Speta drepturi salariale, banesti. Decizia 10140/2008. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA A II-A CIVILĂ ȘI PT. CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 10140
Ședința publică de la 24 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Carmen Tomescu
JUDECĂTOR 2: Mariana Pascu
JUDECĂTOR 3: Ligia Epure
Grefier - -
Pe rol judecarea recursului formulat de pârâții PRIMĂRIA ORAȘULUI și PRIMARUL ORAȘULUI, împotriva sentinței civile nr.4470/02.09.2008, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosar nr-, în contradictoriu cu intimații CONSILIUL LOCAL și, având ca obiect drepturi bănești.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns avocat pentru recurenții pârâți PRIMARUL ORAȘULUI și PRIMĂRIA ORAȘULUI, precum și intimatul reclamant, lipsind intimatul pârât CONSILIUL LOCAL.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier ul de ședință, după care,
Nemaifiind cereri de formulat și excepții de invocat se acordă cuvântul părților prezente asupra recursului de față.
Avocat pentru recurenții pârâți depune la dosar delegație și adresa nr.10820/24.11.2008, iar pe fond lasă la aprecierea instanței soluția ce se va pronunța, în funcție de actele depuse la dosar.
Intimatul reclamant, solicită respingerea recursului ca neîntemeiat.
CURTEA
Asupra recursului civil de față:
Prin acțiunea formulată de petentul, înregistrată pe rolul Tribunalului Gorj,sub nr-,s-a solicitat instanței ca, prin sentința ce se va pronunța, să fie obligaț Consiliul Local, Primarul orașlui la plata către petent a sporului de mobilitate în procent de 15 % și 10% spor de confidențialitate aplicat la salariul de încadrare începând cu 05.05.2007 și în continuare, sume ce urmează a fi actualizate cu indicele de inflație la data plății efective.
În motivarea acțiunii, petentul a arătat că este angajat în cadrul Primăriei, desfășurându-și activitatea în afara instituției, obligațiile de serviciu nerealizându-le într-un loc de muncă stabil, fiind nevoit să se deplaseze.
În drept, petentul și-a întemeiat acțiunea pe dispozițiile art.16 din Legea nr.514/2003, OUG nr.123/2003, art. 25 și 26 din Codul Muncii și art.11 din Legea nr. 554/2004.
În dovedirea acțiunii, petentul a depus la dosar copii de pe: carnetul de muncă și contractul individual de muncă.
În apărare, intimații au formulat întâmpinare prin care au solicitat admiterea acțiunii petentului în parte fiind îndreptățit doar la plata sporului de confidențialitate, întrucât prin prisma sarcinilor de serviciu prevăzute în fișa postului și a activității sale de inspector, petentul nu își desfășoară activitatea într-un loc de muncă stabil, pe de alta parte, reclamantul are obligația ca pe toată durata contractului de muncă și după încetarea acestuia să nu transmită date sau informații despre care a luat cunoștință în timpul executării contractului.
La termenul din data de 17.06.2008, dosarul a fost suspendat în conformitate cu art.242, pct. 2, Cod pr. civ, și a fost repus pe rol la data de 25.06.2008, dispunându-se citarea părților.
Tribunalul Gorj, prin sentința civilă nr. 4470 din 02.09.2008, a admis în parte acțiunea formulată de petentul împotriva intimaților Consiliul Local, Primarul orașului.
Au fost obligați intimații la plata către petent a sporului de mobilitate în procent de 15% și confidențialitate în procent de 10%, aplicat la salariul de baza, începând cu data de 05.05.2007-până la data de 06.05.2008, sume actualizate cu indicele de inflație la data plății efective.
S-a respins acțiunea privind acordarea sporului de mobilitate pentru viitor.
Pentru a pronunța astfel, tribunalul a reținut următoarele:
Petentul este angajat în cadrul Primăriei.
Conform prevederilor art.25 si 26 din Codul Muncii, rin p. clauza de mobilitate, părțile în contractul individual de muncă stabilesc ca, în considerarea specificului muncii, executarea obligațiilor de serviciu de către salariat nu se realizează într-un loc stabil de munca. În acest caz, salariatul beneficiază de prestații suplimentare în bani sau în natura.
Deosebit de remunerația de baza astfel stabilită, în considerarea specificului muncii și a importantei sociale a serviciilor profesionale pe care aceasta le executa, în temeiul art. 25 și 26 din Codul Muncii, <LLNK 12003 53 10 202 25 35>petenta poate negocia prestații suplimentare în bani reprezentând clauza de mobilitate și clauza de confidențialitate.
De asemenea, petentul își desfășoară activitatea în afara instituției, obligațiile de serviciu nerealizându-le într-un loc de muncă stabil, fiind nevoit să se deplaseze.
Din economia textelor legale amintite a rezultat că intimații sunt obligați să plătească petentului sporul de mobilitate de 15% și 10% spor de confidențialitate, aplicat la salariul de încadrare începând cu data de 05.05.2007-până la data de 06.05.2008, sume ce vor fi actualizate cu indicele de inflație la data plății efective.
În ceea ce privește acordarea acestor sporuri pe viitor, instanța a respins cererea întrucât dreptul pretins nu este actual, iar interesul, deopotrivă, nu îndeplinește condiția de a fi născut și actual.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs pârâții Primăria și primarul orașului, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie susținând că numai în condițiile în care în contractul individual de muncă erau specificate asemenea clauze contractuale, Primăria și Consiliul Local puteau fi obligați la respectarea lor și se putea reține culpa lor pentru a fi obligați la daune interese. Față de aceste susțineri, solicită admiterea recursului și respingerea acțiunii formulate ca netemeinică și nelegală.
În ședința publică de la 24.11.2004, reprezentantul recurenților a depus la dosar adresa nr. 10820/24.11.2008, prin care învederează instanței că Primăria a cuprins în bugetul de venituri și cheltuieli pe anul 2008, sume care să acopere acordarea sporurilor de mobilitate și confidențialitate pentru salariații instituției.
Recursul declarat este nefondat, pentru următoarele considerente:
Potrivit art. 25 din Codul Muncii, prin clauza de mobilitate, părțile în contractul individual de muncă stabilesc că, în considerarea specificului muncii, executarea obligațiilor de serviciu de către salariat nu se realizează într-un loc stabil. În acest caz, salariatul beneficiază de prestații suplimentare în bani sau natură.
Potrivit art. 26 din Codul Muncii, prin clauza de confidențialitate, părțile convin ca pe toată durata contractului individual de muncă și după încetarea acestuia, să nu transmită date sau informații de care a luat cunoștință în timpul executării contractului în condițiile stabilite în regulamentele interne, în contractele colective de muncă sau în contractele individuale de muncă.
Aceste dispoziții reglementează condițiile ce trebuie îndeplinite pentru ca părțile între care se încheie contractul individual de muncă, să stipuleze aceste clauze în contract și numai în condițiile în care acordul de voință al părților s-a întrunit, în urma semnării contractului, se poate vorbi despre un drept al salariatului și o obligație corelativă a angajatorului.
OUG 123/2003, la care face referire reclamantul, reglementează la art. 13 sporul de confidențialitate și prevede că acest spor se acordă personalului contractual din aparatul de lucru al guvernului, în cuantum de 15%, precum și personalului contractual din instituțiile și autoritățile publice pentru care, prin acte normative specifice, se prevede acordarea acestui spor. Categoriile de personal, cuantumurile sporului și condițiile de acordare se stabilesc în limitele prevăzute de reglementările în vigoare de către ordonatorii principali de credite, cu încadrarea în cheltuielile de personal prevăzute în bugetul aprobat.
Sporul de confidențialitate este reglementat și de OG 9/2005- la art. 11, de OG 3/2006 - la art. 13 și de OG 10/2007- la art. 13.
Din interpretarea acestor dispoziții rezultă că sporul de confidențialitate pentru personalul contractual din sectorul bugetar se poate acorda doar în condițiile în care prin acte normative specifice se prevede acordarea acestui spor, iar ordonatorii principali de credite, cu respectarea reglementărilor în vigoare, au prevăzut categoriile de personal, cuantumul sporului și condițiile de acordare.
Rezultă deci că dreptul la sporul de mobilitate, respectiv confidențialitate, poate avea fie o natură contractuală, obligația/dreptul rezultând din clauza negociată și inserată în contractul individual de muncă, fie o natură legală dreptul/obligația rezultând dintr-o dispoziție legală ce acordă aceste drepturi unor categorii determinate de salariați.
Recurenții, prin adresa înaintată în această fază procesuală, au învederat instanței că în bugetul de venituri și cheltuieli pe anul 2008 au fost prevăzute sumele necesare acordării sporului de mobilitate și confidențialitate.
Solicitarea reclamantului de a i se plăti drepturile bănești aferente acestor sporuri și prevederea în buget de către angajator a sumelor necesare, îmbracă forma unei negocieri intervenită între părțile între care există raporturi de muncă, al cărei rezultat constă în acordarea sporurilor corespunzătore clauzelor de mobilitate și de confidențialitate, reglementate expres de Codul Muncii.
Ca urmare angajatorului îi revine obligația de a acorda salariatului drepturile bănești aferente celor două sporuri asupra cărora au convenit.
Curtea, în raport de aceste precizări și în conformitate cu prevederile art. 312 Codul d e procedura civila, urmează să respingă recursul declarat de pârâți.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de pârâții PRIMĂRIA ORAȘULUI și PRIMARUL ORAȘULUI, împotriva sentinței civile nr.4470/02.09.2008, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosar nr-, în contradictoriu cu intimații CONSILIUL LOCAL și.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 24 2008.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - -
Grefier,
- -
Red. jud. -
Tehn.
2 ex./12.12.2008
F-
Președinte:Carmen TomescuJudecători:Carmen Tomescu, Mariana Pascu, Ligia Epure
