Speta drepturi salariale, banesti. Decizia 2104/2009. Curtea de Apel Ploiesti

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL PLOIEȘTI

SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE

Dosar nr-

DECIZIA NR. 2104

Ședința publică din data de 5 noiembrie 2009

PREȘEDINTE: Traian Logojan

JUDECĂTORI: Traian Logojan, Cristina Pigui Ioana Cristina

Grefier -

Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de reclamanții, domiciliat în,-, județul P, domiciliat în comuna de, sat nr.144, județul P, domiciliat în comuna de, sat nr.458, județul P, domiciliată în P,-,.5..B,.24, județul P, -, domiciliată în,-, județul P, domiciliată în comuna de, sat de nr.9..3..2, județul P, domiciliat în,-, județul P, domiciliat în,-, județul P, domiciliată în,-, județul P, domiciliat în comuna, sat nr.34, județul P, domiciliat în,-, județul P, împotriva sentinței civile nr.1224 din 5 iunie 2009 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu intimata-pârâtă SC SA, cu sediul în B, Calea nr.239, sector 1.

Recurs scutit de plata taxei de timbru.

La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns recurentul-reclamant, intimata-pârâtă SC SA prin avocat din cadrul Baroului P, lipsă fiind recurenții-reclamanți, -,.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de grefierul de ședință, după care:

Recurentul-reclamant, avocat pentru intimata-pârâtă, având pe rând cuvântul arată că nu mai au cereri de formulat.

Curtea ia act că nu mai sunt cereri de formulat, față de actele și lucrările dosarului constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbaterea recursului.

Recurentul-reclamant având cuvântul, solicită admiterea recursului potrivit motivelor scrise aflate la dosar, modificarea sentinței și pe fond admiterea acțiunii în sensul obligării intimatei-pârâte la plata drepturilor solicitate.

Avocat având cuvântul pentru intimata-pârâtă SC SA, arată că s-au acordat drepturile solicitate de recurenții-reclamanți, sumele reprezentând cota de gaze fiind incluse în salariu din anul 1997, iar sumele reprezentând aprovizionarea de toamnă-iarnă, de asemenea, a fost introduse în salariul de bază

Solicită respingerea ca nefondat a recursului, menținerea ca temeinică și legală a sentinței instanței de fond, cu cheltuieli de judecată pe cale separată.

Depune și concluzii scrise la care a atașat în xerocopie înscrisuri, respectiv o expertiză extrajudiciară, adresele nr.1721/18.07.1997, 1738/29.07.1997, 1818/04.08.1997, 1721/18.07.1997, 1738/29.07.1997, 1818/04.08.1997, emise de intimata-pârâtă.

CURTEA

Deliberând asupra recursului civil de față, constată:

Prin acțiunea înregistrată la nr- reclamanții, -, și au chemat în judecată pe pârâta SC SA, solicitând instanței ca prin sentința ce o va pronunța sa fie obligată pârâta la plata către fiecare pârât a drepturilor conf.art.176 si 178 din CCM reprezentând aprovizionare toamna-iarna pentru anii 2006, precum și c/valoare a 4000. gaze naturale pe anii 2006, sume ce vor fi actualizate cu indicele de inflație de la scadentă până la data plății efective.

În motivarea acțiunii reclamanții au arătat că pe lângă salariul de bază urmau să beneficieze și de drepturile acordate în baza contractului colectiv de muncă încheiat la nivel de ramura constând în suplimentari salariale cu ocazia acordării cotei de aprovizionare toamnă -iarnă prev. de art.176 al.1. pentru anii 2006; ajutor material egal cu c/valoare a câte 2500-4000. gaze naturale conf.art.170 al.1, drepturi ce nu le-au fost acordate în perioada sus-menționată.

La termenul din 05.06.2009 pârâta a formulat o întâmpinare prin care a invocat excepția prescripției dreptului la acțiune, în condițiile în care dreptul la acțiune este prescris în baza art. 283 lit.e muncii, fiind expirat termenul de prescripție de 6 luni, solicitând și respingerea acțiunii, motivându-se că drepturile solicitate au fost incluse începând cu anul 1997 în salariul de bază, iar pârâta a achitat sumele brute solicitate.

Reclamanții au depus concluzii scrise în temeiul art.146 pr.civ. solicitând respingerea excepțiilor invocate de pârâtă.

În cauza s-a administrat proba cu înscrisuri.

După administrarea probatoriilor, prin sentința civilă nr. 1224 din 5 iunie 2009 Tribunalul Prahovaa respins acțiunea ca neîntemeiată.

Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut următoarea situație de fapt:

Conform actelor existente la dosar reclamanții sunt salariații pârâtei, însa în anul 2006 nu li s-au achitat toate drepturile salariale la care au avut dreptul în raport de munca prestată, inclusiv c/valoarea cotelor de gaze ce li se cuveneau ce au fost compensate prin majorarea salariilor de bază.

Disp.art.176 din CCM la nivel de ramură pe anul 2006 și anexa la actul adițional nr.397/2007 prevăd ca salariații din cadrul ramurii petrol și gaze, energie, termică, au dreptul cu ocazia unor evenimente anuale, Paște, Ziua meseriei, C, precum și în luna octombrie pentru aprovizionare de toamnă-iarnă vor beneficia de câte o suplimentare a drepturilor salariale sub forma unui adaos în sumă fixă în cuantum minim de un salariu minim pe ramură, drepturi care se acordă în cazul în care nu s-a convenit în baza unui contract colectiv la nivel de societate, introducerea acestora în salariul de bază.

Totodată, în baza art.170 din CCM, salariații din cadrul industriei petroliere, au dreptul la un ajutor material reprezentând c/valoarea unei cantități de 4000. de gaze naturale, anual.

Pe de alta parte, disp.art.187 din CCM nr.288/2006 a prevăzut ca salariații agenților economici din domeniul petrolului, vor primi anual un ajutor material egal cu c/valoarea unei cote de gaze naturale, în măsura in care acesta nu a fost compensat prin majorarea salariului de baza, astfel încât acest ajutor material a fost compensat prin CCM pe anul 1997, cuantumul și condițiile de acordare ale acestuia urmând să fie stabilite prin CCM-uri la nivele inferioare.

Așadar, din analiza probelor administrate în cauză a rezultat că reclamanții sunt salariații pârâtei și au încasat toate drepturile salariale ce li se cuveneau în raport de munca prestata, de atribuțiile de serviciu, iar pârâta a achitat c/valoarea cotelor de gaze naturale prin majorarea salariului de bază în urma compensării și includerii c/valorii acestora în salariul de bază.

Împotriva acestei sentințe, în termen legal au formulat recurs reclamanții criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

Recurenții-reclamanți au susținut că intimata-pârâtă nu a făcut dovada acordării suplimentării salariale solicitate, clauzele contractuale care creează dreptul la acest adaos fiind obligatorii și pentru angajatorul care nu a formulat niciun fel de apărări în cauză, așa încât concluzia la care a ajuns instanța de fond în sensul introducerii sumei reprezentând suplimentarea salarială pentru aprovizionare toamnă-iarnă și val. gazelor naturale în salariul lor de bază este eronată fiindcă nu are suport probator în actele și lucrările dosarului.

Recurenții-reclamanți au solicitat admiterea recursului, modificarea în tot a sentinței prin admiterea acțiunii sau casarea cu trimitere a sentinței spre rejudecare pentru efectuarea unei expertize de specialitate.

Intimata-pârâtă nu a formulat întâmpinare, însă prin concluziile scrise depuse la dosar a solicitat respingerea recursului și menținerea în totalitate ca legală și temeinică a sentinței, cu motivarea că drepturile salariale cerute de reclamantă au fost incluse în salariile de bază, începând cu anul 1998, astfel cum în mod corect a stabilit prima instanță și cum rezultă din adresele nr.2328/1997, nr.2412/1998 și Contractul colectiv de Muncă la nivel de unitate pe anii 1997,1998-toate încheiate și semnate de Patronat și salariați reprezentați de, înscrisuri pe care le-a depus în copie la dosar.

Curtea analizând sentința atacată, în raport de criticile formulate, probele administrate și dispozițiile legale incidente în cauză constată că recursul este nefondat.

Recurenții-reclamanți sunt salariații intimatei-pârâte și potrivit art. 176 alin.1 și 2 din Contractul Colectiv de Muncă la Nivel de energie electrică, termică, petrol și gaze (denumit în continuare ) precum și art.168 alin.1,2 din Contractul Colectiv de Muncă la Nivel de Unitate pe anul 1997 (denumit ) reprezentanții părților contractante au convenit ca anual, cu ocazia unor evenimente: Paște, Ziua, C, precum și în luna octombrie (pentru aprovizionarea de toamnă) salariații să beneficieze de câte o suplimentare a drepturilor salariale al căror cuantum minim să fie de un salariu minim pe -RA, iar în conformitate cu art.168 alin.3 din același contract, începând cu 1 iunie 1997 suplimentarea salarială pentru aprovizionarea de toamnă să fie introdusă în salariul de bază, după un mod de calcul ce va face obiectul unui act adițional la contract.

Respectând aceste clauze contractuale, în anul 1997 angajatorul a plătit salariaților suma de 440.000 lei brut reprezentând suplimentarea salarială prevăzută în contract, astfel cum rezultă din adresa nr.2328/8 octombrie 1997.

Prin această adresă semnată de reprezentanții Patronatului și s-a convenit ca includerea acestui drept în salariul de bază să se facă începând cu data de

1 ianuarie 1998, după un mod concret de calcul ce va fi negociat odată cu indexarea salariilor pentru trimestrul IV.

Totodată, se mai reține că prin adresa comună (telex) nr.2412/29.05.1998 emisă de SN SA pentru mai multe dintre sucursalele sale din țară, între care și B (devenită actualmente SC SA ) pe de o parte și pe de alta, s-a stabilit ca prima anuală de aprovizionare pentru toamnă să fie inclusă în salariu sub formă de cotă procentuală începând cu data de 1 martie 1998, astfel: pentru salarii brute de bază până la 1.000.000 lei-10%; pentru salarii brute de bază între 1.000.000-2.000.000 lei-7% și pentru salarii peste 2.000.000 lei-5%.

În pe anul 1998 la art.168 alin.2 există mențiunea expresă că suplimentarea salarială pentru aprovizionarea de toamnă a fost introdusă în salariul de bază, conform telex 2412/1998 (fila 20) alături de o indexare salarială de 5% de care au beneficiat toți salariații, în temeiul nr.208/31.03.1998.

Și în contractele colective de muncă la nivel de unitate aferente anilor 1999-2002 dreptul salarial suplimentar pentru aprovizionarea de toamnă este prevăzut în aceeași termeni de mai sus, iar ulterior anului 2002, deși reglementarea nu mai este stipulată, nu s-a susținut și nici nu s-a probat că nu ar mai fi fost plătit, fiindcă salariile angajaților nu au fost diminuate cu cotele procentuale arătate expres în cele două adrese semnate și însușite de părțile contractante, așa cum au fost analizate în cele ce preced.

În concluzie, așa cum în mod corect a reținut și instanța fondului, în cauză s-a făcut dovada includerii acestui drept în salariile brute de bază ale angajaților, inclusiv cele ale reclamanților, prin efectul menținerii lui în salariul brut de bază, până în prezent, astfel că acțiunea prin care același drept salarial este revendicat din nou pentru anii 2005, 2006 și 2007, fost în mod legal și temeinic respinsă.

În atare situație, nu mai este necesară efectuarea unei expertize de specialitate cum s-a invocat în motivele de recurs, din probe certe rezultând neîndoielnic includerea în salariu pentru reclamanți a suplimentărilor salariale invocate, așa cum, de altfel, a reținut și prima instanță care a pronunțat o soluție legală și temeinică sub toate aspectele.

Nesubzistând cauze de nulitate ale hotărârii atacate în sensul disp.art. 304 și 3041Cod pr.civilă, Curtea va respinge recursul de față ca nefondat în baza art. 312 din același cod.

Pentru aceste motive

În numele legii

DECIDE:

Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanții, domiciliat în,-, județul P, domiciliat în comuna de, sat nr.144, județul P, domiciliat în comuna de, sat nr.458, județul P, domiciliată în P,-,.5..B,.24, județul P, -, domiciliată în,-, județul P, domiciliată în comuna de, sat de nr.9..3..2, județul P, domiciliat în,-, județul P, domiciliat în,-, județul P, domiciliată în,-, județul P, domiciliat în comuna, sat nr.34, județul P, domiciliat în,-, județul P, împotriva sentinței civile nr. 1224 din 5 iunie 2009 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu intimata-pârâtă SC SA, cu sediul în B, Calea nr.239, sector 1.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică astăzi, 5 noiembrie 2009.

PREȘEDINTE, JUDECĂTORI: Traian Logojan, Cristina Pigui Ioana Cristina

- - - - - -

GREFIER,

Red.

Tehnored.

14 ex./04.12.2009

dosar fond- - Tribunalul Prahova

judecători fond- - R;

operator de date cu caracter personal;

număr notificare 3120/2006

Președinte:Traian Logojan
Judecători:Traian Logojan, Cristina Pigui Ioana Cristina

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Speta drepturi salariale, banesti. Decizia 2104/2009. Curtea de Apel Ploiesti