Speta drepturi salariale, banesti. Decizia 1209/2009. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ NR.1209/
Ședința publică din 02 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Mihaela Neagu
JUDECĂTOR 2: Alina Savin
JUDECĂTOR 3: Marioara Coinacel
Grefier - - -
Pe rol fiind judecarea recursului declarat de reclamantul SINDICATUL LUCRĂTORILOR DIN ADMINISTRAȚIA PUBLICĂ,cu sediul în com. jud.B - reprezentant legal al reclamanților, -, -, IA, împotriva sentinței civile nr.302/15.04.2009 pronunțată de Tribunalul Brăila în dosarul nr- în contradictoriu cu intimata-pârâta UNITATEA ADMINISTRATIV TERITORIALĂ - PRIMĂRIA COMUNEI - PRIN PRIMAR, cauza având ca obiect drepturi bănești.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns pentru reclamantul SINDICATUL LUCRĂTORILOR DIN ADMINISTRAȚIA PUBLICĂ- reprezentant legal al reclamanților, -, -, IA, - avocat, lipsă fiind intimata-pârâta UNITATEA ADMINISTRATIV TERITORIALĂ -PRIMĂRIA COMUNEI - PRIN PRIMAR.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier; după care:
Reprezentantul recurentului-reclamant depune la dosar împuternicire avocațială.
Curtea pune în discuție faptul că la dosar au fost depuse două rânduri de recursuri, respectiv un recurs depus de către SINDICATUL LUCRĂTORILOR DIN ADMINISTRAȚIA PUBLICĂ în numele membrilor săi,iar un alt recurs depus de către membrii sindicatului în nume propriu.
Reprezentantul recurentului-reclamant precizează că într-adevăr au fost declarate două rânduri de recursuri, respectiv un recurs declarat de către SINDICATUL LUCRĂTORILOR DIN ADMINISTRAȚIA PUBLICĂ în numele membrilor săi și câte un recurs formulat de către fiecare membru în nume propriu.
Curtea invocă excepția tardivității recursurilor declarate în nume propriu de către fiecare reclamant în parte.
Reprezentantul recurentului-reclamant, cu privire la excepția tardivității recursurilor declarate în nume propriu de către fiecare reclamant în parte precizează că aceasta este întemeiată.
Cu privire la recursul declarat de către SINDICATUL LUCRĂTORILOR DIN ADMINISTRAȚIA PUBLICĂ în numele membrilor săi precizează că prin ordinul Ministerului Administrației și Internelor nr.469/2003 se uniformizează sistemul de acordare a veniturilor salariale personalului care desfășoară activitatea sub autoritatea acestui minister, prin comasarea celor două domenii - cel al internelor și cel al administrației publice. Față de reglementările anterioare aplicabile materiei salarizării funcționarilor din administrația publică,ordinul menționat mai sus,aduce elemente de noutate, reașezând salarizarea funcționarilor publici și personalului contractual care își desfășoară activitatea în domeniul administrației publice după normele care,anterior reorganizării Ministerului Administrației și Internelor,erau aplicabile doar salariaților din domeniul internelor. Aceste drept este reglementat de pct.9.2 și 31.1 din Ordinul Ministrului Administrației și Internelor nr.469/2003 astfel:,Îndemnizația de dispozitiv se acordă și personalului civil ce-și desfășoară activitatea în domeniul administrației publice. Actul normativ mai sus menționat precizează că personalul civil din minister beneficiază de toate drepturile stabilite prin lege,cu excepția celor din domeniul Administrației Publice care beneficiază doar de dreptul prevăzut de art.13 din legea 138/1999, adică tocmai de îndemnizația de dispozitiv în cuantum de 25% din salariul de bază,considerând că solicitarea lor este pe deplin legitimă. Astfel,arată că începând cu anul 2003,conform prevederilor legale în materie de salarizare,personalul civil-funcționarii publici și personalul contractual care funcționează în subordinea Ministerului Administrației și Internelor,beneficiază în afara salariului de bază de o serie de sporuri și îndemnizații. Astfel, pe lângă sporurile prevăzute de OUG nr.192/2002 astfel cum a fost modificată și completată prin Legea nr.161/2003, Ordinul nr.469/2003 stabilește în mod cert o îndemnizație de 25% din salariul de bază de care trebuie să beneficieze personalul civil care își desfășoară activitatea în domeniul administrației publice. Din enunțarea și analiza textelor de mai sus rezultă expres competența de reglementare a Ministerului Administrației Internelor în cazul administrației publice, fără a se face o distincție între autoritățile centrale și cele locale. Din analiza pct.9.2 din Ordinul nr.469/2003 rezultă că îndemnizația de dispozitiv se acordă și personalului care își desfășoară activitatea în domeniul administrației publice. Prin acordarea sporului de dispozitiv tuturor categoriilor de personal și nu numai, se realizează principiul constituțional al egalității cetățenilor,ținând seama că toți desfășoară activitatea în domeniul administrației publice.
Mai arată că instanța a respins acțiunea cu motivarea că Legea nr.138/1999 se aplică numai personalului militar și civil din ministerul apărării, ordinii publice și siguranța națională. Se consideră de către instanță că nu are relevanță că prin nr.OUG63/2003 Ministerul d e Interne și Ministerul Administrației Publice au fost reorganizate într-un singur minister,ceea ce consideră că este nelegal sub aspectul dispozițiilor legale menționate mai sus. De altfel apărările pârâtei cu privire la nepublicarea actului administrativ mai sus menționat nu pot fi primite, întrucât Ordinul 469/2003 a fost executat și s-au efectuat plăți cu privire la alte categorii de funcționari și personal salarizat contractual din cadrul Ministerului Internelor și Administrației Publice,fapt ce arată că practic s-a făcut o discriminare față de o anumită categorie de funcționari. Solicită a se observa că în jurisprudența Curții de APEL GALAȚI cât și a altor instanțe din țară,acest principiu de drept a fost reținut întotdeauna ca fundamentare juridică a acțiunilor ce au ca obiect drepturi salariale,conform Ordonanței nr.137/31.08.2000, invocând în susținerea cererii hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului, Beian contra României. Depune la dosar extrase de pe portalul Tribunalului Brăila și Curtea de APEL GALAȚI și copia recursului în interesul legii promovat la Înalta Curte de Casație și Justiție fără număr de dosar. Solicită în concluzie admiterea recursului și modificarea hotărârii instanței de fond, în sensul admiterii acțiunii formulată de reclamanți. Cu cheltuieli de judecată conform chitanței depuse la dosar.
CURTEA
Asupra recursului privind conflictul de muncă de față;
Prin acțiunea înregistrată la Tribunalul Brăila sub nr.302/113/02.02.2009 reclamanții, -, -, -, și -, cheamă în judecată pe pârâta Unitatea Administrativ Teritorială Comuna, județul B pentru a fi obligată să le plătească drepturile salariale, reprezentând indemnizația de dispozitiv lunară de 25% din salariul de bază, începând cu data de 1 august 2003 și în continuare, în funcție de perioada lucrată de fiecare reclamant, actualizată cu rata inflației la data plății.
Reclamanții susțin că în perioada pentru care cer plata drepturilor bănești au fost salariați cu contract individual de muncă în cadrul Unității Administrativ Teritoriale Comuna, județul În această calitate, în temeiul art.13 din Legea nr.138/1999 și Ordinului nr.496/2003, pârâta trebuia să le plătească indemnizația de dispozitiv în cuantum de 25% din salariul de bază. Întrucât reclamanții nu au încasat acest drept au formulat acțiunea de față.
Pârâta nu a depus întâmpinare și nici nu și-a formulat apărări.
În cauză s-au administrat probe cu acte și practică judiciară în materie.
Prin Sentința Civilă nr.302/2009 Tribunalul Brăilaa respins acțiunea ca nefondată.
A reținut în motivare că reclamanții au calitatea de salariați și au încheiat contracte individuale de muncă cu pârâta, care este o unitate a administrației publice locale, așa cum este definit acest concept de Legea nr.215/2001.
Legea art.138/1999 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului militar din instituțiile publice de apărare națională, ordine publică și siguranță națională, precum și acordarea unor drepturi salariale personalului civil din aceste instituții, prevede în art.1 că dispozițiile sale se aplică personalului militar și civil din cadrul Ministerului Apărării Naționale, Ministerului d e Interne, Serviciului Român de Informații, Serviciului de Informații Externe, Serviciului de Protecție și Pază, Serviciului de Telecomunicații Speciale și Ministerului Justiției.
Ordinul nr.496/28.07.2007 emis de Ministerul Administrației și Internelor nu a fost publicat în Monitorul Oficial pentru a deveni opozabil erga omnes, dar chiar în situația în care ar fi fost publicat, nu putea adăuga la legea, în aplicarea căreia a fost dat, fiind un act normativ de o putere inferioară Legii nr.138/1999.
Așadar, întrucât dispozițiile legale invocate de reclamanți nu sunt aplicabile în speță, acțiunea apare nefondată.
Instanța a apreciat ca nefondată și susținerea reclamanților, potrivit căreia, făcând parte din Ministerul Administrației și Internelor, art.13 din Legea nr.138/1999 le este incident, întrucât reorganizarea administrativă a Ministerului d e Interne prin cuprinderea autorităților locale ale administrației publice sub aceeași autoritate publică centrală, Ministerul Internelor și Reformei Administrative - nu are drept consecință extinderea aplicării dispozițiilor legale de la un domeniu la altul: din domeniul apărării, ordinii și siguranței naționale în domeniul administrației publice și invers.
Al doilea capăt de cerere privind completarea cărții de muncă este și el nefondat ca urmare a respingerii primului, așa cum s-a arătat anterior.
Împotriva acestei sentințe au formulat recurs reclamanții, atât în nume propriu, cât și prin reprezentantul Sindicatul Lucrătorilor din Administrația Publică, solicitând modificarea ei și admiterea acțiunii.
În motivare au arătat că urmare a modificărilor de structură apărute la nivelul administrației publice generate de organizarea Guvernului în cursul lunii iulie a anului 2003, prin Ordinul Ministrului Administrației și Internelor nr.469/2003, se uniformizează sistemul de acordare a veniturilor salariale personalului care-și desfășoară activitatea sub autoritatea acestui minister,prin comasarea celor două domenii - cel al internelor cu cel al administrației publice.
Față de reglementările anterioare aplicabile materiei salarizării funcționarilor din administrația publică, ordinul menționat mai sus, aduce elemente de noutate, reașezând salarizarea funcționarilor publici și personalului contractual care își desfășoară activitatea în domeniul administrației publice după normele care, anterior reorganizării Ministerului Administrației și Internelor,erau aplicabile doar salariaților din domeniu internelor.
Astfel, personalul din administrația publică urmează a beneficia de o îndemnizație lunară de dispozitiv de 25% din salariul de bază.
Acest drept este reglementat de pct.9.2 și 31.1 din Ordinul Ministrului Administrației și Internelor nr.469/2003 astfel:,Îndemnizația de dispozitiv se acordă și personalului civil ce-și desfășoară activitatea în domeniul administrației publice.
Actul normativ mai sus menționat precizează că personalul civil din minister beneficiază de toate drepturile stabilite prin lege, cu excepția celor din domeniul Administrației Publice care beneficiază doar de dreptul prevăzut de art.13 din Legea 138/1999, adică tocmai de îndemnizația de dispozitiv în cuantum de 25% din salariul de bază.
A considerat că solicitarea reclamanților este pe deplin legitimă.
Astfel,a arătat că începând cu anul 2003, conform prevederilor legale în materie de salarizare (OUG nr.192/2002 - privind reglementarea drepturilor de natură salarială ale funcționarilor publici, Legea nr.138/1999 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului militar din instituțiile publice de apărare națională,ordine publică și siguranță națională,precum și acordarea unor drepturi salariale personalului civil din aceste instituții,ordinul Ministrului Administrației și Internelor nr.469/2003), personalul civil - funcționarii publici și personalul contractual care funcționează în subordinea Ministerului Administrației și Internelor, beneficiază în afara salariului de bază de o serie de sporuri și îndemnizații.
Astfel, pe lângă sporurile prevăzute de nr.OUG192/2002 astfel cum a fost modificată și completată prin legea nr.161/2003,Ordinul nr.469/2003 stabilește în mod cert o îndemnizație de 25% din salariul de bază decare trebuie să beneficieze personalul civil care își desfășoară activitatea în domeniul administrației publice.
Din enunțarea și analiza textelor de mai sus rezultă expres și fără echivoc competența de reglementare a Ministerului Administrației și Internelor în cazul administrației publice, fără a se face o distincție între autoritățile centrale și cele locale. legală a Ministerului Administrației Publice de a reglementa în domeniul administrației publice este și rezultanta atribuțiilor legale ale ministerului respectiv. Astfel, conform art.14 lit.a, pct.1,4 și 8 din nr.OUG63/2003 Ministerul Administrației și Internelor monitorizează programele de restructurare și reformă în administrația publică locală și centrală, îndrumă autoritățile locale și aparatul propriu al acestora în aplicarea corectă și unitară a prevederilor legale,după cum,împreună au autoritatea publică locală, colaborează la realizarea de programe.
Așadar, dreptul de reglementare și pentru autoritatea publică locală derivă din lege și nu poate fi tăgăduit sau înlăturat, pe calea unei interpretări excesive a autonomiei locale, prin ignorarea chiar a prevederilor constituționale.
Astfel, Constituția României tratează în cap.V - Administrația publică, atât administrația publică locală, cât și Instituția prefectului,ceea ce creează premisa unui regim unitar de reglementare.
Din analiza pct.9.2 din Ordinul nrt.469/2003 rezultă că îndemnizația de dispozitiv se acordă și personalului care își desfășoară activitatea în domeniul administrației publice. Soluția rezultă și din prevederile art.47 din Legea nr.138/1999, coroborată cu prevederile art.13 din aceeași lege în sensul că sporul de dispozitiv se primește și de personalul din domeniul administrației publice.
În art.1 alin.2 din Ordinul nr.137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor fenomenelor de discriminare este consacrat principiul egalității între cetățeni, excluderea privilegiilor și discriminărilor, fiind garantate drepturile economice (lit.c).
În transpunerea practică a acestui principiu,orice autoritate publică are obligația legală de a reglementa în sensul asigurării și realizării efective a egalității de tratament și de șanse. În acest context, trebuie analizat Ordinul Ministrului Administrației și Internelor nr.469/2003 care creează un sistem unitar de acordare a unor drepturi salariale și în domeniul administrației publice locale.
Prin acordarea sporului de dispozitiv tuturor categoriilor de personal și nu numai, se realizează principiul constituțional al egalității cetățenilor, ținând seama că toți desfășoară activitatea în domeniul administrației publice.
Nu poate fi reținută nici motivația instanței de fond referitoare la faptul că Ordinul nr. 496/2003 nu ar fi intrat în vigoare câtă vreme există autorități publice care efectuează plata acestui drept salarial.
Intimata nu a formulat întâmpinare.
La termenul din 02.11.2009 curtea a invocat excepția tardivității recursurilor declarat de reclamanți în nume propriu.
Asupra acestei excepții, curtea reține că potrivit art. 80 din legea 168/1999, termenul de recurs în cazul litigiilor de muncă este de 10 zile de la data comunicării hotărârii pronunțate de instanța de fond.
Având în vedere că hotărârea a fost comunicată reclamanților la data de 07.05.2009, iar recursurile au fost declarate la 29.05.2009, instanța constată că a fost depășit termenul prevăzut de lege, care a expirat la data de 18.05.2009, în consecință recursurile declarate de reclamanți personal vor fi respinse ca tardiv formulate.
Examinând recursul declarat de reclamanți, prin reprezentantul Sindicatul Lucrătorilor din Administrația Publică, prin prisma motivelor invocate de recurenți, cât și în conformitate cu dispozițiile art.304 și 3041.pr.civ. Curtea apreciază că acesta este nefondat față de următoarele considerente:
Reclamanții au calitatea de personal contractual în cadrul Primăriei comunei -, județul B, instituție care nu se află în subordinea Ministerului Internelor și Reformei Administrative.
Potrivit prevederilor art. 13 din Legea nr. 138/1999 cadrele militare în activitate, militarii angajați pe bază de contract și salariații civili beneficiază de o indemnizație de dispozitiv lunară de 25% din solda de funcție, solda de grad, solda de merit, indemnizația de comandă și gradații, respectiv din salariul de bază.
Conform art. 1 din Legea nr. 138/1999 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului militar din instituțiile publice de apărare națională, ordine publică și siguranță națională, precum și acordarea unor drepturi salariale personalului civil din aceste instituții,Dispozițiile prezentei legi se aplică personalului militar și civil din cadrul Ministerului Apărării Naționale, Ministerului d e Interne, Serviciului Român de Informații, Serviciului de Telecomunicații Speciale și Ministerului Justiției".
Prin Ordinul nr. 496 din 28 iulie 2003 emis de Ministrul Administrației și Internelor, la punctul 9.2. s-a prevăzut că indemnizația de dispozitiv se acordă personalului civil ce își desfășoară activitatea în domeniul administrației publice.
În conformitate cu definiția dată de punctul 3.1. din acest ordin prin personal civil se înțelege funcționarii publici și personalul contractual din.
Acest ordin reprezintă o normă metodologică de punere în aplicare a legii, neputând modifica legea.
Prin acest ordin nu s-a adus o modificare a legii, în sensul ca toți angajații administrației publice să beneficieze de această indemnizație, ci a fost precizat faptul că și salariații din cadrul administrației publice care au fost comasați în cadrul Ministerului Administrației și Internelor să beneficieze de această indemnizație.
Reclamanții nu fac parte din categoria personalului civil la care face referire Ordinul, salarizarea acestora fiind reglementată prin acte normative cu caracter special.
Ordinul nr. 496 din 28 iulie 2003 emis de Ministerul Administrației și Internelor nu se poate aplica și altor persoane decât celor expres enumerate, în caz contrar, prin extinderea beneficiarilor, ar însemna să se admită posibilitatea acordării unor indemnizații prin acte normative cu putere inferioară legii.
Nu se poate reține nici discriminarea în sensul nr.OG 137/2000 deoarece salarizarea diferită este determinată de condițiile de muncă diferite, de specificul muncii și de diferența dintre unitățile în care sunt încadrați salariații.
Principiul egalității în fața legii, consacrat de art. 16 alin. 1 din Constituție, nu înseamnă o uniformitate așa încât, dacă la situații egale trebuie să corespundă un tratament egal, la situații diferite tratamentul nu poate fi decât diferit.
De altfel, jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului referitoare la principiul egalității în fața legii și a nediscriminării este constantă și recunoaște că principiul egalității nu este sinonim cu uniformitatea și că situațiile diferite impun un tratament juridic diferit, recunoscându-se astfel dreptul la diferențieri.
Faptul că funcționarii publici din cadrul primăriei au obținut acest drept prin hotărâre irevocabilă, pe calea contenciosului administrativ, nu este de natură a schimba soluția instanței, întrucât practica judiciară nu este izvor de drept în sistemul românesc de drept.
Pentru considerentele arătate mai sus, potrivit art. 312 Cod procedură civilă, Curtea va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca tardiv formulate recursurile declarate de reclamanți în nume propriu, -, -, IA,.
Respinge ca nefondat recursul declarat de SINDICATUL LUCRĂTORILOR DIN ADMINISTRAȚIA PUBLICĂ în numele reclamanților împotriva sentinței civile nr.302/15.04.2009 pronunțată de Tribunalul Brăila în dosarul nr-.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică din 02 2009.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
dec.jud.-/02.12.2009
Tehnored./4 ex./ 09 2009
Fond:-
Asistenți jud.-
Com.2 ex.părți/
Președinte:Mihaela NeaguJudecători:Mihaela Neagu, Alina Savin, Marioara Coinacel
