Speta drept civil. Decizia 810/2008. Curtea de Apel Timisoara
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA Operator 2928
SECȚIA CIVILĂ
DOSAR NR-
DECIZIA CIVILĂ NR. 810
Ședința publică din 24 septembrie 2008
PREȘEDINTE: G -
JUDECĂTOR 1: Gheorghe Oberșterescu
JUDECĂTOR 2: Daniela Calai
GREFIER: - -
Pe rol pronunțarea asupra contestației în anulare formulată de către contestatoarea SC TM SRL împotriva deciziei civile nr. 574/2008 din 10 iunie 2008 pronunțată de Curtea de APEL TIMIȘOARA în dosar nr- în contradictoriu cu intimații Municipiul T, Consiliul Local al municipiului T și Institutul de
Dezbaterile și susținerile părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 18 septembrie 2008 prin care s-a amânat pronunțarea la data de 24 septembrie 2008, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre. Prin registratura instanței, la data de 19 septembrie 2008, intimatul Institutul de Tad epus concluzii scrise.
CURTEA
În deliberare constată că prin contestația în anulare înregistrată la această instanță sub nr.778/59/23.07.2008, contestatoarea SC TM SRL a solicitat, în contradictoriu cu intimații Municipiul T, Consiliul Local al municipiului T și Institutul de T, anularea deciziei civile nr.574 din 10.06.2008, pronunțată de Curtea de APEL TIMIȘOARA în dosarul nr-.
Contestatoarea și-a motivat în drept contestația în anulare cu dispozițiile art.318 Cod procedură civilă, susținând că hotărârea contestată a fost dată în condițiile omiterii cercetării unor importante motive de recurs și este, în același timp, rezultatul unor greșeli materiale hotărâtoare în modul de soluționare a căii de atac.
În legătură cu cazul contestației în anulare speciale, prevăzută de art.318 teza a II-a Cod procedură civilă, contestatoarea a arătat că instanța de recurs a omis să analizeze motivele esențiale vizând încălcarea dispozițiilor art.129 alin.6 și ale art.295 alin.1 Cod procedură civilă, prin aceea că instanța de apel a hotărât pentru ceea ce nu s-a cerut, nelimitându-se la analiza situației juridice corespunzătoare temeiului de drept al cererii introductive - art.27 din Legea nr.50/1991 -, depășind astfel cadrul procesual creat prin cererea introductivă și cererea de apel.
Contestatoarea a mai învederat că instanța de recurs a omis să analizeze și motivele esențiale vizând încălcarea prevederilor art.24, 27, 32 din Legea nr.50/1991 și art.21 din Legea 215/2001, prin aceea că instanța de apel a admis o acțiune formulată de persoane fără calitate procesuală activă și/sau fără capacitate procesuală de folosință, precizând că a arătat, referitor la lipsa calității procesuale active a Municipiului T, că potrivit art.32 alin.1 din Legea 50/1991 pot sesiza instanța doar organele în drept să aplice sancțiunea iar conform art.24 și 27 aceste organe sunt doar președinții de consilii județene, primarii, direcția de urbanism și amenajarea teritoriului.
Referitor la lipsa calității procesuale de folosință a Consiliului Local al municipiului T, contestatoarea a susținut că a arătat că potrivit art.21 din Legea nr.215/2001 consiliile locale sunt autorități deliberative, astfel încât nu au personalitate juridică și nu au capacitatea procesuală de a fi parte în proces, iar instanța de recurs în loc să analizeze calitatea procesuală activă a Municipiului Taa nalizat capacitatea de folosință a acestuia.
De asemenea, contestatoarea a învederat că instanța de recurs a omis să analizeze motivele esențiale vizând încălcarea art.41 din Ordinul nr.1943/2001 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr.50/1991, prin aceea că instanța de apel a admis o acțiune împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă, precizând în acest sens că ea nu avea calitate procesuală pasivă ci doar proprietarul terenului și al construcției edificate, respectiv Institutul de
Referitor la greșelile materiale care au stat la baza pronunțării hotărârii contestate (art.318 teza I), contestatoarea a arătat că reținerea greșită a argumentelor invocate în susținerea căii de atac a recursului are valoarea unei greșeli procedurale în sensul art.318 Cod procedură civilă precizând că motivul de recurs viza lipsa calității procesuale active a Municipiului T, iar instanța a analizat capacitatea procesuală a Municipiului
Sub incidența aceluiași caz al contestației în anulare speciale (art.318 teza I), contestatoarea a arătat că motivul de recurs vizând lipsa capacității de folosință a Consiliul Local al municipiului Taf ost respins ca nefondat, cu argumentarea că, consiliile locale, funcționează ca autorități ale administrației publice și că primarii reprezintă unitatea administrativă în justiție, argumente care nu au nici cea mai mică legătură cu capacitatea de folosință a intimatului.
Totodată, contestatoarea a învederat că instanța de recurs a săvârșit o gravă greșeală materială atunci când a fost respins motivul de recurs vizând prematuritatea acțiunii, în raport de dispozițiile art.27 din Legea nr.50/1991, cu argumentarea că contestatoarea a construit fără a deține o autorizație corespunzătoare și că certificatul de urbanism nu conferă dreptul de a efectua astfel de lucrări, întrucât ea nu a invocat niciodată drepturi decurgând din acel certificat.
Prin întâmpinare (fila 20), intimatul Municipiul T, prin Primar și Consiliul Local al municipiului T, a solicitat respingerea contestației în anulare, arătând că această cale extraordinară de retractare este deschisă exclusiv pentru situațiile prevăzute de art.318 (greșeală materială sau nepronunțarea asupra unui motiv de recurs) iar nu pentru greșita apreciere a probelor sau aplicare a legii, în speță nefiind întrunite condițiile articolelor mai sus menționate.
În cauză a depus întâmpinare și intimatul Institutul de T, care a solicitat, de asemenea, respingerea contestației, arătând că SC TM SRL i-au fost eliberate mai multe certificate de urbanism, însă aceasta a încălcat dispozițiile legale (art.1 din Legea 50/1991) prin edificarea unor construcții fără autorizație de construcții, motiv pentru care a fost sancționată contravențional și i s-a acordat un termen pentru a intra în legalitate (03.05.2005), însă acest termen nu a fost respectat.
Intimatul a mai susținut că nu se poate reține omisiunea cercetării motivului de recurs vizând încălcarea art.24, 27, 32 alin.1 din Legea nr.50/1991, deoarece, potrivit art.20 alin.1 și art.21 din Legea 215/2001, Municipiul T reprezentat prin Primarul Municipiului T și Consiliul Local al municipiului T au calitate procesuală activă și capacitate procesuală de folosință.
Intimatul a relevat, de asemenea, că nu se poate reține omisiunea cercetării motivului de recurs vizând încălcarea prevederilor art.41 din Ordinul nr.1943/2001, întrucât SC TM SRL este cea care a construit fără autorizație, a fost sancționată contravențional pentru această faptă și a și achitat amenda, astfel încât este subiectul activ, cel care a săvârșit fapta, și singura care are calitate procesuală pasivă.
În fine, intimatul a învederat că nu se poate reține săvârșirea unei grave greșeli material, precizând că prin prezenta contestație sunt reiterate motivele invocate prin cererea de recurs.
În urma examinării deciziei atacate, prin prisma motivelor invocate și a dispozițiilor art.318 Cod procedură civilă, Curtea apreciază că est neîntemeiată contestația în anulare formulată de contestatoarea SC TM SRL, pentru considerentele mai jos arătate.
Potrivit art.318 Cod procedură civilă, hotărârile instanțelor de recurs pot fi atacate cu contestație în anulare când dezlegarea dată este rezultatul unei greșeli materiale sau când instanța, respingând recursul sau admițându-l numai în parte, a omis din greșeală să cerceteze vreunul dintre motivele de modificare sau de casare.
Prin decizia civilă nr.574 din 10 iunie 2008, pronunțată în dosar nr-, atacată cu contestație în anulare, Curtea de APEL TIMIȘOARAa respins recursul declarat de pârâta SC TM SRL împotriva Deciziei civile nr.827/19.10.2007 a Tribunalului Timiș, iar Curtea, ca instanță de recurs, a analizat decizia recurată prin prisma singurului motiv de recurs prevăzut de art.304 pct.9 Cod procedură civilă, invocat prin cererea de recurs, reținând pe baza interpretării dispozițiilor art.24, 26, 27, 28 și 32 din Legea nr.50/1991 și art.21, 23, 28 și 62 din Legea nr.215/2001 că sunt neîntemeiate excepțiile privind lipsa calității procesuale active a Municipiului T, lipsa capacității procesuale de folosință a Consiliului Local al municipiului T și lipsa calității procesuale pasive a SC TM SRL
Cu alte cuvinte, excepțiile mai sus menționate sunt probleme de drept rezolvate de către instanța de recurs în raport cu dispozițiile Legii nr. 50/1991, Legii nt.215/2001, iar critica pe care o face contestatoarea cu privire la modul de soluționare a acestor excepții sunt pretinse erori de judecată și de interpretare a dispozițiilor legale menționate, nefiind "greșeli materiale" în sensul dat de dispozițiile art.318 Cod procedură civilă.
De asemenea, nu poate fi primită nici susținerea contestatoarei privind omisiunea cercetării vreunui motiv de recurs, respectiv omisiunea analizei motivelor esențiale privind încălcarea prevederilor art.24, 27, 32 din Legea nr.50/1991, art.21 din Legea 215/2001 și art.41 din Ordinul nr.1943, referitor la modul de soluționare a excepțiilor privind lipsa calității procesuale active a Municipiului T, lipsa calității procesuale de folosință a Consiliului Local al municipiului T și lipsa calității procesuale pasive a contestatoarei, deoarece cazul contestației speciale prevăzut de art.318 teza a II-a Cod procedură civilă vizează omisiunea cercetării unui caz de casare sau modificare a hotărârii iar nu omisiunea cercetării argumentelor invocate de parte, instanța de recurs fiind în drept să grupeze argumentele folosite de recurentă în dezvoltarea unui caz de casare sau modificare, pentru a răspunde printr-un argument comun.
Or, instanța de recurs aplicând și interpretând dispozițiile Legii nr.50/1991 și Legii nr.215/3001 a rezolvat aceste probleme de drept care au intrat în puterea lucrului judecat, nefiind posibil să fie criticat modul de soluționare a lor și de interpretare a legilor menționate pe calea contestației în anulare, pentru că a admite acest lucru înseamnă a admite posibilitatea existenței recursului la recurs.
În consecință, Curtea apreciază că este neîntemeiată contestația în anulare, urmând a fi respinsă ca atare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge contestația în anulare formulată de contestatoarea SC TM SRL împotriva Deciziei civile nr. 574 din 10 iunie 2008, pronunțată de Curtea de APEL TIMIȘOARA în dosar nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 24 septembrie 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR 3: Florin Șuiu
G - - - - -
GREFIER,
- -
Red./1.10.2008
Tehnored. /2 ex./6.10.2008
Președinte:Gheorghe OberșterescuJudecători:Gheorghe Oberșterescu, Daniela Calai, Florin Șuiu