Speta drepturi salariale, banesti. Decizia 153/2009. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA OPERATOR 2928
SECȚIA LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DOSAR NR-
DECIZIA CIVILĂ NR. 153
Ședința publică din 28 ianuarie 2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Vasilica Sandovici
JUDECĂTOR 2: Carmen Pârvulescu DR.- -
JUDECĂTOR 3: Ioan Jivan
GREFIER: - -
Pe rol se află soluționarea recursului declarat de recursul declarat de către pârâta-recurentă COMUNA, reprezentată prin PRIMARUL COMUNEI, împotriva sentinței civile nr. 1046/3.09.2008, pronunțată de Tribunalul C-S în dosarul nr-, în contradictoriu cu reclamanții-intimați, ȘI -, reprezentați de SINDICATUL "" REȘIȚA, având ca obiect drepturi bănești.
La apelul nominal au lipsit pârâta-recurentă Comuna, reprezentată prin Primarul Comunei, precum și reclamanții intimați, și, reprezentați de Sindicatul "" Reșița.
Procedura de citare legal îndeplinită.
Recursul declarat este scutit de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, constatându-se că s-a solicitat judecarea în lipsă, cauza a fost lăsată în pronunțare.
CURTEA
Deliberând asupra recursului civil de față, constată:
Prin sentința civilă nr.1046/3.09.2008, pronunțată în dosarul nr-, Tribunalul C-S a admis acțiunea formulată de către reclamanții, prin reprezentantul legal Sindicatul Reșița împotriva pârâtei Comuna, reprezentată prin primar, a obligat pârâta să calculeze și să plătească reclamanților drepturile bănești cuvenite și proporțional cu timpul efectiv lucrat de fiecare, reprezentând indemnizația de dispozitiv, în cuantum de 25% din indemnizația brută de bază, pentru perioada 01.04.2005 - 30.04.2008 sume ce vor fi actualizate la data plății efective conform indicilor de inflație raportați la fiecare lună când trebuia acordat acest spor.
Totodată, a obligat pârâta să facă înscrierile în carnetele de muncă ale salariaților referitoare la indemnizația de dispozitiv retroactiv pe perioada efectiv lucrată începând cu 01.04.2005.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că reclamanții, au calitatea de personal contractual în cadrul pârâtei Primăriei Comunei.
Din coroborarea dispozițiilor art.13 din Legea nr. 138/1999 cu cele ale pct.9.2 și pct.31.1 din Ordinul nr. 496/28.07.2003 rezultă că salariaților civili le este recunoscut beneficiul indemnizației de dispozitiv, în cuantum de 25% din salariul de bază, deoarece cadrele militare și militarii angajați beneficiază pe bază de contract în plus față de salariații civili și de alte sporuri și drepturi salariale prevăzute în Legea nr. 138/1999. Astfel, este evident faptul că, prin Ordinul nr.496/2003, Ministrul Administrației și Internelor a urmărit ca în rândul personalului care beneficiază de indemnizația de dispozitiv să fie cuprins și personalul civil ce își desfășoară activitatea în domeniul administrației publice, în scopul înlăturării discrepanțelor în ceea ce privește drepturile de natură salarială ale personalului aflat în subordinea și/sau coordonarea I, asigurându-se egalitatea de tratament salarial pentru personalul din cadrul aceleiași autorități.
Prima instanță a apreciat că pârâta nu a făcut dovada respectării dispozițiilor imperative ale art.39 alin.1 lit.a, art.40 alin.2 lit.c, art.154 alin.1, art.155 și art.156 din Codul muncii, așa cum prevede art.287 din Codul Muncii, respectiv nu a probat achitarea indemnizației de dispozitiv cuvenită reclamanților pentru timpul efectiv lucrat de fiecare în parte în cadrul Primăriei Comunei, prin primar.
Capătul de cerere privind plata către fiecare reclamant a sumelor de bani brute solicitate, actualizate la data plății efective conform indicilor de inflație a fost admis în baza art.161, pct.4 din Codul Muncii.
Petitul trei al cererii de chemare în judecată, având ca obiect obligarea pârâtei sa dispună serviciului de resort consemnarea în carnetele de muncă ale salariaților a indemnizației de dispozitiv retroactiv pe perioada solicitată și în continuare, a fost admis prin raportare la dispozițiilor art.6, art.7 și art. 8 din Decretul nr.92/1976.
Pârâta Comuna, reprezentată prin Primarul Comunei, a declarat recurs împotriva sentinței civile nr. 1046/3.09.2008 a Tribunalului C-S, solicitând anularea hotărârii atacate ca netemeinică și nelegală, precum și respingerea acțiunii reclamanților.
În motivarea cererii de recurs se arată că prima instanță a acordat reclamanților sporul de dispozitiv pe perioada 1.04.2005 - 30.04.2008 în mod nejustificat și ca urmare a unei analize superficiale a textelor de lege invocate de reclamanți în cuprinsul cererii de chemare în judecată.
Cererea de recurs nu a fost motivată în drept.
Reclamanții intimați, și, reprezentați de Sindicatul "" Reșița nu au depus întâmpinare, deși au fost citați cu această mențiune.
Analizând recursul declarat prin prisma motivelor de recurs formulate și a dispozițiilor art. 3041Cod procedură civilă, Curtea apreciază că este întemeiat, întrucât instanța de fond a interpretat și aplicat greșit dispozițiile legale incidente în speță.
In conformitate cu prevederile art.1 din Legea nr. 138/1999, dispozițiile prezentei legi se aplică personalului militar și civil din cadrul Ministerului Apărării Naționale, Ministerului d e Interne, Serviciului Român de Informații, Serviciului de Informații Externe, Serviciului de Protecție și Pază, Serviciului de Telecomunicații Speciale și Ministerului Justiției.
Potrivit prevederilor art. 47 și 49 din lege, personalul civil din ministerele și instituțiile centrale enumerate în art. 1, care desfășoară activități în condiții similare cu cele ale cadrelor militare, beneficiază de primele, sporurile și indemnizațiile acordate acestora.
Prin Ordinul Ministrului de Interne nr. 275 din 5 iunie 2002 au fost adoptate Normele metodologice pentru punerea în aplicare a Legii nr. 138/1999, acest din urmă act normativ fiind modificat și completat prin Ordinul MAI nr. 496/28 iulie 2003.
Potrivit punctului 9.2. introdus prin Ordinul modificator: " Indemnizația de dispozitiv se acordă și personalului civil ce-și desfășoară activitatea în domeniul administrației publice".
Punctul 31.1 din Ordin prevede că: "Prin personalul civil, în sensul prezentului Ordin, se înțelege funcționarii publici și personalul contractual civil din Ministerul Administrației și Internelor. Personalul civil din Ministerul Administrației și Internelor beneficiază de drepturile stabilite prin prezenta lege, cu excepția celui din domeniul administrației publice, care beneficiază doar de dreptul prevăzut de art. 13 din lege, precum și de cele prevăzute în reglementările în vigoare aplicabile salariaților omologi din sectorul bugetar".
Din coroborarea dispozițiilor legale anterior menționate se constată că, pentru a se acorda sporul de dispozitiv prevăzut de Legea nr. 138/1999, trebuie ca personalul civil să-și desfășoare activitatea într-un dispozitiv cu caracter militar sau într-una din instituțiile și autoritățile prevăzute în art. 1 din Legea nr. 138/1999.
Personalul din cadrul pârâtului face parte dintr-un organ al administrației publice locale, și nu din cadrul Ministerului d e Interne, astfel că ordinul invocat nr. 496/2003 al Ministerului Administrației și Internelor nu își are aplicabilitate în privința reclamanților.
- este așa reiese și din punctul VI al ordinului, care arată că măsuri de aplicare al ordinului vor fi luate de comandanții și șefii de unități.
Nu există nicio legătură de subordonare a instituției pârâte față de Ministerul Administrației și Internelor și ca atare ministrul administrației și internelor nu avea nici o atribuție în privința salarizării personalului contractual din cadrul administrației publice locale și, prin urmare, ordinul susmenționat nu poate fi aplicat în cazul pârâtului și cu atât mai puțin dispozițiile Legii nr. 138/1999, care nu fac nici o referire la salarizarea personalului civil din administrația publică locală.
- este așa o demonstrează și denumirea legii, care se referă în primul rând la personalul militar și personalul civil, dar din cadrul acelorași unități (adică a unităților militare), or, în mod evident, pârâtul nu are personal militar privind salarizarea.
Chiar denumirea indemnizației, aceea de dispozitiv, demonstrează că această indemnizație nu se aplică în cadrul instituțiilor cu caracter eminamente civil.
Nu se poate invoca nici o discriminare în cauză, art.16 din Constituția României și cele din Convenția pentru apărarea drepturilor omului, deoarece nu există nici o egalitate între persoanele care își desfășoară activitatea într-un dispozitiv militar, în care există anumite reguli specifice de acces, de circulație în interiorul dispozitivului, de comunicare - și o instituție publică, în care toate acele reguli nu se aplică.
Față de cele de mai sus, în baza art. 312 alin. 1 Cod procedură civilă, Curtea va admite recursul declarat de către pârâtă și va modifica în tot hotărârea recurată, în sensul respingerii acțiunii.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de către pârâta-recurentă COMUNA, reprezentată prin PRIMARUL COMUNEI, împotriva sentinței civile nr. 1046/3.09.2008, pronunțată de Tribunalul C-S în dosarul nr-, în contradictoriu cu reclamanții-intimați, ȘI -, reprezentați de SINDICATUL "" REȘIȚA.
Modifică în tot hotărârea recurată, în sensul că respinge acțiunea civilă formulată de reclamanții, și, reprezentați de Sindicatul "" Reșița împotriva pârâtei Comuna, reprezentată prin Primarul Comunei
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședință publică azi, 28 ianuarie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - DR.- - - -
GREFIER,
- -
Red./4.03.2009
Thred./4.03.2009
Ex.2
Prima inst. - și -Tribunalul C-
Președinte:Vasilica SandoviciJudecători:Vasilica Sandovici, Carmen Pârvulescu, Ioan Jivan
