Speta drept civil. Decizia 8993/2008. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCA
DECIZIE Nr. 8993
Ședința publică de la 16 Octombrie 2008
PREȘEDINTE: Tamara Carmen Bunoiu
JUDECĂTOR 2: Cristina Raicea
JUDECĂTOR 3: Sorin
Grefier
Pe rol, judecarea recursului formulat de pârâta SC SA împotriva sentinței civile nr. 1328 din 12 iunie 2008, pronunțată de Tribunalul Mehedinți în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata reclamantă, având ca obiect alte cereri.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, au răspuns recurenta pârâtă SC SA, reprezentată de avocat, cu delegație de substituire pentru avocat și intimata reclamantă, personal.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier ul de ședință care învederează instanței depunerea întâmpinării de către intimata reclamantă, după care;
Nemaifiind cereri de formulat sau excepții de invocat, instanța, constatând cauza în stare de soluționare, a acordat cuvântul asupra recursului.
Avocat, pentru recurenta pârâtă SC SA, a pus concluzii de admiterea recursului așa cum a fost formulat, modificarea sentinței recurate în sensul respingerii acțiunii în totalitate; fără cheltuieli de judecată.
Intimata reclamantă a solicitat respingerea recursului ca nefondat și menținerea sentinței recurate ca fiind legală și temeinică, pentru motivele arătate în întâmpinarea depusă la dosar.
CURTEA
Asupra recursului de față:
La data de 11 martie 2008, reclamanta - a chemat în judecată pârâta SC SA O, pentru a fi obligată să-i acorde grupa a-II - a de muncă, pentru condiții deosebite, precum și sporurile aferente pe care pârâta nu le-a acordat, pentru perioada 2002 - noiembrie 2007.
In motivarea acțiunii a arătat că în perioada 1969 - noiembrie 2007, desfășurat activitatea în cadrul societății, îndeplinind funcția de maistru în Secția.
Condițiile de muncă nu corespundeau din punct de vedere al legislației muncii și medicina muncii, existând în permanență pericolul de îmbolnăviri profesionale, incapacitate temporară de muncă, cât și invaliditate, situație determinată de noxele existente (zgomot, pulberi de în suspensie), ce depășeau limite maxime admise.
Legislația muncii prevede că toate societățile care lucrează în condiții grele de muncă cu depășirea limitelor maxime admise ale noxelor să fie încadrate în grupe de muncă care se acordau din anul 1969, cu sporurile aferente.
Reclamanta a mai arătat că în perioada 1969 - 2002, beneficiat de aceste drepturi conferite de legislația muncii, însă ulterior, drepturile câștigate au fost luate în mod abuziv și ilegal.
Prin întâmpinarea formulată, pârâta a solicitat respingerea acțiunii.
A arătat că până la 31.12.2002, societatea a acordat grupa a-II-a de muncă pentru anumite locuri de muncă, unde existau condiții deosebite, avizate ca atare de ITM.
Ultimul aviz acordat cu nr.6/16.01.2002, a fost valabil până la 31 decembrie 2002 și era însoțit de o anexă în care erau specificate locurile de muncă, unde existau condiții deosebite,
De asemenea a mai arătat că în cursul anului 2002, conducerea societății a luat măsuri de îmbunătățire a condițiilor de muncă, asigurând microclimatul necesar, respectiv căldura și reducerea pulberilor textile prin funcționarea continuă a de recondiționare, construirea Stației de compresoare, izolația exterioară, îmbunătățirea iluminatului în secțiile de producție și reducerea zgomotului.
Pârâta a precizat că, în contractele colective de muncă de la nivel de societate, încheiate cu acordul sindicatului s-a dispus constituirea unui Comitet de securitate care avea în special atribuțiuni cu privire la condițiile de muncă și în general cu privire la sănătatea și securitatea în muncă, precum și obligația de a clasifica, după caz, locurile de muncă ( art.33 din CCM 2004,2005, 2006 și art. 35 din CCM 2007) 2006.
La data de 12.03.2003, în urma controalelor și determinărilor de noxe efectuate de ITM și DSP, în prezența vicepreședintelui de sindicat și a responsabilului s-a constatat că microclimatul este corespunzător, nivelul de zgomot este în limitele admise, există comitet de securitate și a fost efectuată evaluarea riscurilor la locul de muncă.
Pentru a face dovada susținerilor din acțiune și din întâmpinare, părțile au depus la dosarul cauzei acte, iar instanța din oficiu a solicitat relații la Direcția de Sănătate Publică M și Inspectoratul Teritorial d e Muncă
Prin sentința nr.1328 din 12 iunie 2008 pronunțată de Tribunalul Mehedinți în dosarul nr-, s-a admis în parte acțiunea formulată de reclamanta, domiciliată în O,-, jud.M împotriva pârâtei SC SA cu sediul în O,-, jud.
S-a constatat că reclamanta a desfășurat activitate în condiții deosebite în perioada 1.01.2003 - 10.10.2007.
A fost obligată pârâta la plata către reclamantă a sporului de condiții deosebite de muncă pe perioada 11.03.2005 - 10.10.2007.
A fost obligată pârâta la 32 lei cheltuieli de judecată.
S-a reținut că reclamanta - a fost salariata societății pârâte, îndeplinind funcția de maistru la Secția de țesătorie, până la data de 10.10.2007, dată la care i-a încetat contractul de muncă, conform art. 65 și 68 din Codul muncii.
Din copia carnetului de muncă al reclamantei reiese că, aceasta a beneficiat o perioadă de încadrarea în grupa a II-a de muncă și de sporurile aferente iar după anul 2001 de condiții deosebite de muncă până în anul 2003, când intimata nu a mai încadrat nici un loc de muncă în condiții deosebite.
Criteriile și metodologia de încadrare a locurilor de muncă în condiții deosebite sunt reglementate de HG nr. 261 din 22 februarie 2001, iar prin HG nr. 246 din 7 martie 2007 s-a prevăzut metodologia de reînnoire a avizelor de încadrare a locurilor de muncă în condiții deosebite, criteriile și metodologia rămânând aceleași, operațiuni ce cad în sarcina angajatorului.
Conform art.2 din HG 261/2001, criteriile care determină încadrarea locurilor de muncă în condiții deosebite vizează prezența noxelor profesionale fizice (zgomot, vibrații) și a noxelor chimice sau biologice.
Metodologia de încadrare a locurilor de muncă în condiții deosebite este reglementată de art.3 din HG 261/2001 și propune nominalizarea locurilor de muncă, expertizarea acestora din punct de vedere al protecției muncii, efectuarea determinărilor de noxe (valoarea măsurată, metoda folosită, valoarea admisă), solicitarea de către angajator de la instituțiile abilitate a listei cuprinzând bolile profesionale înregistrate.
Până în anul 2002, intimata a respectat întocmai prevederile legale menționate mai sus și a obținut avizul Inspectoratului Teritorial d e Muncă pentru încadrarea locurilor de muncă în condiții deosebite.
După încetarea, la 31 decembrie 2002 efectelor Avizului nr. 6/06.01.2002, al Inspectoratului Teritorial d e Muncă M, prin care au fost încadrate în condiții deosebite locurile de muncă de la SC SA și s-au nominalizat categoriile profesionale, în anul 2003, angajatorul nu a mai solicitat încadrarea locurilor de muncă în condiții deosebite, nefiind urmată de procedura instituită de art.3 alin.1 lit.a) -i) din HG nr. 261/2001.
În acest sens, Inspectoratul Teritorial d e Muncă M cu Adresa 3610/05.05.2008, a confirmat faptul că în perioada 2003-2007, SC SA O nu a mai solicitat încadrarea locurilor de muncă în condiții deosebite și nu a mai trimis la ITM documente necesare. De asemenea, Autoritatea de Sănătate Publică M cu Adresa nr. 2308/07.05.2008, a comunicat instanței faptul că, începând cu 01.01.2003 au fost efectuate controale pentru determinarea condițiilor de muncă (determinări de noxe profesionale) la cererea SC SA, însă în adresele pe care le-a trimis acestei autorități, intimata nu a precizat că solicită determinările de noxe în vederea obținerii avizului de încadrare în condiții deosebite de muncă de la ITM M, situație care presupunea participarea instituțiilor abilitate și a inspectoratului de muncă, pentru întocmirea procesului verbal de constatare, potrivit art.3 alin.1 lit.b( din ordinul nr. 352/7 mai 2001, pentru aprobarea Normelor de Aplicare a Hotărârii Guvernului nr. 261/2001.
Începând cu anul 2003 societatea nu a mai încadrat locurile de muncă în condiții deosebite, susținând că, în urma investițiilor efectuate s-au îmbunătățit condițiile de muncă, astfel că, prin Hotărârea nr. 1 Consiliului de Administrație s-a decis ca societatea să nu mai beneficieze de încadrarea locurilor de muncă în condiții deosebite.
Pârâta SC SA O nu a făcut dovada apărărilor invocate prin întâmpinare referitor la faptul că microclimatul este corespunzător, nivelul de zgomot este în limite reduse și eliminarea riscurilor la locurile de muncă, deoarece controalele efectuate, separat de către Inspectoratul Teritorial d e Muncă M și Autoritatea de Sănătate Publică M, nu au vizat încadrarea locurilor de muncă în condiții deosebite, nefiind urmată metodologia alcătuită din succesiunea recomandată de operațiuni specifice, reglementate la art.3 alin.1 lit.b) din Ordinul 352/2001, nefiind realizată o expertizare tehnică a locurilor de muncă în sensul prevederilor art.3 alin.1 din același ordin.
Efectuarea determinărilor de noxe nu s-a realizat din culpa intimatei, deoarece nu au fost achitate costurile aferente, obligație care cade în sarcina sa.
De altfel, prin măsurile luate nici nu au fost diminuate sau eliminate noxele, deoarece în perioada 2003-2007 s-au înregistrat depășiri ale nivelului zgomotului și ale pulberilor de, peste limitele admise, ceea ce a determinat existența în continuare a bolilor profesionale.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs în cauză, pârâta SC SA, criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate.
În motivarea recursului pârâta a susținut că în mod greșit prima instanță admis cererea petentului, dispunând încadrarea locului de muncă a acestuia în condiții deosebite de muncă, perioada 1 ianuarie 2003 - 3.08.2006.
Astfel, a susținut că până în anul 2002, inclusiv, recurenta acordat grupa a II-a de muncă pentru anumite locuri unde existau condiții deosebite, avizate ca atare de Inspectoratul Teritorial d e Muncă, ultimul aviz acordat fiind cel cu nr. 6 din 16 ianuarie 2002, valabil până la sfârșitul anului respectiv, însă începând cu anul 2003, în urma hotărârii consiliului de administrație nr. 1 din 11 ianuarie 2003 s-a decizia ca societatea să nu mai beneficieze de încadrarea de locuri de muncă cu condiții deosebite, ca urmare a efectuării unor investiții care au determinat reducerea noxelor profesionale.
S-a susținut și faptul că, în baza dispozițiilor HG nr. 261/2001, încadrarea locurilor de muncă la "condiții deosebite" se realizează prin întocmirea de propuneri de către si, astfel încât nu pot fi acordate retroactiv condițiile deosebite pentru care nu s-au respectat procedurile prevăzute de lege.
S-a învederat și situația că îmbunătățirea condițiilor de muncă după anul 2002 a fost evidențiată prin referatele întocmite de medicii specialiști în medicina muncii, cu care unitatea a avut contract, în perioada iunie 2002 - septembrie 2007, fiind depistate doar două cazuri de boli profesionale, la care se adaugă faptul că salariații au fost dotați la locul de muncă cu mijloace de protecție, respectiv măști contra și antifoane contra zgomotului.
Intimatul a formulat întâmpinare solicitând respingerea recursului ca nefondat.
Analizând actele și lucrările dosarului, în raport de motivele invocate și de dispozițiile art. 3041cod procedură civilă, se constată că recursul declarat de pârâta SC"" SA se privește ca nefondat si se respinge avându-se în vedere următoarele considerente:
Deși prin HG nr. 246 din 6 martie 2007 s-au abrogat dispozițiile HG nr. 261/2001 privind metodologia de reînnoire a avizelor de încadrarea locurilor de muncă în condiții deosebite, în speță sunt aplicabile tot dispozițiile primei hotărâri de guvern în situația în care metodologia de stabilire a locurilor de muncă cu condiții deosebite și criteriile, au rămas aceleași, iar perioada solicitată face referire la un interval de timp în care actul normativ respectiv se afla în vigoare.
Astfel, prin HG nr. 261/2001 și a Ordinului nr. 352 din 7 iunie 2001, pentru aprobarea normelor metodologice de încadrarea locurilor de muncă în condiții deosebite, angajatorul avea obligația, în aplicarea dispozițiilor art. 3, să efectueze o serie de operațiuni și anume:
Nominalizarea locurilor de muncă propuse să fie încadrate în condiții deosebite, de către angajator împreună cu sindicatele; efectuarea determinărilor de noxe profesionale susceptibile să depășească limitele admisibile prevăzute în normele generale de protecție a muncii; solicitarea de către angajator de la instituțiile abilitate de Ministerul Sănătății a listei cuprinzând bolile profesionale înregistrate sau a listei cuprinzând rezultatele controlului medical cu răspunsul specific al organismului la noxele profesionale; evaluarea locurilor de muncă în baza rezultatelor obținute prin aplicarea cumulativă a criteriilor prevăzute la art. 2 alin. 1 lit."a și b" sau lit. "a și c"; expertizarea locurilor de muncă din punct de vedere al protecției muncii efectuată de angajator pe baza metodologiei pusă la dispoziție de către inspectoratul Teritorial d e protecție a muncii, precum și avizul inspectoratului Teritorial d e muncă pentru încadrarea locurilor de muncă în condiții deosebite.
Acest aviz se acordă pe baza unui set de documente puse la dispoziție de către angajator, respectiv: buletinul de determinare al noxelor profesionale; procesul verbal cuprinzând constatările inspectorilor ITM; lista cu bolile profesionale și analiza de corelație sau sinteza supravegherii medicale specifice riscului de afectare a stării de sănătate; fișa de evaluare și fișele de expertizare tehnică din punct de vedere al protecției muncii însoțite de programul de măsuri, la care se adaugă propunerea de încadrare a locului de muncă în condiții deosebite conform modelului prezentat în anexa nr. 2.
In urma analizării dosarului și a verificării conformității rezultatelor expertizei tehnice, precum și a programului de măsuri cu prevederile legale privind protecția muncii, inspectoratul Teritorial d e protecție a muncii acordă avizul sau respinge motivat solicitarea de emitere a acestuia.
In speță, reclamantul a fost salariatul societății pârâte, îndeplinind funcția de țesătoare la secția de țesătorie până la data de 10 octombrie 2007, dată la care s-a dispus concedierea în baza dispozițiilor art. 65.68 Codul muncii, beneficiind conform celor inserate în carnetul de muncă, de încadrare în grupa a II-a de muncă, loc de muncă cu condiții deosebite.
Începând cu anul 2003, intimatei pârâte, ca de altfel tuturor salariaților, angajați ai recurentei, acesteia nu i s-a mai acordat grupa a II-a de muncă, susținându-se în mod nejustificat de către pârâtă că îmbunătățirea condițiilor de muncă au determinat declasificarea locurilor de muncă respective, din grupa a II-a în grupa a III-a
Susținerile recurentei sunt neîntemeiate, întrucât înscrisurile depuse la dosar atestă într-adevăr efectuarea unor investiții care au avut drept rezultat îmbunătățirea condițiilor de muncă la nivelul societății, însă investițiile respective nu justifică neîncadrarea locurilor de muncă în acelea cu condiții deosebite.
Aceasta, întrucât, măsurile luate nu au avut drept efect eliminarea noxelor profesionale, măsurătorile efectuate de către specialiștii în medicina muncii stabilind că, în continuare, se înregistrează depășiri ale nivelului zgomotului și ale pulberilor de, peste limitele admise, ceea ce determină existența în continuare a bolilor profesionale.
Conform adresei nr. 616 din 5 septembrie 2002, emisă de către recurentă și invocată de către aceasta în susținerea recursului, se reține faptul că pentru încadrarea locurilor de muncă în condiții deosebite, sunt necesare a fi îndeplinite criteriile prevăzute în dispozițiile art. 3 lit."a și c" din HG nr. 261/2001, respectiv prezența în mediul de muncă a noxelor profesionale peste limitele admise de normele generale de protecție a muncii și morbiditatea exprimată în boli profesionale.
Aceste criterii au fost îndeplinite și după anul 2003, avându-se în vedere situația în care, la nivelul societății, s-au înregistrat boli profesionale, iar prezența noxelor profesionale este peste limitele admise.
Pe de altă parte, recurenta nu și-a îndeplinit obligația prevăzută în hotărârea de guvern respectivă, de efectuare a determinărilor de noxe și de expertizare a locurilor de muncă, salariații fiind prejudiciați atât din punct de vedere al stării de sănătate, cât și al stării materiale, neputând suporta culpa angajatorului care nu a efectuat demersurile necesare în vederea obținerii avizului de la inspectoratul teritorial d e protecție a muncii.
Sub acest aspect, devine lipsită de relevanță hotărârea nr. 1 din 11 ianuarie 2003 Consiliului de Administrație a societății prin care s-a decis ca aceasta să nu mai beneficieze de încadrarea locurilor de muncă în condiții deosebite.
S- constată astfel că în mod nejustificat recurenta a decis ca începând cu anul 2003, societatea să nu mai beneficieze de încadrarea locurilor de muncă în condiții deosebite, deși investițiile efectuate nu s-au finalizat cu eliminarea în totalitate a noxelor profesionale. Dotarea salariaților care lucrează la secția țesătorie cu măști contra prafului (pulberi de ) și antifoane contra zgomotului reliefează îmbunătățirea condițiilor de muncă, însă într- mică măsură, aceste dotări neputând duce la declasificarea locurilor de muncă din condiții deosebite în condiții obișnuite.
Față de cele arătate se va reține că hotărârea Tribunalului Mehedinți este legală și temeinică, nefiind afectată de niciunul de motivele de modificare sau casare prevăzute în dispozițiile art. 304 pct. 1-9 cod procedură civilă,astfel încât în baza art. 312 alin. 1 cod procedură civilă,recursul declarat de pârâta SC " SA O se privește ca nefondat și se va respinge.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de pârâta SC SA împotriva sentinței civile nr. 1328 din 12 iunie 2008, pronunțată de Tribunalul Mehedinți în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata reclamantă.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 16 Octombrie 2008
Președinte, - - - | Judecător, - - | Judecător, - |
Grefier, |
Red.-
Tehn.2ex
P//27.10.2008
Președinte:Tamara Carmen BunoiuJudecători:Tamara Carmen Bunoiu, Cristina Raicea, Sorin
