Speta drepturi salariale, banesti. Decizia 1063/2009. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA OPERATOR 2928
SECȚIA LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DOSAR NR-
DECIZIA CIVILĂ NR. 1063
Ședința publică din 19 iunie 2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Vasilica Sandovici
JUDECĂTOR 2: Carmen Pârvulescu DR.- -
JUDECĂTOR 3: Ioan Jivan
GREFIER: - -
S-a fixat termen de pronunțare asupra recursurilor declarate de pârâții UNIVERSITATEA de MEDICINĂ și farmacie " " și MINISTERUL EDUCAȚIEI, CERCETĂRII și T împotriva sentinței civile nr. 1836 din 10 aprilie 2008, pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr-, în contradictoriu cu reclamanta intimată, având ca obiect drepturi bănești.
La apelul nominal au fost lipsă părțile
Procedura de citare legal îndeplinită.
Recursul declarat este scutit de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
Dezbaterile asupra recursului au avut loc în ședința publică din 17 iunie 2009; mersul dezbaterilor și concluziile părților au fost consemnate potrivit încheierii aceleiași zile care face parte integrantă din prezenta decizie când pronunțarea s-a amânat pentru data de 19 iunie 2009.
CURTEA
Deliberând asupra recursului de față, constată că prin sentința civilă nr. 1836/PI din 10 aprilie 2008 Tribunalului Timiș, s-a admis în parte acțiunea formulată de reclamanta, împotriva pârâților Universitatea de Medicină și Farmacie " " T și Ministerul Educației și Cercetării B în sensul obligării pârâților la plata către reclamantă a contravalorii sporului de 100% din salariul de bază indexat și reactualizat la data plății, reprezentând drepturi bănești neachitate cuvenite pentru munca depusă efectiv, corespunzător numărului de ore de activitate lunară la cadavre în condiții deosebite, aferente perioadei 13.02.2005 - 12.02.2008, precum și în continuare lunar în condițiile legii.
S-a act de renunțarea reclamantei la judecarea petitului 2 al acțiunii vizând sporul de vechime, cu obligarea pârâților la plata către reclamantă a sumei de 200 lei reprezentând cheltuieli de judecată (onorariu de avocat).
Cu privire la calitatea procesuală a pârâtei Ministerul Educației, Cercetării și, s- avut în vedere că acesta își legitimează ope legis calitatea procesuală pasivă, în considerarea raportului juridic dedus judecății, cu observarea art. 17 al. 2 din Legea nr. 104/2003, care prevede că finanțarea serviciilor pentru exploatarea cadavrelor umane din cadrul catedrelor de anatomie se face din bugetul de stat alocat instituției de învățământ superior medical uman, cum este situația angajatorului reclamantei, anume pârâtul de 1 Universitatea de Medicină și Farmacie, precum și din venituri proprii ale instituției.
Prin urmare, cum plata sporurilor se face și din bugetul de stat, revendicarea acestor drepturi salariale cu titlul de sporuri făcute de reclamantă, privește și pârâtul de rangul 2 Ministerul Educației, Cercetării și; mai mult, prin Ordonanța nr. 1530/2007, ministerul a menționat stabilirea grilei de salarizare a personalului didactic și auxiliar didactic, adăugându-se și argumentul că Ministerul Educației, Cercetării și are calitate de ordonator principal de credite, calitate în care dispune finanțarea de la bugetul de stat a drepturilor salariale cuvenite cadrelor didactice și personalului didactic auxiliar, aceasta în condițiile art. 155 Codul Muncii, care cuprinde salariul de bază, indemnizațiile, sporurile precum și alte adaosuri, astfel că sporurile solicitate de reclamant prin acțiune cuprinde și noțiunea de salariu, ce reprezintă contravaloarea activității prestată în beneficiul angajatorului.
Pe fond s-a reținut că reclamantul are calitatea de angajat al pârâtei Universitatea de Medicină și Farmacie - de, prestând o activitate unde sunt incidente dispozițiile legale unde practic își desfășoară activitatea personalul catedrei de anatomie, de histologie, de anatomie patologică, al catedrei de biologie celulară, mai precis lucrează într-un domeniu unde sunt incidente dispozițiile Legii nr. 115/2004, art. 13 al. 1 lit. e din acest act normativ.
Inițial, prin art. 18 din Legea 104/2003, privind manipularea cadavrelor umane prelevarea organelor și țesuturilor de la cadavre în vederea transplantului, cu modificările și completările ulterioare, s-a prevăzut la alin. 2 că salariile de bază ale personalului prevăzut la al. 1 sunt cu 100% mai mari față de salariile de bază prevăzute de lege pentru aceleași categorii de personal, la care se adaugă sporurile legale.
La alin. 1 al art. 18 din același act normativ, era prevăzut personalul beneficiar a acestor drepturi salariale prevăzute de legiuitor, astfel beneficia personalul care își desfășura activitatea în serviciile de anatomie patologică și prosecturi ale spitalelor, precum și personalul catedrelor de anatomie, de histologie, de anatomie patologică și al catedrei de biologie celulară; aceste activități se încadrau în categoria locurilor de muncă în condiții deosebite de muncă.
Ulterior art. 18 din Legea 104/2003, a fost abrogat prin Ordonanța de Urgență a Guvernului 115/2004 care la art. 13 al. 1 lit. e), a prevăzut acest procent de salarizare ca fiind de 50 - 100% pentru activitățile ce prezintă condiții deosebite de muncă, beneficiară fiind și reclamanta din prezenta acțiune.
Activitățile beneficiare a acestui spor de 50-100% din salariul de bază a fost prevăzut de legiuitor la art. 13 lit. e pentru condiții deosebit de periculoase, leprozii, anatomie patologică, TBC, psihiatrie, medicină legală, epidemii deosebit de grave și altele asemenea stabilire de Ministerul sănătății sunt de altfel activitățile pentru care instanța a apreciat ca fiind într-un grad ridicat de periculozitate și stabilind un procent de 100% în beneficiul reclamantei, reprezentând sporul din salariul de bază.
Potrivit art. 246 Cod procedură civilă, instanța urmează a lua act de renunțarea la judecată a reclamantului cu privire la petitul 2 al acțiunii prin care a solicitat plata contravalorii sporului de vechime cuvenit pentru munca prestată pe perioada 12.02.2005 - 11.02.2008.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs pârâții.
În motivarea recursului său, pârâtul Ministerul Educației și Cercetării Bas usținut că nu are calitate procesuală pasivă în calitatea sa de ordonator principal de credite, deși "alocă fonduri instituțiilor de învățământ superior în baza cererilor formulate de acestea, fără a menționa expres care este destinația lor, universitatea fiind "aceea care, în baza autonomiei universitare, gestionează veniturile financiare și are atribuții în stabilirea și calcularea drepturilor salariale".
Un alt motiv de recurs, privește fondul cauzei, susținându-se că sporul de 50% până la 100% la salariu, pe care îl pretinde reclamantul, este datorat și se cuvine numai personalului medical care manipulează și prelevează organe și țesuturi de la cadavrele umane în vederea transplantului, ori " Universitățile de medicină și farmacie din România nu au ajuns încă la performanța de a pune în aplicare în laboratoarele de care dispun, metode și condiții de depozitare a materialului biologic în vederea transplantului".
Pârâta Universitatea de Medicină și Farmacie " ", T, în recursul său a susținut că sentința a fost dată cu aplicarea greșită a legii, deoarece reclamanta beneficiază de un spor la salariul de bază cuprins între 50% și 100% "corespunzător numărului de ore de activitate lunară la cadavre"; apoi susține că reclamanta "a primit spor de 30% și deci instanța trebuia să acorde cel mult diferența de 70% și nicidecum 100%, având în vedere că procentul stabilit de actele normative în vigoare este între 50 - 100%".
Recursurile sunt întemeiate, pentru următoarele considerente:
În ceea ce privește motivele de recurs ale ambilor recurenți, care țin de fondul cauzei, se constată că pârâta Universitatea de Medicină și Farmacie " ", T nu dreptul reclamantului de a primi sporul de 50% până la 100% la salariul de bază, conform dispozițiilor art. 13 (1) litera e din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 115/2004, aprobată prin Legea nr. 125/2005, susținând că i s-a acordat 30% din sporul maxim de 100% pe perioada reclamată a ultimilor trei ani și instanța de fond nu putea să-i mai acorde decât, eventual, 70%;
Acțiunea reclamantei a fost întemeiată însă pe dispozițiile art. 18 alin. 2 din Legea 104/2003, privind manipularea cadavrelor umane și prelevarea organelor și țesuturilor de la cadavre în vederea transplantului, cu modificările și completările ulterioare, care, au prevăzut că salariile de bază ale personalului prevăzut la al. 1 sunt cu 100% mai mari față de salariile de bază prevăzute de lege pentru aceleași categorii de personal, la care se adaugă sporurile legale, pe considerentul că reclamanta se încadrează în categoria personalului de la alin. 1 al art. 18 din același act normativ, unde era prevăzut personalul beneficiar a acestor drepturi salariale prevăzute de legiuitor, respectiv personalul care își desfășura activitatea în serviciile de anatomie patologică și prosecturi ale spitalelor, precum și personalul catedrelor de anatomie, de histologie, de anatomie patologică și al catedrei de biologie celulară; aceste activități se încadrau în categoria locurilor de muncă în condiții deosebite de muncă.
Dreptul la acțiune este reglementat în măsura în care se tinde la valorificarea unor drepturi subiective recunoscute în dreptul pozitiv, adică de dreptul în vigoare, ceea ce presupune că dreptul subiectiv trebuie să existe la momentul exercitării dreptului la acțiune.
Așadar, exercitarea dreptului la acțiune în sensul procesual presupune preexistența unor drepturi subiective recunoscute de dreptul pozitiv.
În speță, dreptul subiectiv, consacrat în favoarea reclamantului, prin art. 18 alin. 2 din Legea 104/- privind manipularea cadavrelor umane și prelevarea organelor și țesuturilor de la cadavre în vederea transplantului, a fost abrogat prin Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 115/2004. În același sens s-a pronunțat și Curtea Constituțională, care a fost sesizată cu soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 18 alin. 1 și alin. 2 din Legea nr. 104/2003 privind manipularea cadavrelor umane și prelevarea organelor și țesuturilor de la cadavre în vederea transplantului, invocată de către pârâta-recurentă Universitatea de Medicină și Farmacie " " T în prezentul dosar. Într-o astfel de situație, titularul dreptului subiectiv se află în imposibilitate juridică de a-și exercita dreptul la acțiune pentru valorificarea dreptului subiectiv abrogat.
Acest tip de indisponibilitate înlătură incidența dispozițiilor legale ale art. 18 alin 2 din Legea 104/2003, text de lege pe care se întemeiază acțiunea, inclusiv a dispozițiilor legale ale art. 13 al. 1 lit. e Legii nr. 115/2004, care a prevăzut acest procent de salarizare ca fiind de 50 - 100% pentru activitățile ce prezintă condiții deosebite de muncă, având în vedere poziția procesuală a reclamantei care nu a înțeles să-și modifice cauza acțiunii (causa petendi).
Calitatea procesuală pasivă a pârâtului Ministerul Educației, Cercetării și T rezidă în însăși obligația sa legală de a aloca fonduri instituțiilor de învățământ superior, în calitate de ordonator principal de credite, de la bugetul de stat, obligație pe care și-o recunoaște în chiar motivele de recurs, din care s-a citat mai sus. Or, alocarea unor astfel de fonduri nu o poate dispune fără a-și asuma propria responsabilitate legală, de aici derivând și necesitatea de a-i fi opozabilă o astfel de hotărâre judecătorească, în cazul executării ei silite; astfel, și sumele cum sunt acestea pretinse de reclamant sunt incluse mai întâi în bugetul pârâtului ca ordonator principal de credite și mai apoi în acela al instituțiilor de învățământ superior, cum este și pârâta, la cererea acestor instituții, care sunt ordonatori secundari de credite bugetare.
Așadar, acordându-i reclamantei sporul de 100% la salariul de bază, pe un text de lege abrogat, față de cele mai sus arătate, prima instanță a pronunțat o sentință nelegală, fiind incidente motivele de modificare ale hotărârii prevăzute de art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă, recursul urmând a fi admis, conform art. 312 alin. 1, 3 Cod procedură civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursurile declarate de către pârâții-recurenți MINISTERUL EDUCAȚIEI, CERCETĂRII ȘI T, precum și UNIVERSITATEA de MEDICINĂ și FARMACIE " " din, împotriva sentinței civile nr. 1840 din 10 aprilie 2008, pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr-.
Modifică în parte sentința recurată, în sensul că respinge acțiunea reclamantei.
Menține dispoziția referitoare la renunțarea la judecarea capătului de cerere privind plata sporului de vechime.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședință publică azi, 19 iunie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR, - - DR.- - - -
GREFIER,
- -
Red./29.06.2009
Thred./29.06.2009
Ex.2
Prima inst. - - - Trib.
Președinte:Vasilica SandoviciJudecători:Vasilica Sandovici, Carmen Pârvulescu, Ioan Jivan
