Speta drept civil. Decizia 587/2008. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂN I
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR. 587/
Ședința publică din data de 21 octombrie 2008
PREȘEDINTE: Viorica Mihai SecuianuJUDECĂTOR 2: George Popa
JUDECĂTOR 3: Irina
Judecător - - - -vicepreședintele Curții de Apel
Grefier -
-.-.-.-.-.-.-
Pe rol fiind soluționarea recursului civil declarat de către reclamanta, împotriva deciziei civile nr. 214 din 23 aprilie 2008 pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr-, în contradictoriu cu reclamanțiișiși cu pârâții,, acțiune civilă având ca obiect anulare act.
La apelul nominal au răspuns pentru intimatul-pârât av. în baza împuternicirii avocațiale fila 11 dosar, pentru intimatul-pârât av.- în baza împuternicirii avocațiale fila 13 dosar, lipsă fiind intimații-reclamanți și, și recurenta-reclamantă.
Procedura completă
S-a făcut referatul cauzei, în sensul că, prin serviciul registratură, la data de 17.10.2008, av. G pentru recurenta-reclamantă a depus la dosar cerere prin care arată că nu se poate prezenta în instanță aflându-se la Judecătoria Moreni, jud.Dîmbovița, solicitând judecarea cauzei în lipsa sa, urmând ca instanța să aibă în vedere la pronunțarea deciziei și concluzii scrise depuse la dosar.
Apărătorul intimatului-pârât, av., nu are alte cereri de formulat în cauză
Apărătorul intimatului-pârât, av.-, nu are cereri de formulat.
Nefiind cereri de formulat în cauză, Curtea constată procesul în stare de judecată și acordă cuvântul în recurs.
Av. pentru intimatul-pârât, solicită respingerea recursului ca neîntemeiat, pentru cele arătate detaliat în întâmpinarea aflată la dosar. Solicită cheltuieli de judecată.
Av.- pentru intimatul-pârât, apreciază că recursul declarat de reclamantă este pur formal împunându-se respingerea acestuia ca neîntemeiat, cu obligarea acesteia la plata cheltuielilor de judecată.
CURTEA
Asupra recursului civil e față:
Examinând actele și lucrările dosarului, constată următoarele;
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată sub nr.3982 actual nr. unic 9789/233 din martie 2006 la Judecătoria Galați, reclamanții prin procurist, și au solicitat în baza probelor ce vor fi administrate în contradictoriu cu pârâții și BNP să se dispună anularea contractului d vânzare-cumpărare întocmit de BNP prin care i-au vândut pârâtului imobilul ce le aparținea și care se află situat în G,--47.
În motivarea în fapt a cererii de chemare în judecată reclamanții au arătat că la data de 6 septembrie 2004 au hotărât să vândă pârâtului imobilul proprietatea lor situat în G--47.
Precizează că au mers împreună cu d-nul la BNP, unde pârâtul le-a plătit un avans de 40.000.000 ROL în fața notarului care le-a încheiat un antecontract de vânzare-cumpărare pentru imobil, act pe care l-au și semnat. Reclamanții mai arată că prețul negociat de comun acord pentru imobil era de 2 miliarde lei vechi. Pentru diferența de preț reclamanții că și-au deschis conturi la BCR, însă cum cumpărătorul nu le-a mai plătit banii, s-au hotărât să nu mai vândă avansul primit și să își recupereze de la notar actele de proprietate asupra imobilului.
Pentru acest scop s-au prezentat la sediul BNP pe data de 19.10.2004, însă acolo au aflat că de fapt au semnat chiar contract de vânzare pentru imobil, că prețul de vânzarea fost de 556.000.000 lei vechi preț plătit și încasat.
Reclamanții mai arată că notarul s-a purtat agresiv cu ei, că pârâtul, le-a spus că a aranjat cu notarul care le-a întocmit actul să îl facă în acest fel.
Pentru aceste considerente solicită admiterea acțiunii, să se dispună anularea contractului de vânzare-cumpărare.
Reclamanții nu și-au motivat în fapt cererea de chemare în judecată și nici nu au solicitat administrare de probatorii.
Prin sentința civilă nr.7473/12.10.2007 a Judecătoriei Galațis -a respins acțiunea reclamanților ca fiind nefondată.
Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a arătat că reclamanții nu și-au probat susținerile, nefăcând nici dovada existenței contractului de vânzare-cumpărare a cărei anulare au solicitat-o, deși instanța în repetate rânduri le-a pus în vedere acest fapt.
Nu au făcut nici dovada că anterior încheierii acestui contract au fost proprietarii imobilului.
Având în vedere și prevederile articolului 1169 Cod civil, acțiunea a fost respinsă, ca fiind nefondată.
Împotriva acestei hotărâri au declarat în termen legal apel reclamanta, arătând că procuristul pe care l-a desemnat să o reprezinte la instanța de fond a manifestat un dezinteres total față de judecarea cauzei și nu i-a apărat interesele.
A precizat că a apelat la serviciile gratuite ale acestuia întrucât este lipsită de posibilități materiale și nu și-a permis să plătească onorariul unui avocat.
Având în vedere că instanța de fond a respins acțiunea ca nefondată, fără a da vreo dispoziție cu privire la necesitatea administrării unui minim de probatorii, apelanta a solicitat desființarea hotărârii atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare. În subsidiar, a solicitat reținerea procesului, spre rejudecare.
În apel, reclamanta a depus la dosarul cauzei o copie de pe contractul de vânzare-cumpărare, autentificat sub nr.3676/6.09.2004 la BNP.
Prin decizia civilă nr. 214 din 23.04.2008, Tribunalul Galația respins ca nefondat apelul declarat de reclamanta, reținând următoarele:
În mod corect s-a respins acțiunea în condițiile în care reclamanții nu și-au probat susținerile pe tot parcursul judecării cauzei în prima instanță.
Judecătorul nu poate rezolva litigiul dedus în fața sa numai pe baza afirmațiilor părților, acestea din urmă având obligația de a dovedi ceea ce afirmă.
Nu este suficient ca partea să fie sau să se pretindă titularul unui drept subiectiv pentru a obține satisfacție în fața instanței. Deși dreptul subiectiv și proba sunt distincte, totuși dependența există pe planul eficacității, întrucât absența probei nu permite titularului dreptului să invoce în mod eficace dreptul său și să obțină recunoașterea efectelor juridice care-i sunt atașate.
În speța de față, reclamanții, reprezentați de procuristul desemnat de aceștia, nu au depus la dosar, în dovedirea acțiunii, nici un act care să ateste calitatea de proprietari ai imobilului, nefiind prezentat nici măcar actul de vânzare-cumpărare a cărei anulare s-a solicitat.
Nu poate fi reținută critica apelanților referitoare la nerespectarea de către instanța de fond a dispozițiilor art.129 Cod procedură civilă și art.138 Cod procedură civilă.
Dimpotrivă, analizând actele aflate la dosar, se constată că prima instanță în repetate rânduri a emis adrese cât către reclamanți cât și către procuristul desemnat la domiciliile indicate expres la filele 13, 27 și 31 dosar fond, prin care se solicită să se precizeze temeiul de drept al acțiunii, cuantumul pretențiilor, probele de care înțelege să se folosească, inclusiv copie de pe contractul de vânzare-cumpărare a cărui desființare o solicită.
În pofida eforturilor instanței de fond, reclamanții au rămas în pasivitate și au manifestat un total dezinteres față de acțiunea formulată și față de cursul judecății. Nu s-au prezentat astfel, la termenele acordate, nu au depus actele solicitate, nu s-a cerut încuviințarea asistenței judiciare.
Părțile aveau suficiente mijloace procesuale pentru a determina administrarea dovezilor pe care le doreau, iar rolul activ al instanței nu poate constitui temeiul substituirii instanței în poziția procesuală a uneia dintre părți și în apărarea intereselor acesteia.
Totodată, deși exista posibilitatea completării probelor în apel, fapt permis de caracterul devolutiv al acestei căi de atac, totuși reclamanta, de această dată reprezentată de un avocat, a persistat în atitudinea de pasivitate, neîndeplinindu-și obligația de a proba pretențiile, conform art.1169 Cod civil.
Astfel, contrar celor afirmate, nu a formulat cererea de probatorii, iar la termenul de judecată din data de 15.04.2008, când s-a soluționat cauza apărătorul ales al apelantei a declarat că nu are de formulat cereri noi.
Împotriva acestei decizii, în termen legal, a declarat recurs reclamanta, criticând-o pentru nelegalitate prin prisma motivelor prevăzute de art.304 pct.9 Cod procedură civilă.
Susține recurenta, în dezvoltarea motivelor de recurs, că deși solicitat trimiterea cauzei spre rejudecare la fond, întrucât instanța de fond a soluționat procesul cu încălcarea principiului rolului activ al judecătorului, prevăzut de art.129 pct.5 Cod procedură civilă, instanța de apel a "trecut" la soluționarea speței, "pe un vid total probator".
Că, din acest motiv nu a insistat în propunerea de noi probe în apel, fiind convinsă că singura soluție cer putea fi pronunțată în calea de atac era cea de trimitere spre rejudecare. Că, în acest context, greșit a fost calificată atitudinea sa ca fiind de "pasivitate generală".
În fine, că singura probă ce trebuia dispusă în elucidarea în sine a"problematicii" speței, era evaluarea imobiliară printr-o expertiză tehnică de specialitate.
Recursul declarat este nefondat.
Potrivit art.129 alin.2 și 5 Cod procedură civilă, judecătorul, în tot cursul procesului, conduce desfășurarea acestuia, veghează la respectarea dispozițiilor legale și are puterea de fixa termenele și de a ordona măsurile necesare judecării cererii. De asemenea, el are îndatorirea să facă respectate și să respecte el însuși principiul contradictorialității și celelalte principii ale procesului civil.
În cazul în care părțile nu sunt asistate sau reprezentate de avocat sau de mandatarii prevăzuți la art.68 alin.5, judecătorul le va da îndrumări cu privire la drepturile și obligațiile ce le revin în proces.
Judecătorii au îndatorirea să stăruie, prin toate mijloacele legale, pentru a preveni orice greșeală privind aflarea adevărului în cauză, pe baza stabilirii faptelor și prin aplicarea corectă legii, în scopul pronunțării unei hotărâri temeinice și legale.
C mai important aspect al rolului activ al judecătorului constă în dreptul și obligația instanței de judecată de a ordona dovezile pe care le socotește utile pentru aflarea adevărului, în afara probelor propuse de părți și uneori chiar împotriva susținerilor comune ale părților.
În speță, nu poate fi primită critica ignorării principiului stipulat de art.129 pct.5 Cod procedură civilă, atât timp cât reclamanta asistată de un avocat, nu înțeles să respecte îndrumările instanței cu privire la propunerea de probe în dovedirea susținerilor sale.
admite că numai judecătorului îi revine obligația de a dispune orice probă considerată a fi utilă în cauză ar conduce la golirea de conținut dispozițiilor art.1169 Cod civil, precum și la ignorarea celorlalte principii ale procesului civil, respectiv cel al disponibilității și contradictorialității.
Intervenția activă a judecătorului nu trebuie să afecteze egalitatea părților, ameliorând situația unei părți în detrimentul alteia. Tocmai de aceea, exercitarea rolului activ de către judecător nu trebuie să aducă atingere dreptului de apărare al părților, iar pentru realizarea acestui obiectiv este necesar să se respecte principiul contradictorialității.
Practic, prin criticile invocate, recurenta, acceptând implicit atitudinea de pasivitate manifestată în fața primei instanțe cât și celei de apel, invocă lipsa rolului activ al jud4ecătorului, tocmai pentru a i se acorda șansa de a-și propune noi probe (de a fi mai activă) cu prilejul rejudecării.
Așa fiind, Curtea va respinge ca nefondat recursul, criticile formulate nefiind justificate.
În drept, sunt aplicabile dispozițiile art.312 pct.1 Cod procedură civilă.
Văzând și dispozițiile art.274 Cod procedură civilă,
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul civil declarat de către reclamanta, împotriva deciziei civile nr. 214 din 23 aprilie 2008 pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr-.
Obligă recurenta la plata sumei de 800 lei cu titlu de cheltuieli de judecată în recurs.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din data de 21 octombrie 2008.
Președinte, - - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, |
Red./17.11.2008
decizie VM/17.11.2008
2 ex.
Fond: Judecătoria Galați - judecător:
Apel: Tribunalul Galați - judecători: +
Președinte:Viorica Mihai SecuianuJudecători:Viorica Mihai Secuianu, George Popa, Irina
