Speta drept civil. Decizia 293/2008. Curtea de Apel Pitesti
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA CIVILĂ, PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR- DECIZIA CIVILĂ NR. 293/
Ședința publică din 29 2008
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Paula Andrada Coțovanu JUDECĂTOR 2: Ion Rebeca
JUDECĂTOR 3: Georgiana
Judecător: -
Grefier:
S-a luat în examinare, pentru soluționare, recursul civil declarat de reclamanta, domiciliată în B, sector 3,-, -.5,.25, împotriva decizieie civile nr.100/A din 22.04.2008, pronunțată de Tribunalul Vâlcea, în dosarul nr-.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, a răspuns recurenta-reclamantă, lipsind intimatul-pârât.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier ul de ședință, după care:
Recurenta-reclamantă, depune la dosar motivele de recurs, structurate și motivele in drept, conform dispozițiilor de la termenul anterior și precizează că nu mai are de formulat cereri prealabile în cauză.
Curtea constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul asupra lui.
Recurenta-reclamantă, susține oral recursul așa cum a fost formulat în scris, solicitând admiterea lui și modificarea deciziei criticate, în sensul anulării raportului de expertiză întocmit de expert.
CURTEA
Asupra recursului de față, constată că:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Brezoi la data de 20.07.2007, reclamanta a chemat în judecată pe solicitând pronunțarea unei hotărâri prin care să se constate falsul raportului de expertiză tehnică întocmit de către acesta în cauza civilă, înregistrată sub nr.4789/2001 la Tribunalul Vâlcea.
În motivarea acțiunii s-a arătat că pârâtul a fost numit expert în cauza mai sus evocată și la întocmirea lucrării a prezentat fapte necorespunzătoare adevărului cu intenție, săvârșind astfel un fals.
Prin sentința civilă nr.1142 pronunțată la 20.12.2007 a fost respinsă acțiunea reclamantei pentru argumentul că raportul de expertiză nu poate face obiectul procedurii falsului reglementată de art.184 Cod pr.civilă.
Împotriva hotărârii a formulat apel reclamanta, criticând-o pentru motive de nelegalitate și netemeinicie.
Tribunalul Vâlcea, prin decizia civilă nr.100/22.04.2008 a respins apelul ca nefondat, păstrând soluția primei instanțe cu aceeași motivare.
Decizia a fost criticată de reclamantă pentru motivul prevăzut de art.304 pct. 5 și 6 Cod pr.civilă, în dezvoltarea cărora s-a arătat că prin lotizarea propusă de expert, instanța a acordat mai mult decât s-a solicitat prin acțiune, expertul nu a citat toate părțile la efectuarea raportului, iar instanța a făcut o apreciere greșită asupra dispozițiilor art.184 Cod pr.civilă.
Din motivarea în fapt a recursului, în drept, se poate întemeia și pe dispozițiile art.304 pct.9 Cod pr.civilă, motive față de care cererea este întemeiată, pentru argumentele ce urmează.
Reclamanta a solicitat constatarea falsului raportului de expertiză tehnică efectuat în cauză pentru motivele indicate în cererea de chemare în judecată, fiindu-i respinsă acțiunea cu argumentul că nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art.184 Cod pr.civilă.
Față de obiectul cererii de chemare în judecată, pe această cale recurenta nu mai poate critica soluția instanței care a dispus partajarea bunurilor și nici lipsa încunoștințării părților la efectuarea raportului de expertiză tehnică, deoarece aceste critici privesc legalitatea hotărârii de partaj.
Doar critica privitoare la aplicarea greșită a dispozițiilor art.184 Cod pr.civilă este întemeiată, fiindcă instanța de apel a apreciat că cercetarea falsului se poate face numai în situația în care partea se înscrie în fals ori nu este caz de judecată penală.
În procedura administrării dovezii cu înscrisuri și a verificării de scripte este reglementat incidentul procedural ce poate interveni în cursul judecății cauzei cu privire la nerecunoașterea valabilității unui înscris, ca urmare a defăimării lui ca fals.
Potrivit art.180 Cod pr.civilă, dacă una dintre părți declară că înscrisul este fals, instanța poate înainta înscrisul procurorului pentru a se cerceta falsul, iar în ipoteza în care nu este caz de judecată penală sau dacă acțiunea penală nu mai poate fi pusă în mișcare, cercetarea falsului se face de către instanța civilă prin orice mijloc de probă.
Înscrisul este definit ca orice declarație cu privire la acte sau fapte juridice și reprezintă principalele mijloace de probă reglemenatte distinct în secțiunea a III-a din capitolul III, privitor la judecată în Codul d e pr.civilă față de proba cu expertiza.
În raport de modul de reglementare și de scopul urmărit la întocmirea acestora, înscrisul, în accepțiunea art.172 Cod pr.civilă, nu poate să fie similar cu expertiza tehnică, potrivit art.201 din același cod, însă, atât unul, cât și celălalt, pot face obiectul falsului în sensul că pot fi prezentate în conținutul lor fapte și împrejurări ce nu corespund adevărului.
Reclamanta a pretins că raportul de expertiză tehnică întocmit de expertul, prezintă fapte și împrejurări ce nu corespund adevărului, intenția expertului fiind aceea a inducerii în eroare, motiv pentru care lucrarea face obiectul falsului.
Pentru aceste considerente s-a solicitat constatarea falsului de către instanța civilă întrucât Parchetul de pe lângă Judecătoria Rm. Vad ispus neînceperea urmăririi penale împotriva pârâtului pentru mărturie mincinoasă.
Procedura înscrierii în fals, reglementată de art.180 și urm. din Codul d e pr.civilă, presupune existența unui incident procedural determinat de administrarea dovezii cu înscrisuri în cursul judecății cauzei, cercetarea făcându-se în principal de către instanța penală și numai în mod subsidiar de către instanța civilă atunci când acțiunea penală nu poate fi pusă în mișcare.
Dacă expertiza tehnică nu poate să fie asimilată cu înscrisul ca mijloc de probă, există însă posibilitatea săvârșirii unui fals cu prilejul întocmirii acesteia de natură să influențeze în mod hotărâtor soluția pronunțată de instanță.
Ca și în cazul cercetării falsului înscrisurilor de instanța civilă, prin analogie, poate fi cercetat falsul și raportul de expertiză tehnică ulterior pronunțării hotărârii, fiindcă procedura înscrierii în fals nu este una prealabilă și obligatorie, persoana îndreptățită având posibilitatea să opteze pentru cercetarea falsului în cursul judecății sau după stingerea litigiului prin pronunțarea hotărârii.
Cu privire la această posibilitate a persoanei îndreptățite, precum și la caracterul procedurii falsului, instanța de apel a făcut o aplicare greșită dispozițiilor invocate și a respins acțiunea fără a cerceta fondul cauzei, motiv pentru care, în baza art.312 pct.5 Cod pr.civilă se va admite recursul și se va dispune casarea cu trimitere la aceeași instanță.
La rejudecarea în fond a cauzei, instanța va pune în vedere reclamantei să precizeze în ce constă falsul săvârșit cu privire la raportul de expertiză tehnică, dacă această faptă întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de fals așa cum este reglementată de Codul penal sau dacă expertul a făcut în lucrarea sa cu intenție aprecieri ce nu corespund adevărului, fapta acestuia fiind apreciată ca o mărturie mincinoasă în raport de care parchetul s-a pronunțat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite ecursul civil declarat de reclamanta, domiciliată în B, sector 3,-, -.5,.25, împotriva decizieie civile nr.100/A din 22.04.2008, pronunțată de Tribunalul Vâlcea, în dosarul nr-, intimat fiind.
Casează decizia și trimite cauza spre rejudecare la aceeași instanță.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 29 2008, la Curtea de APEL PITEȘTI - ecția civilă, pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale și pentru cauze cu minori și de familie.
Grefier,
Red.
/2 ex/21.10.2008
jud. fond:
Președinte:Paula Andrada CoțovanuJudecători:Paula Andrada Coțovanu, Ion Rebeca, Georgiana