Speta drepturi salariale, banesti. Decizia 1394/2009. Curtea de Apel Galati

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL GALAȚI

SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE

DECIZIA CIVILĂ NR.1394

Ședința publică de la 14 2009

PREȘEDINTE: Alina Savin

JUDECĂTOR 2: Benone Fuică

JUDECĂTOR 3: Virginia Filipescu

Grefier - -

La ordine fiind soluționarea recursului declarat de recurenta - " " - B, împotriva sentinței civile nr.905/19.12.2008 pronunțată de Tribunalul Brăila în dosarul nr- în contradictoriu cu intimații, având ca obiect drepturi bănești.

La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.

Procedura necompletă cu intimații și, dovezile de îndeplinire a procedurii de citare cu aceștia fiind restituite cu mențiunea"la adresa indicată nu locuiește destinatarul".

S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că s-au depus la dosar de către recurentă concluzii scrise, după care:

Curtea apreciază procedura completă potrivit art.98 pr.civ. intimații neindicând alte adrese la care ar putea fi citați.

Având în vedere că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, instanța constată cauza în stare de judecată și rămâne în pronunțare asupra recursului declarat.

CURTEA:

Asupra recursului civil de față.

Examinând actele și lucrările dosarului constată următoarele:

Prin sentința civilă nr.905/19.12.2008 pronunțată de Tribunalul Brăila în dosarul nr-, a fost admisă în parte acțiunea formulată reclamanții, și în contradictoriu cu pârâta -

A fost obligată pârâta să plătească reclamantului prima de C pentru anul 2005, reclamantului prima de C pentru anul 2005 și prima de Paști pentru anul 2006 și reclamantului primele de Paști pentru anii 2006-2007 și prima de C pentru anii 2005-2006, actualizate cu rata inflației la data plății efective.

A fost obligată pârâta să plătească fiecăruia dintre acești reclamanți câte 200 lei cheltuieli de judecată.

A fost respinsă ca nefondată acțiunea formulată de reclamanții, în contradictoriu cu aceeași pârâtă.

A fost respinsă ca nefondată cererea de intervenție formulată de reprezentat de avocat -.

A fost disjunsă cauza cu privire la reclamanții, și -, reprezentați de avocat -, cu privire la care a fost stabilit termen la data de 26 ianuarie 2009, pentru când au fost citatge părțile.

Pentru a pronunța hotărârea judecătorească, prima instanță a reținut următoarele:

Prin acțiunea înregistrată sub nr.1306/113/30.05.2008 pe rolul Tribunalului Brăila, de reclamanții, -, și au chemat în judecată pe pârâta - - B pentru a fi obligată să plătească fiecăruia, în funcție de data încetării contractului individual de muncă, drepturile salariale neacordate constând în primele de C și de Paști pentru anii 2005-2007, actualizate cu rata inflației la data plății efective.

În motivarea acțiunii reclamanții au arătat că au fost salariații societății pârâte și că potrivit contractului individual de muncă beneficiau și de toate drepturile acordate în baza contractului colectiv de muncă la nivel de societate. Ca urmare, conform art.168 alin.1 din contractul colectiv, cu ocazia sărbătorilor de Paște și de C trebuiau să beneficieze de câte o suplimentare a drepturilor salariale în cuantum de un salariu de bază mediu pe

Întrucât pârâta nu le-a plătit aceste drepturi, reclamanții au formulat acțiunea de față, în dovedirea cărora au depus copie de pe carnetele de muncă.

La primul termen de judecată și-au precizat acțiunea, în sensul că au solicitat ca pentru reclamanții, -, și să fie plătite primele de Paști și de C pentru anul 2005, pentru reclamanții, și primele de Paști și de C pentru anul 2005 și prima de Paști pentru anul 2006, iar pentru reclamantul primele de Paști și de C pentru anii 2005-2006 și prima de Paști pentru anul 2007, toate actualizate cu rata inflației la data plății efective.

La același termen s-a depus de către cerere de intervenție în interes propriu prin care a solicitat, în contradictoriu cu aceeași pârâtă, obligarea acesteia la plata primelor de Paști și de C pentru anul 2005, actualizate cu rata inflației la data plății efective.

Cererea a fost admisă în principiu prin încheierea de ședință din data de 25.09.2008.

Pârâta a formulat întâmpinare prin care a precizat că și-a schimbat denumirea în - și în dovedire a prezentat acte.

Cât privește fondul cauzei a cerut respingerea acțiunii ca neîntemeiată întrucât, conform deciziei comisiei paritare, începând cu anul 2003 suplimentările salariale au fost introduse în salariul de bază al fiecărui salariat.

Astfel, invocând actele adiționale la contractul colectiv de muncă și punctul de vedere al comisiei paritare, a susținut că plata drepturilor pretinse nu s-a făcut în formula unor prime în cuantumul arătat la art.168 alin.1 din acest contractul, ci începând cu 2003, în varianta cumulării acestora, fracționării și plății în 12 tranșe lunare, sub forma unei suplimentări permanente a salariului.

Ca dovadă a celor susținute a depus copie de pe protocolul încheiat la 1.03.2002 cu, contractul colectiv de muncă pe anul 2003 și actele adiționale la acest contract, contractul colectiv de muncă la nivel de ramură, regulamentul de organizare și funcționare a comisiei paritare la nivelul - -, hotărâri ale consiliului de administrație și adrese emise de pârâtă și, nota privind reașezarea salariului și situația evoluției salariului mediu de bază în perioada 2003-2007.

Analizând susținerile părților în raport de probele administrate și de dispozițiile legale incidente, tribunalul a constatat următoarele:

După cum reiese din carnetele de muncă depuse în copie la dosar, reclamanții și intervenientul au fost salariați ai pârâtei - - B (actual - - B), după cum urmează: în perioada 1.05.2004-23.12.2005, în perioada 1.05.2004-20.01.2005, în perioada 1.05.2004-3.07.2006, în perioada 1.03.2002-3.07.2006, - în perioada 1.03.2002-23.12.2005, în perioada 4.12.2003-23.12.2005, în perioada 1.05.2004-23.12.2005, în perioada 1.05.2004-23.12.2005, în perioada 1.05.2004-23.12.2005, în perioada 1.03.2002-23.12.2005, în perioada 1.05.2004-20.01.2006, în perioada 1.05.2004-3.07.2006, în perioada 1.03.2002-23.12.2005, în perioada 1.05.2004-23.12.2005, în perioada 1.05.2004-3.07.2007, în perioada 1.03.2002-23.12.2005, în perioada 1.05.2004-23.12.2005, în perioada 1.03.2002-23.12.2005, în perioada 18.03.2002-23.12.2005 și în perioada 1.05.2004-23.12.2005.

Conform art.11 din Legea nr.130/1996 privind contractul colectiv de muncă pârâta, în calitate de angajator, avea obligația de a acorda reclamanților toate drepturile ce decurg din Contractul Colectiv de muncă la nivel de unitate.

Potrivit art. 168 alin.1 din Contractul Colectiv de Muncă încheiat la nivelul societății pârâte pentru anul 2003 "cu ocazia sărbătorilor de Paști și de C salariații vor beneficia de câte o suplimentare a drepturilor salariale în cuantum de un salariu de bază mediu pe ", instanța constată că reclamanților li se cuveneau astfel de drepturi suplimentare.

Art.168 alin.2 din același contract colectiv prevedea că "pentru anul 2003 suplimentările de la alin.1 vor fi introduse în salariul de bază al fiecărui salariat".

În acest scop, prin hotărârea nr.14/31.03.2003 a consiliului de administrație al - - s-a aprobat ca în anul 2003 salariile medii de bază să fie reașezate în sensul introducerii în salariile de bază a sumei fixe de 700.000 lei/om/lună, reprezentând prevederi ale CCM art.168 alin.1 ce se acordau salariaților cu ocazia sărbătorilor religioase.

Ulterior, prin actele adiționale încheiate la contractul colectiv de muncă art.168 alin.2 a fost modificat, menționându-se că în anul 2003 suplimentările salariale de la aliniatul 1 au fost introduse în salariul de bază al fiecărui salariat.

2 al art.168 din Contractul Colectiv de Muncă a fost interpretat de Comisia Paritară a - în sensul că părțile semnatare ale contractului colectiv de muncă, respectiv pârâta și Federația Sindicatelor Libere și Independente din Industria Română, au confirmat faptul că în redactarea art.168 alin.1 și 2, la momentul negocierilor colective, voința comună a părților a fost aceea că începând cu anul 2003 primele de Paști și de C să fie introduse în salariile de bază ale fiecărui angajat - -.

În baza actelor anterior menționate pârâta a susținut că începând cu anul 2003 suplimentările salariale au fost introduse în salariul de bază al fiecărui salariat, astfel că plata drepturilor pretinse de reclamanți nu putea fi făcută în varianta solicitată, ci numai astfel cum părțile s-au înțeles.

Cu toate că potrivit art.287 din Codul muncii sarcina probei în conflictele de muncă revine angajatorului, pârâta nu a depus acte care să ateste cu certitudine plata drepturilor salariale pretinse

Întrucât inserarea într-un contract a unei obligații nu poate fi invocată drept probă a executării acelei obligații, instanța apreciază că pârâta nu a dovedit netemeinicia pretențiilor reclamanților, deoarece mențiunile din contractul colectiv de muncă și actele adiționale și precizările făcute de comisia paritară cu privire la intenția părților de a include drepturile solicitate în salariul de bază nu fac dovada că cele convenite au fost respectate.

Ca urmare, instanța reține că reclamanților nu li s-au plătit primele de Paști și de C pretinse.

Ținând seama că aceste prime reprezintă drepturi salariale care, potrivit art.283 lit.c Codul muncii, pot fi solicitate în termen de 3 ani de la data nașterii dreptului la acțiune, iar cererea a fost formulată la data de 30.05.2008, s-a constatat că pentru prima de Paști aferentă anului 2005 dreptul la acțiune s-a prescris.

Cum reclamanții, și intervenientul și-au încetat contractul de muncă la data de 23.12.2005, reiese că aceștia nu au dreptul nici la prima de C pentru anul 2005 și nici la cele ulterioare, astfel că cererea lor a fost respinsă ca nefondată.

Pentru considerentele expuse instanța a admis în parte acțiunea formulată de reclamanții, și și a obligat pe pârâtă să plătească lui prima de C pentru anul 2005, lui prima de C pentru anul 2005 și prima de Paști pentru anul 2006, iar lui primele de Paști pentru anii 2006-2007 și prima de C pentru anii 2005-2006

Cuantumul acestor prime va fi cel stipulat de contractul colectiv de muncă și anume câte un salariu de bază mediu pe - -.

În temeiul art.161 alin.4 Codul munciis -a dispus și actualizarea sumelor cuvenite reclamanților cu indicele de inflație la data plății, în vederea acoperirii prejudiciului cauzat de devalorizarea generată de creșterea inflației.

Totodată, potrivit art.274 Cod procedură civilă pârâta a fost obligată să plătească acestor reclamanți cheltuielile de judecată constând în onorariul pentru avocat.

Cât privește pe reclamanții, și -, instanța apreciază că în raport de prevederile art.284 alin.2 Codul muncii se impune discutarea competenței teritoriale de soluționare a cererii.

În acest scop, văzând dispozițiile art.165 Cod procedură civilă, s-a dispus disjungerea cauzei în ce îi privește pe acești reclamanți și a stabilit termen pentru judecarea ei la data de 26 ianuarie 2009, părțile fiind citate.

Aceeași opinie a fost exprimată și de asistenții judiciari care, conform art.58 din Legea nr.304/2004, au făcut parte din completul de judecată cu vot consultativ.

Împotriva sentinței civile a declarat recurs pârâta - - B considerând-o nelegală și netemeinică pentru următoarele motive:

Nu s-a ținut cont de apărarea diferită a, care nu a susținut teza includerii permanente, aceasta s-a petrecut în martie 2003 și are în drept valoarea unei novații, prima din elementul situat în afara salariului de bază devine componentă în structura sa.

Zbaterea apărătorilor de a reliefa prin înscrisuri cu o greutate probațională incontestabilă( adrese ale Direcției Politicii a Ministerului Muncii, Familiei și Egalității de Șanse) ce înseamnă în includerea în salariul de bază a primelor, s-a dovedit un exercițiu inutil.

A solicitat admiterea recursului și respingerea acțiunii ca vădit neîntemeiată.

În drept, a invocat dispozițiile art.299, 302 indice 2, 304 al.1 și 304 indice 1.pr.civilă.

Judecarea cauzei a fost suspendată în temeiul dispozițiilor art.36 din Legea nr.85/2006 în perioada 8.04.2009-28.10.2009.

Analizând sentința civilă recurată, atât prin prisma motivelor de recurs invocate de către recurentă, cât și din oficiu, sub toate aspectele de fapt și de drept, în baza disp.art.304 indice 1.pr.civ. curtea apreciază că recursul este nefondat pentru următoarele considerente:

Conform disp. art. 168 alin. 1 din CCM încheiat între -. B și salariați, reprezentați de, înregistrat la mun. B sub nr. 9002/31.10.2003, cu ocazia sărbătorilor de Paște și C, salariații vor beneficia de câte o suplimentare a drepturilor salariale în cuantum de un salariu de bază mediu pe

Potrivit alin. 2 al aceluiași articol, pentru anul 2003, suplimentările de la alin. 1 vor fi introduse în salariul de bază al fiecărui salariat, conform modalității și în condițiile negociate cu.

Problema ce se pune în discuție este acordarea primelor de Paști și C în perioada 2005-2007.

Astfel, prin art. din actele adiționale nr. 1, 2, 3 și 4 la CCM nr. 9002/31.10.2003, s-a prelungit valabilitatea Contractului Colectiv de Muncă înregistrat la B cu nr. 3193/2004 pentru anii 2004 - 2007.

Este adevărat că nu s-au încheiat alte contracte colective de muncă la nivel de unitate în perioada menționată însă, contractele colective de muncă pe anii 2004, 2005, 2007 sunt în formă reeditată.

Contractele colective de muncă la nivel de unitate pe anii 2004-2007, reeditate mențin textul alineatului 1 al art. 168, aducând o modificare de conținut doar alineatului 2 în sensul că "în anul 2003 suplimentările salariale au fost introduse în salariul de bază al fiecărui salariat".

Analizând art. 168 alineatele 1 și 2 din CCM pe anii 2004-2007, rezultă că recurenta nu a mai prevăzut că suplimentările prevăzute la alin. 1 vor fi introduse în salariul de bază al fiecărui salariat, așa cum s-a prevăzut în mod expres în CCM încheiat în anul 2003, ci se deduce că vor fi acordate în mod separat, nefiind parte componentă a salariului de bază, așa cum susține recurenta.

De asemenea, din modul de redactare al art. 168 al CCM pe anii 2004-2007, rezultă o contradicție între alin. 1 și 2 în sensul că, deși la alineatul 1 se prevede că, pentru acordarea primelor se vor negocia modalitățile de acordare cu 15 zile înainte de fiecare eveniment, la alin. 2 se face referire doar la modalitatea de acordare din 2003 fără a se preciza și modalitatea de acordare pentru anii în discuție.

În consecință, modalitatea de acordare a primelor prin includerea în salariul de bază a fost prevăzută doar pentru anul 2003, folosindu-se verbul la timpul trecut și expresia "înanul 2003" și nu "dinanul 2003".

Față de cele arătate, susținerile recurentei sunt nefondate, acțiunea fiind în mod corect admisă de către prima instanță.

Față de toate considerentele mai sus expuse, în baza disp. art. 312 alin. 1.pr. civilă, se va respinge ce nefondat recursul declarat de recurenta

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta - " " - B, împotriva sentinței civile nr.905/19.12.2008 pronunțată de Tribunalul Brăila în dosarul nr-.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică din 14.12.2009

PREȘEDINTE JUDECATOR JUDECATOR

- - -

Grefier

-

Red./7.01.2010

Dact./19 ex/15.01.2010

FOND: -

Asis.jud.-

Președinte:Alina Savin
Judecători:Alina Savin, Benone Fuică, Virginia Filipescu

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Speta drepturi salariale, banesti. Decizia 1394/2009. Curtea de Apel Galati