Speta drepturi salariale, banesti. Decizia 12/2008. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 12
Ședința publică de la 11 Ianuarie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Daniela Pruteanu
JUDECĂTOR 2: Smaranda Pipernea
JUDECĂTOR 3: Carmen Bancu
Grefier - -
Pe rol judecarea recursurilor declarate de recurenții:- MINISTERUL JUSTIȚIEI și MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR - PRIN... PU- JUD. I, intimați fiind:-, - AL, CURTEA DE APEL IAȘI, TRIBUNALUL IAȘI, CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII, -, TRIBUNALUL SUCEAVA, CURTEA DE APEL SUCEAVA, având ca obiect drepturi bănești.
La apelul nominal făcut în ședința publică lipsesc părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că dosarul este la primul termen de judecată, nu s-a depus întîmpinare, recurenții au solicitat judecata cauzei în lipsă.
Președintele completului dă citire raportului asupra recursurilor potrivit căruia cestea sunt declarate în termen și motivate
Instanța, verificînd actele și lucrările dosarului, văzînd că s-a solicitat judecata cauzei în lipsă, constată cauza în stare de judecată și rămîne în pronunțare.
CURTEA DE APEL
Asupra recursului civil de față.
Prin sentința civilă nr. 1992 din 30.10.2007 Tribunalul Iași admite în parte acțiunea formulată de reclamanții, -, cu domiciliul ales la Judecătoria Pașcani în contradictoriu cu pârâții CURTEA DE APEL IAȘI, cu sediul în I,-, MINISTERUL JUSTIȚIEI cu sediul în B,-, sector 5, MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR, la sediul I, str. - nr. 26, TRIBUNALUL IAȘI cu sediul în I,-, și CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII,cu sediul în B, nr1-3, 2,cam 212.
Obligă pârâții TRIBUNALUL IAȘI, CURTEA DE APEL IAȘI și MINISTERUL JUSTIȚIEI la plata către reclamanții, a unei despăgubiri reprezentând sporul de confidențialitate de 15% pentru perioada 02.02.2006- 30.10.2007, actualizată în raport cu rata inflației la data plății efective.
Obligă pârâții CURTEA DE APEL IAȘI și MINISTERUL JUSTIȚIEI la plata unei despăgubiri reprezentând sporul de confidențialitate de 15%, actualizată în raport cu rata inflației la data plății efective, pentru următorii reclamanți:
- - pentru perioada 15.08.2006-30.10.2007;
- și pentru perioada 02.02.2006- 26.01.2007;
- pentru perioada 15.08.2007-30.10.2007;
- pentru perioada 01.08.2007-30.10.2007;
- pentru perioada 15.08.2006-30.10.2007;
Obligă pârâtul MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR să aloce sumele necesare plății despăgubirilor la care au fost obligați pârâții.
Respinge cererea privind plata despăgubirii reprezentând sporul de confidențialitate pentru perioada septembrie 2004- 01.02.2006 și pentru viitor.
Disjunge și declină competența de soluționare a cererii privind efectuarea mențiunilor în carnetele de muncă în favoarea Judecătoriei Iași.
Pentru a pronunța această sentință prima instanță reține că, dispozițiile art. 16 alin. 1 și 2 din Constituția României prevăd că cetățenii sunt egali în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări, iar potrivit disp. art. 1 alin. 2 lit. i din nr.OG 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, principiul egalității între cetățeni, al excluderii privilegiilor și discriminării sunt garantate și în exercitarea dreptului la un salariu egal pentru muncă egală, la o remunerație echitabilă și satisfăcătoare. Aliniatul 3 al aceluiași articol prevede că exercitarea drepturilor enunțate în acest articol privește persoanele aflate în situații comparabile.
Potrivit art. 2 alin. 1 din nr.OG 137/2000, prin discriminare se înțelege orice deosebire, excludere,restricție sau preferință, pe bază de rasă, naționalitate, etnie, limbă, religie, categorie socială, convingeri, gen, orientare sexuală, vârstă, dizabilitate, boală cronică necontagioasă, infectarea ori apartenența la o categorie defavorizată care are ca scop sau efect restrângerea ori înlăturarea recunoașterii, folosinței sau exercitării, în condiții de egalitate, a drepturilor omului și a libertăților fundamentale ori a drepturilor recunoscute de lege, în domeniul politic, economic, social și cultural sau în orice alte domenii ale vieții publice. În art. 5 din Codul muncii se prevede că reprezintă discriminare directă actele și faptele de excludere, deosebire, restricție sau preferință, care au ca scop sau ca efect neacordarea, restrângerea ori înlăturarea recunoașterii folosinței, sau exercitării drepturilor prevăzute în legislația muncii, orice discriminare directă sau indirectă fiind interzisă, iar potrivit disp. art. 6 alin. 3 din Codul muncii tuturor salariaților care prestează o muncă le este recunoscut dreptul la plată egală pentru muncă egală.
Asigurarea eficientă a confidențialității informațiilor clasificate a fost asigurată prin edictarea mai multor acte normative, ce oferă categoriilor de persoane ce gestionează astfel de informații sporuri salariale corespunzătoare gradului de acces la astfel de informații.
Potrivit art.3 pct. 1 din Ordonanța nr. 19 din 26 ianuarie 2006 privind creșterile salariale ce se vor acorda personalului militar si funcționarilor publici cu statut special din instituțiile publice de apărare naționala, ordine publica si siguranța naționala s-a prevăzut că "pentru păstrarea confidențialității în legătură cu informațiile clasificate, în funcție de certificatul /avizul de securitate deținut, cadrele militare în activitate, militarii angajați pe bază de contract și personalul civil din Ministerul Apărării Naționale beneficiază de un spor lunar de până la 15 % din solde lunară, respectiv din salariul de bază.
Prin articolul unic din Legea 444/2006, pentru aprobarea nr.OG 19/2006 privind creșterile salariale ce se vor acorda personalului militar și funcționarilor publici cu statut special din instituțiile publice de apărare națională, ordine publică și siguranță națională, s-a modificat art. 3 și s-a prevăzut că "pentru păstrarea confidențialității în legătură cu informațiile clasificate, în funcție de certificatul - avizul de securitate deținut, cadrele militare în activitate, funcționarii publici cu statut special, militarii angajați pe bază de contract și personalul civil din instituțiile publice de apărare națională, ordine publică și siguranță națională, beneficiază de un spor lunar de până la 15 % din solda lunară, respectiv din salariul de bază, cu încadrarea în limitele bugetelor aprobate."
Pentru a fi în situația unei fapte de discriminare, trebuie să existe două situații comparabile la care tratamentul aplicat să fi fost diferit.
Conform disp. art. 74 din Legea nr. 303/2004, judecătorii si procurorii militari sunt militari activi si au toate drepturile si obligațiile ce decurg din aceasta calitate. Se constată că magistrații de la instanțele și parchetele civile sunt într-o situație analoagă și comparabilă cu magistrații de la instanțele și parchetele militare, aceștia din urmă fiind beneficiarii sporului de confidențialitate, conform dispozițiilor legale menționate. În acest context, instanța concluzionează că diferența de tratament juridic între situații similare și comparabile constituie o evidentă discriminare.
Având în vedere toate aceste considerente, instanța apreciază că acțiunea reclamanților este întemeiată în temeiul art. 21 alin. 1 din OG137/2000, și în consecință a admis-o în parte acțiunea și a obligat primii trei pârâți să plătească reclamanților despăgubiri reprezentând contravaloarea sporului de confidențialitate în cuantum de 15 % începând cu data intrării in vigoare a Ordonanței nr. 19/2006 și până la data pronunțării hotărârii, sume actualizate cu indicele de inflație la momentul plății efective.
Pentru reclamanții care nu au fost în activitate în perioada 02.02.2007-30.10.2007, s-a dispus obligarea pârâților la plata despăgubirii doar pentru perioada precizată în adresa nr. 2784/A/23.10.2007 comunicată de Curtea de Apel Iași la termenul din 24.10.2007.
În ceea ce privește obligarea pârâților la calculul și plata pentru viitor a despăgubirilor,acest capăt de cerere a fost respins întrucât nu se poate prezuma că pârâții nu vor plăti drepturile bănești cuvenite dacă vor fi îndeplinite condițiile legale.
În baza dispozițiilor OUG 22/2002, a obligat Ministerul Economiei și Finanțelor să aloce sumele necesare plății despăgubirilor de mai sus.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs Ministerul Justiției și Ministerul Economiei și Finanțelor.
1.Ministerul Justiției consideră sentința nelegală pentru motivele de recurs prevăzute de art. 304 pct. 4 și 9 Cod procedură civilă.
Motivează recurentul că nu există temei legal pentru acordarea sporului de confidențialitate pentru judecători.
Sub aspectul dispozițiilor OG137/2000, exercitarea unor drepturi se referă la modul de aplicare a unor dispoziții legale care instituie acele drepturi iar nu la examinarea soluțiilor legislative alese de către legiuitor. Prin urmare, modul de stabilire prin lege a unor drepturi în favoarea unor categorii profesionale în mod diferit față de alte categorii ori nereglementarea de legiuitor a anumitor aspecte care țin de statutul profesional al unei categorii nu este o problemă ce poate fi specială din punctul de vedere al discriminării.
Dreptul la sporul de confidențialitate nu face obiectul art. 14 al Convenției pentru Apărarea Drepturilor Omului întrucât nu există nici un text legal care să recunoască dreptul la un asemenea spor.
De altfel, în hotărârea 232/29.08.2007 a statuat că "diferitele categorii de salariați determină soluții diferite ale legiuitorului în ceea ce privește salarizarea acestora, fără ca prin această soluție să se încalce principiul egalității".
Mai motivează recurentul că art. 1 al. 3 din OG137/2000 privește persoanele aflate în situații comparabile.
În speță situația judecătorilor nu poate fi considerată comparabilă cu cea a personalului militar și a funcționarilor publici cu statut special întrucât: statutul acestora, drepturile și îndatoririle sunt diferite; instituțiile din care fac parte organele autorității judecătorești nu fac parte din categoria instituțiilor publice de apărare națională, ordine publică și siguranță națională; categoria de informații pentru care se acordă sporul de confidențialitate la care se referă OG19/2006, de informații clasificate este diferit de cea la care se referă Hotărârea 328/2005 a pentru aprobarea Codului Deontologic al judecătorilor și procurorilor și anume lucrări (informații confidențiale. Informațiile clasificate au un regim special reglementat de Legea 182/2002.
În ceea ce privește categoria magistraților militari conform art. 1 al. 2 din OUG27/2006 sporul este acordat în virtutea calității de militar activ și nu de magistrat.
Și din punct de vedere al cuantumului, sporul are o valoare diferită.
Recurentul invocă în susținerea recursului și jurisprudența Curții Constituționale, conform căreia "diferențierea indemnizațiilor și salariilor de bază pentru demnitari și alți salariați din sectorul bugetar, este opțiunea liberă a legiuitorului ținând seama de importanța și complexitatea diferitelor funcții".
În recurs intimații nu au depus întâmpinare.
2.Ministerul Economiei și Finanțelor motivează că sentința recurată a fost pronunțată cu încălcarea esențială a legii, ceea ce a determinat o soluționare greșită a fondului cauzei.
Motivează recurentul că răspunderea elaborării proiectului bugetului de stat nu corespunde cu răspunderea plății sumelor reclamate în prezenta cauză. Mai mult în conformitate cu art. 47 al. 4 don Legea 500/2002 creditele bugetare aprobate unui ordonator principal de credite prin legea bugetară anuală, nu pot fi utilizate pentru finanțarea altui ordonator principal de credite. Ministerul Justiției nu a solicitat deschiderea de credite necesare pentru efectuarea plăților solicitate astfel că Ministerul Economiei și Finanțelor nu poate fi obligat să aloce fondurile pentru efectuarea plăților pretinse.
Mai motivează recurentul că raporturile de drept procesual se poate lega valabil numai între titularii dreptului ce rezultă din raportul de drept material dedus judecății concretizat în drepturi salariale.
Examinând actele și lucrările dosarului în raport de motivele de recurs invocate de recurenți și dispozițiile legale aplicabile, Curtea reține următoarele:
A discrimina în sensul dispozițiilor OG 137/2000, art. 14 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului și Protocolul 12 din aceeași convenție, înseamnă a diferenția sau a trata diferit două persoane sau două situații atunci când nu există nici o distincție relevantă.
Principiul egalității, consacrat de art. 16 din Constituție, impune, așadar, ca dreptul să trateze egal persoane aflate în situații comparabile.
Curtea constată că în privința reclamanților, judecători la Judecătoria Hârlău există un tratament diferențiat, sub aspectul acordării sporului de confidențialitate față de persoanele indicate de legiuitor prin OG19/2006 (art. 3 al. 1), OG67/2007 (art. 15 al.) și Legea 656/2002 (art. 20 al.3)
Acest tratament diferențiat este justificat.
Categoria magistraților nu se află, în ipoteza dată spre soluționare, pe poziție comparabilă cu categoria persoanelor indicate în actele normative anterior menționate.
Astfel din perspectiva OG 19/2006 (aprobată prin Legea 446/2006) procurorii militari primesc sporul de confidențialitate în calitatea lor de militari activi iar nu de magistrați. De asemenea, trebuie relevat că sunt beneficiari ai acestui spor doar persoanele indicate de această ordonanță care gestionează informații clasificate, în funcție de certificatul/avizul deținut.
Or, reclamanții au invocat discriminarea prin raportare la Hotărârea. nr. 328/2005 pentru aprobarea Codului Deontologic al judecătorilor și procurorilor și Legea 303/2004 (art. 99 lit. d) ce vizează informațiile confidențiale, de serviciu.
Elementele de fapt oferite de reclamanți spre comparare conduc astfel la situații distincte și anume la activități diferite ale categoriilor de persoane invocate.
Din perspectiva art. 20 al. 3 din Legea 656/2002, invocat de asemenea de reclamanți, persoanele care, potrivit legii, gestionează informații clasificate, beneficiază de un spor de 15 %. Prin urmare, acest spor se acordă tuturor persoanelor ce desfășoară activități ce presupun gestionarea de informații clasificate astfel cum acestea sunt denumite de lege. Coroborând dispozițiile legii 656/2002 cu ale legii 182/2002, Curtea reține că acest spor se acordă, persoanelor care operează cu informații clasificate și dețin certificat/aviz de securitate.
În speță, reclamanții nu au certificat cu avizul cerut de lege că intră în categoria persoanelor ce gestionează informații clasificate.
Numai în această situație aplicarea diferențiată a Legii 656/2002 sub aspectul sporului de confidențialitate de 15% ar fi fost o reală discriminare.
Curtea constată că nici din perspectiva dispozițiilor art. 15 al. 1 din OG6/2007 nu există tratament discriminatoriu.
Sporul de confidențialitate prevăzut de art. 15 al. 1 din OG6/2007 combinat cu art. 45 din OG188/1999 nu este acordat în mod absolut tuturor funcționarilor publici prevăzuți de acest text, ci legiuitorul lasă la latitudinea ordonatorului principal de credite dreptul de a determina categoriile de funcționari, cuantumurile sporurilor de confidențialitate și condițiile de acordare.
Prin urmare, câtă vreme legiuitorul a prevăzut și pentru această categorie profesională diferențieri în privința acordării sporului de confidențialitate (pentru acte, fapte și informații de care iau cunoștință în exercitarea funcției publice) nu se poate reține cu temei existența discriminării creată de legiuitor.
Pentru aceste considerente, Curtea constată că în privința sporului de confidențialitate nu se conturează elemente generatoare de discriminare, nefiind incidente dispozițiile art. 1 din OG137/2000, astfel cum reține instanța de fond.
Pentru aceste considerente, Curtea găsind întemeiate recursurile, în temeiul disp. art. 312 Cod procedură civilă le va admite, va modifica în tot sentința recurată iar pe fond va respinge acțiunea ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursurile declarate de Ministerul Justiției și Ministerul Economiei și Finanțelor, prin reprezentanți legali, împotriva sentinței civile nr. 1992/30.10.2007 pronunțată de Tribunalul Iași, sentință pe care o modifică în parte în sensul că:
Respinge acțiunea formulată de reclamanții, --, --, -, -, -, -, în nume propriu și în calitate de reprezentant al minorei în contradictoriu cu pârâții Ministerul Justiției, Curtea de Apel Iași, Tribunalul Iași, Ministerul Economiei și Finanțelor și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării privind acordarea sporului de confidențialitate.
Menține dispozițiile relative la disjungerea și declinarea capătului de cerere referitor la efectuarea menținerilor în carnetul de muncă.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 11.01.2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
Grefier
Red.
Tehnored.
2 ex.
22.02.2008
Tribunalul Iași:
-
-
Președinte:Daniela PruteanuJudecători:Daniela Pruteanu, Smaranda Pipernea, Carmen Bancu
