare.
Pentru aceste motive, contestația în anulare va fi respinsă.
Văzând și dispozițiile art. 274 Cod procedură civilă, respectiv chitanța de plată a onorariului de avocat depusă la dosar de către intimata.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge contestația în anulare formulată de contestatoarea CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII V, cu sediul în Râmnicu V,--159, județul V, împotriva deciziei civile nr. 1042/R-CM din 29 mai 2009 pronunțată de Curtea de Apel Pitești, în dosarul nr-, intimați fiind, domiciliată în Râmnicu V,-, -.54,.B,.6, județul V, ȘCOALA CU CLASELE I-VIII " " Râmnicu V, cu sediul în Râmnicu V,-, județul V și INSPECTORATUL ȘCOLAR JUDEȚEAN V, cu sediul în Râmnicu V, str. -, nr.28, județul
Obligă contestatoarea Casa Județeană de Pensii la plata către intimata a cheltuielilor de judecată de 300 lei.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 15 2009, la Curtea de Apel Pitești - secția civilă pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale și pentru cauze cu minori și de familie.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - -
Grefier,
Red.
Tehnored.
6 ex./17.12.2009
Jud. recurs: / / /Jud. fond: /
Președinte:Paulina GhimișliuJudecători:Paulina Ghimișliu, Laura Ioniță, Nicoleta Simona
