Speta drepturi salariale, banesti. Decizia 205/2009. Curtea de Apel Oradea
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ORADEA
Secția Civilă mixtă
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ NR. 205/2009-
Ședința publică din 05.02.2009
PREȘEDINTE: Moșincat Eugenia
JUDECĂTOR 2: Stan Aurelia Lenuța
JUDECĂTOR 3: Trif
Grefier:
Pe rol fiind soluționarea recursurilor civile declarate de recurenții reclamanți cu domiciliul în comuna, sat, nr. 180, județul S M, T cu domiciliul în S M,-,. 25,. 10, județul S M, domiciliată în S M, str. - -, - 43,. 5, județul S M, domiciliat în, nr. 141, județul S M, domiciliat în S M,-, județul S M, domiciliat în S M, str. -, - 24,. 1, județul S M, G domiciliat în S M, B-dul -, - 50,. 9, județul S M, toți cu domiciliul în S M, str. -, - 4,. 1, județul S M, cu domiciliul în S M,-,. 13, județul S M și recurenta pârâtă SC SA B, cu sediul în B, Calea, nr. 239, sector 1, împotriva sentinței civile nr. 956/D din 28.05.2008, pronunțată de Tribunalul Satu Mare, în dosar nr-, prin care s-a admis în parte acțiunea, având ca obiect litigiu de muncă.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă reprezentanta recurentei pârâte, avocat, în baza împuternicirii avocațiale nr. 34 din 20.06.2008, emisă de Baroul Bihor - Cabinet Individual, lipsă fiind recurenții reclamanți.
Procedura de citare a părților este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei învederându-se instanței că procedura de citare a părților este completă, prezentul recurs este scutit de la plata taxei de timbru, după care:
Reprezentanta recurentei pârâte depune la dosar actul adițional la contractul colectiv de muncă, arată că nu are alte probe de propus sau cereri de formulat în cauză.
Instanța, nemaifiind de administrat alte probe în cauză, închide faza probatorie și acordă cuvântul asupra recursurilor.
Reprezentanta recurentei pârâte solicită admiterea recursului declarat de aceasta, conform petitului, modificarea hotărârii recurate în sensul respingerii acțiunii reclamanților, fără cheltuieli de judecată, respingerea recursului declarat de reclamanți, ca fiind lipsit de interes. Arată că recurenta pârâtă a plătit reclamanților primele de Paști și C, acestea fiind incluse în salariul de bază al fiecărui angajat.
CURTEA DE APEL
DELIBERÂND,
Asupra recursului civil de față, instanța constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 956/D din 29.05.2008, pronunțată de Tribunalul Satu Mare, în dosar nr-, s-a respins excepția prescripției dreptului material la acțiune invocată de pârâta
S-a admis în parte acțiunea reclamanților:, domiciliat în, nr. 180, județul S M, T, domiciliată în S M,-,. 25,. 10, domiciliată în S M, str. - -, -.43,. 5, domiciliat în, nr. 141, județul S M, domiciliat în S M,-, domiciliat în S M, str. -, - 24/1, G, domiciliat în S M, B-dul -, -.50,. 9, domiciliat în S M, str. -, -.4,. 1, domiciliat în S M, str. -, -.4,. 1, domiciliată în S M, str. -, -.4,. 1, domiciliat în S M,-,. 13, în contradictoriu cu pârâta cu sediul in B, Calea, nr. 239, sector 1 și, în consecință:
A fost obligată societatea pârâtă să achite reclamanților drepturile reprezentând suplimentări salariale corespunzătoare sărbătorilor de Paști pentru anii 2005, 2006, 2007 și de C pentru anii 2005, 2006, calculate raportat la salariul de bază mediu la nivelul societății.
S-a respins capătul de cerere privind achitarea drepturilor reprezentând suplimentări salariale corespunzătoare sărbătorilor de C pentru anul 2007.
A fost obligată pârâta la plata dobânzilor legale calculate în conformitate cu art. 3 alin. 3 din OG9/2000.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a avut în vedere următoarele considerente:
În ce privește excepția prescripției dreptului material la acțiune, instanța a considerat că soluționarea acesteia presupune determinarea termenului de prescripție aplicabil, iar stabilirea termenului este influențată în chip decisiv de calificarea dreptului dedus judecății.
Dreptul reclamat pe calea acțiunii cu soluționarea căreia a fost investită instanța, constând în suplimente salariale cu prilejul sărbătorilor și cu prilejul sărbătorii Cului este, în mod evident, un drept de natură salarială, fiindcă potrivit art. 155 Codul muncii, salariul cuprinde salariul de bază, indemnizațiile, sporurile, precum și alte adaosuri.
Fiind, așadar, în prezența unui drept salarial, înseamnă că termenul de prescripție aplicabil nu este cel prevăzut de art. 283 alin. 1 lit. e Codul muncii, ci termenul de 3 ani de la data nașterii dreptului la acțiune prev. de art. 283 alin. 1 lit. c Codul muncii.
Concluzia la care a ajuns tribunalul în dezlegarea excepției este întărită și de dispozițiile art. 166 alin. 1 din Codul muncii, text în conformitate cu care, dreptul la acțiune cu privire la drepturile salariale, precum și cu privire la daunele rezultate din neexecutarea în totalitate sau în parte a obligațiilor privind plata salariilor se prescrie în termen de 3 ani de la data la care drepturile respective erau datorate.
Raportând momentul promovării acțiunii la momentul nașterii dreptului la acțiune, Tribunalul constată că demersul reclamanților a fost realizat în interiorul termenului de prescripție de 3 ani și, pe cale de consecință, va fi respinsă excepția prescripției dreptului material la acțiune.
Pe fond, instanța a reținut că potrivit dispozițiilor art. 68 alin. 1 din Contractul Colectiv de Muncă la nivel de unitate pe anul 2004 "Cu ocazia sărbătorilor de Paști și C salariații SNP vor beneficia de câte o suplimentare a drepturilor salariale în cuantum de un salariu de bază mediu pe SNP Cu minimum 15 zile înaintea fiecărui eveniment pentru care se acordă suplimentărilor vor începe negocierile cu în vederea stabilirii valorii concrete, modalității de acordate, condițiilor, criteriilor și beneficiarilor". Prin alin. 2 s-a precizat că "Pentru anul 2003 suplimentările de la alin. 1 al prezentului articol au fost introduse în salariul de bază al fiecărui salariat".
Contractul colectiv de muncă la nivel de unitate pe anul 2005 reia textul art. 168 alin. 1 în aceeași variantă cu cea din anul 2004, dar modifică aliniatul 2 dispunând că "în anul 2003 suplimentările salariale de la alin. 1 al prezentului articol au fost introduse în salariul de bază al fiecărui salariat". Acest din urmă text se regăsește în ultima formă menționată și în CCM pe anul 2006 și pe anul 2007.
La dosarul cauzei, pârâta a depus adresa Comisiei Paritare din 18.06.2007, în care se menționează că "părțile semnatare confirmă faptul că, în redactarea art. 168 alin. 1 și 2, la momentul negocierilor colective voința comună a părților a fost aceea ca începând cu anul 2003 primele de Paști și de C să fie introduse în salariile de bază ale fiecărui angajat " (fila 104). Prin Nota asupra precizării situației primelor de Paști și C prevăzute în art. 168 din CCM al datată 31.08.2007 (fila 105) semnată de reprezentanți ai patronatului și sindicatului se dă o interpretare textului în discuție "potrivit voinței părților la semnarea contractului".
Conform dispozițiilor art. 1 alin. 1 din Legea nr. 130/1996, contractul colectiv de muncă este convenția încheiată între patron sau organizația patronală, pe de o parte, și salariați, reprezentați prin sindicate ori în alt mod prevăzut de lege, de cealaltă parte, prin care se stabilesc clauze privind condițiile de muncă, salarizarea, precum și alte drepturi și obligații ce decurg din raporturile de muncă. Art. 31 din același act normativ dispun că poate interveni modificarea clauzelor CCM pe parcursul executării lui, în condițiile legii, ori de câte ori părțile convin acest lucru. Modificările se comunică, în scris, organului la care se păstrează și devin aplicabile de la data înregistrării sau la o dată ulterioară, potrivit convenției părților. Art. 236 alin. 4 Codul muncii dispune că CCM încheiate cu respectarea dispozițiilor legale constituie legea părților.
Toate aceste norme condiționează valabilitatea CCM de voința părților semnatare și de respectarea dispozițiilor legale aplicabile, voința partenerilor sociali trebuind să se manifeste în conformitate cu prevederile legale.
Textul art. 31 din Legea nr. 130/1996 reia un principiu general, aplicabil tuturor actelor juridice bilaterale, în sensul că ele pot fi modificate prin acordul de voință al părților, dar numai până în momentul încetării efectelor acestor acte. Ca atare și CCM poate fi modificat potrivit acordului de voință al părților doar pe parcursul executării lui.
În cauză, înscrisurile depuse în probațiune de către pârâtă (Adresa Comisiei Paritare și Nota de la fila 105) vizează o reinterpretare a clauzei cuprinse în art. 168 alin. 1 și 2 din CCM la nivelul unității, realizată după momentul încetării efectelor fiecărui CCM anulat și în totală contradicție cu exprimarea neechivocă cuprinsă în textul menționat în fiecare an din cei pentru care se solicită drepturile. În acest sens art. 168 alin. 2 prevăzut, că suplimentările în cauză au fost introduse în salariul de bază al fiecărui salariat doar în anul 2003 fiind astfel de necontestat că aceste drepturi nu au fost incluse în salariul de bază și în anii 2004, 2005, 2006, 2007 câtă vreme s-au menținut și dispozițiile aliniatului 1 al art. 168. În consecință, reinterpretarea clauzei în discuție după încetarea Contractului Colectiv de Muncă pe fiecare an în discuție, nu poate produce efecte care să înlăture conținutul explicit și neechivoc al dispozițiilor art. 168 alin. 1 și 2.
Raportat la dispozițiile legale mai sus invocate și având în vedere adresa Comisiei Paritare din 18.06.2007 și Nota asupra precizării situației primelor de Paști și C prevăzute în art. 168 din CCM al din 31.08.2007 semnată de reprezentanți ai patronatului și sindicatului prin care se dă o interpretare textului în discuție, instanța a apreciat că ulterior semnării acestei înțelegeri, care exprimă voința părților, suplimentările salariale în discuție nu se mai cuvin părții reclamante. Astfel, instanța a refuzat cererea reclamantului privind achitarea drepturilor reprezentând suplimentări salariale corespunzătoare sărbătorilor de C pentru anul 2007.
Din cuprinsul actelor depuse în probațiune, nu rezultă cu certitudine că pârâta și-ar fi executat obligația de plată a celorlalte drepturi solicitate de reclamant, urmând ca instanța să admită în parte acțiunea acestuia conform dispozitivului.
Expertiza contabilă extrajudiciară depusă de pârâtă (filele 154-196 din dosar) a fost comunicată părții adverse, însă concluziile acesteia nu au fost însușite de reclamanți.
Cum expertul nu a fost desemnat în condițiile art. 201-214.proc.civ. expertiza depusă la dosar are valoarea unei expertize extrajudiciare ale cărei concluzii se impune instanței doar în măsura în care sunt acceptate de către părți.
Sub aspectul modalității de stabilire a cuantumului acestor drepturi, instanța reține că, potrivit dispozițiilor art. 168 alin. 1, calculul se face raportat la salariul de bază mediu pe SNP
Având în vedere toate considerentele de fapt și de drept evocate, instanța a admis în parte cererea reclamantului conform dispozitivului.
În ce privește daunele solicitate sub forma dobânzilor legale pentru neachitarea drepturilor la scadență, instanța a apreciat că reclamantul este îndreptățit la plata dobânzilor legale calculate în conformitate cu art. 3 alin. 3 din nr.OG 9/2000.
Asistenții judiciari - participând la constituirea completului de judecată în condițiile art. 55 alin. 1 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, cu vot consultativ - au exprimat aceeași opinie asupra acțiunii promovată de reclamant.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs părțile reclamante și pârâta SC SA
Recurenții reclamanți au solicitat admiterea recursului, modificarea în parte a sentinței în sensul obligării intimatei la plata sumelor solicitate cu titlu de drepturi salariale calculate raportat la salariul mediu brut pe unitate și a dobânzilor legale aferente și respectiv acordarea drepturilor salariale restante și a dobânzilor aferente și pentru anul 2007.
În motivarea cererii de recurs, recurenții invocă următoarele:
- instanța de fond a interpretat greșit actele depuse la dosar, în ceea ce privește cuantumul drepturilor solicitate, instanța micșorând cuantumul acestora considerând că baza de calcul a acestora este ce din adresa nr. 2022/04.09.2007 și nu cea din adresele nr. 1666&2003, 313/2005, 713/2006 depuse la dosar;
- adresa din anul 2007 nu este semnată și vizată de, ea fiind redactată de către Serviciul resurse umane din cadrul, iar actele depuse de recurenți sunt rezultatul negocierilor anuale dintre conducerea n și, purtând semnăturile conducerii acestora;
- pe parcursul anilor 2004, 2005, 2006 și 2007 pârâta nu a comunicat și nu luat în calcul salariul mediu comunicat prin adresa 2022/2007, mai mult, drepturile salariale acordate au fost calculate la nivel de salariu mediu brut;
- adresa din 2007 nu poate produce efecte în raporturile dintre și actuali sau foști salariați;
În drept sunt invocate dispozițiile art. 168(1), art. 3, 7 din CCM, art. 161 alin. 1 din Codul muncii, art. 304 Cod procedură civilă.
Recurenta pârâtă a solicitat admiterea recursului, modificarea sentinței în sensul respingerii acțiunii, fiind formulate următoarele critici:
- s-a reținut nelegal că nu s-ar fi plătit primele de Paști și C, ori, conform actelor adiționale la contractul colectiv de muncă, acestea s-au plătit, fiind incluse în salariul de bază, începând cu anul 2003, nemaifiind acordate și calculate distinct salariaților, act adițional ce a fost semnat de reprezentata salariaților în relația cu patronatul, astfel chiar salariații recunosc acest aspect, actul adițional făcând parte din contractul colectiv de muncă iar pretențiile sunt fără obiect;
- articolul 168 aliniatul 2 din Contractul colectiv de muncă pentru anul 2004, fost reflectat într-o manieră asemănătoare celei din 2003, iar includerea primelor în salariul de bază reiese și din adresa nr. 3793/18.06.2007, emisă de Comisia Paritară a către structurile teritoriale, semnate și de, astfel că, aceste prime nu mai erau individualizate distinct ci erau parte a salariului de bază ca întreg;
- din analiza documentelor se poate observa că în perioada 2003 - 2007 s-au achitat toate drepturile salariale conform contractului colectiv de muncă, salariile de bază au avut astfel o evoluție crescătoare;
- în anul 2005, prevederile Contractului Colectiv de Muncă au fost modificate, intenționându-se să se prevadă includerea drepturilor salariale în cel de bază, iar articolul 168 aliniatul 2 își producea efectele și pentru anul 2004, potrivit negocierilor dintre salariați, astfel că, acestea sunt aplicabile și pentru anii 2006 - 2007;
- articolul 168 aliniatul 1 din Contractului Colectiv de Muncă a fost modificat prin actul adițional nr. 1602/2003, bugetul de venituri și cheltuieli fiind aprobat prin HG nr. 1527/2002; SC SA a emis MINISTERULUI INDUSTRIEI și adresa nr. 1329/10.03.2003 conform căreia pentru anul 2003 negociat cu ca bonusurile să nu se mai acorde la o anumită dată - C, Paști, fondul acestora să fie destinat plății salariilor, prin aceeași adresă cerându-se deblocarea a 4% ce reprezintă valoarea care trebuia reținută din fondul de salarii, întrucât conform HG nr. 866/2001, OUG nr. 79/2001, este agent economic monitorizat;
- includerea primelor în salariul de bază reiese și din adresa nr. 3793/18.06.2007 emisă de Comisia Paritară a către structurile teritoriale, astfel că acestea au devenit elemente fixe, fiind acordate permanent pe întreaga perioadă 2003 - 2007, obligația acesteia fiind respectată, aspect ce reiese și din actul adițional la Contractul Colectiv de Muncă la nivelul SC SA pentru anul 2008, fiind respectate dispozițiile articolelor 40 aliniatul 2, 247, 153 din Codul muncii, Legii nr. 130/1996, articolului 41 aliniatul 5 din Constituția României.
În drept s-au invocat dispozițiile articolului 304 pct. 9 Cod de procedură Civilă.
Examinând sentința recurată prin prisma motivelor de recurs, cât și din oficiu, instanța de recurs constată următoarele:
Criticile aduse sentinței recurate de către recurenții reclamanți nu pot fi primite, astfel, potrivit adresei nr. 2022 din 04.09.2007 emisă de SA -Departamentul Resurse Umane, baza de calcul luată în considerare la stabilirea primelor acordate cu ocazia sărbătorilor de Paști și Cac onstituit salariul de bază mediu pe din lunile anterioare acordării drepturilor. Este adevărat că adresa sus-arătată nu cuprinde viza astfel cum susțin recurenții, însă cuprinsul acesteia este în concordanță cu prevederile art. 168 din contractele colective de muncă pe unitate, negociate și aplicabile pe anii 2005, 2006 și 2007, iar acest text prevede fără echivoc că angajații SNP SA vor beneficia cu ocazia sărbătorilor de Paști și C de câte o suplimentare a drepturilor salariale în cuantum de un salariu de bază mediu pe SNP SA.
Textul mai sus enunțat stabilește așadar cu claritate modul de calcul al primelor de Paști și C, prin luarea în considerare a salariului de bază mediu pe unitate și nicidecum a salariului brut astfel cum pretind recurenții, iar cât privește înscrisurile de care ei se prevalează, conținutul acestora nu pune în evidență un mod de calcul al drepturilor aflate în discuție ci se limitează a indica valoarea salariului de bază minim, al salariului mediu brut, respectiv adaosului pentru condiții de șantier, diurna de delegare și a alimentației de protecție efort.
Concluzia ce se desprinde este aceea că în mod corect s-a apreciat de către prima instanță că suplimentările solicitate prin acțiune nu pot fi decât cele stabilite prin raportare la "salariul de bază mediu", câtă vreme chiar dispozițiile art. 168 alin. 1 din contractul colectiv de muncă reglementează procedura stabilirii valorii concrete și a modalității de acordare a drepturilor pretinse prin acțiune.
Referitor la motivele invocate de recurenta pârâtă, este de reținut că potrivit contractelor colective de muncă încheiate între SA și salariații reprezentați de, pentru anii 2005 - 2007, articolul 168 aliniatul 1 prevedea faptul că salariații, cu ocazia sărbătorilor de Paști și C, vor beneficia de câte o suplimentare a drepturilor salariale în cuantum de un salariu de bază mediu pe, cu minimum 15 zile înainte de fiecare eveniment, urmând a se purta negocieri pentru stabilirea valorii concrete, a modalității de acordare.
Referitor la adresa comisiei paritare din 18.06.2007, invocată de către recurentă, aceasta a vizat, conform celor corect reținute de instanța de fond, o interpretare a clauzei prevăzută în articolul 168 aliniatul 1 din Contractul Colectiv de Muncă, pentru anii anteriori, 2003 - 2007, deci după încetarea efectelor acestora, ori, din moment ce chiar prin această adresă s-au menținut dispozițiile articolului 168 aliniatul 1, orice discuție este neavenită, o nouă interpretare neputând produce efect retroactiv care să înlăture acest drept, ce nu s-a dovedit că ar fi fost acordat, criticile fiind nefondate.
Pe de altă parte, recurenta avea dreptul, posibilitatea, de-a face dovada că pentru anii în care s-au solicitat aceste suplimentări, a inclus primele în salariul de bază lunar.
Articolul 168 din Contractul Colectiv de muncă pentru anii 2005, 2006, 2007, pentru care au fost solicitate drepturile salariale suplimentare, mai are pe lângă aliniatul nr. 1, reținut ca temei de drept al admiterii acțiunii și un alt aliniat, nr. 2, conform căruia s-a stabilit că în anul 2003 suplimentările salariale de la aliniatul 1 au fost introduse în salariul de bază al fiecărui salariat.
Potrivit articolului 1 aliniatul 1 din Legea nr. 130/1996, Contractul Colectiv de Muncă este convenția încheiată între patron sau organizația patronală pe de o parte și salariați, reprezentați prin sindicate ori în alt mod prevăzut de lege, de cealaltă parte, prin care se stabilesc clauze privind condițiile de muncă, salarizarea, precum și alte drepturi și obligații ce decurg din raporturile de muncă, iar potrivit articolului 236 aliniatul 4 din Codul Muncii, acest contract încheiat cu respectarea dispozițiilor legale constituie voința părților.
Așadar, din cele expuse reiese faptul că, doar în anul 2003, primele de Paști și C au fost cuprinse în salariul lunar de bază, faptul că printr-o adresă a comisiei paritare din anul 2008, semnată și de reprezentanții salariaților, s-a concluzionat că acest aspect a avut loc și în anii 2005 - 2007, nu poate fi calificat decât ca o încercare de modificare retroactivă a legii părților, a Contractului Colectiv de Muncă, după ce bineînțeles efectele sale au încetat, criticile aduse fiind nefondate.
Recurenta avea dreptul, posibilitatea de-a face dovada afirmațiilor sale, în sensul că primele au fost cuprinse în salariile de bază lunare, dar nu a făcut-o, astfel că, raportat la cele expuse, orice alte discuții apar ca fiind inutile.
Nici în actul adițional Contractelor colective de muncă nu s-a făcut referire la faptul că suplimentările salariale prevăzute de articolul 168 aliniatul 1 ar fi fost incluse în salariul de bază pentru alți ani decât 2003, comisia paritară făcând astfel o interpretare a aliniatului nr. 2 în sensul că începând cu anul 2003 acest drept ar fi fost inclus, deci nu doar pentru anul 2003, ori, acest aspect nu poate produce efecte retroactive, ce să înlăture conținutul explicit și neechivoc anterior, cu atât mai mult cu cât nu s-a făcut dovada includerii suplimentărilor în salariul de bază.
Este culpa angajatorului că nu și-a luat toate măsurile necesare pentru ca o clauză contractuală să producă efectele dorite decât după mai mulți ani retroactiv printr-o negociere contrară dispozițiilor legale expuse. Cu ocazia încheierii actelor adiționale, recurenta avea posibilitatea ca în anul derulării contractului să facă modificarea aliniatului 2 din articolul 168, conform celor dorite și nu după încetarea efectelor acestui contract.
Față de cele expuse, nefiind incidente dispozițiile articolului 304 Cod de procedură civilă, instanța de recurs în baza articolului 312 aliniatul 1 Cod de procedură civilă, va respinge ca nefondate recursurile, urmând a menține în întregime sentința recurată ca fiind legală și temeinică.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
RESPINGE ca nefondate recursurile civile declarate de recurenții reclamanți cu domiciliul în comuna, sat, nr. 180, județul S M, T cu domiciliul în S M,-,. 25,. 10, județul S M, domiciliată în S M, str. - -, - 43,. 5, județul S M, domiciliat în, nr. 141, județul S M, domiciliat în S M,-, județul S M, domiciliat în S M, str. -, - 24,. 1, județul S M, G domiciliat în S M, B-dul -, - 50,. 9, județul S M, toți cu domiciliul în S M, str. -, - 4,. 1, județul S M, cu domiciliul în S M,-,. 13, județul S M și recurenta pârâtă SC SA B, cu sediul în B, Calea, nr. 239, sector 1, împotriva sentinței civile nr. 956/D din 28.05.2008, pronunțată de Tribunalul Satu Mare, pe care o menține în întregime.
Fără cheltuieli de judecată.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică din 05.02.2009.
Președinte Judecător Judecător Grefier
- - - - - -
- redactat hotărâre în concept - judecător - - - 17.02.2009
- judecător fond -, Melita
- dact. gref. - 18.02.2009 - 2 ex.
Președinte:Moșincat EugeniaJudecători:Moșincat Eugenia, Stan Aurelia Lenuța, Trif
