Speta drepturi salariale, banesti. Decizia 22/2010. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
Operator date 3918
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA CIVILĂ, PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR- DECIZIA CIVILĂ NR. 22/R-CM
Ședința publică din 12 Ianuarie 2010
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Laura Ioniță JUDECĂTOR 2: Nicoleta Simona Păștin
JUDECĂTOR 3: Paulina
Judecător -
Grefier
S-a luat în examinare, pentru soluționare, recursul declarat de pârâta ȘCOALA CU CLASELE I-VIII NR.10 RÂMNICU, împotriva sentinței civile nr.109 din 3 februarie 2009, pronunțată de Tribunalul Vâlcea, în dosarul nr-.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, a răspuns consilier juridic pentru intimatul-pârât Consiliul Județean V, în baza delegației depusă la dosar, lipsind recurenta-pârâtă, intimații-reclamanți și intimații-pârâți Ministerul Educației, Cercetării și, Inspectoratul Școlar Județean, Direcția -ă a Finanțelor Publice Râmnicu V, Primăria Municipiului Rm V - Instituția Primarului, Grupul Școlar Rm V, Grupul Școlar Industrial G-ral - Rm V, Grupul Școlar Economic " ", Primăria prin primar, Grupul Școlar " " H, Grădinița cu Program Prelungit H, Clubul Copiilor H, Primăria Orașului H prin Primar, Școala cu Clasele I-VIII, Primăria Comunei - Instituția Primarului, Școala cu clasele I-VIII C și Primăria Comunei
Procedura este legal îndeplinită.
Recursurile sunt scutite de plata taxelor judiciare de timbru.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care se constată că nu sunt cereri prealabile acordării cuvântului asupra recursului.
Curtea constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul asupra lui.
Consilier juridic pentru intimatul-pârât Consiliul Județean V, solicită admiterea recursului și desființarea în parte a sentinței pronunțată de Tribunalul Vâlcea în sensul respingerii acțiunii față de recurenta-pârâtă.
CURTEA
Asupra recursului civil de față:
Prin acțiunea înregistrată la data de 9 octombrie 2008, reclamantul Sindicatul Învățământului Preuniversitar, în numele titularilor dreptului material la acțiune:, a, de la Școala cu clasele I-VIII nr.10 Râmnicu V, -, G, -, de la Grupul Școlar Râmnicu V, G, -, de la Grupul Școlar Industrial - -, de la Grupul Școlar Economic " ", -, de la Grupul Școlar " ", de la Grădinița cu program prelungit H, G, de la Clubul Copiilor H, de la Școala cu clasele I-VIII, de la Școala cu clasele I-VIII C, a chemat în judecată pe pârâții Inspectoratul Școlar al județului V, Consiliul Județean V, Direcția -ă a Finanțelor Publice V, Primăria Municipiului Râmnicu V - Instituția Primarului, Școala cu clasele I-VIII nr.10 Râmnicu V, Grupul Școlar Râmnicu V, Grupul Școlar. - - Râmnicu V, Grupul Școlar Economic " ", Primăria, Grupul Școlar " " H, Grădinița cu Program Prelungit H, Clubul Copiilor H, Primăria orașului H - Instituția Primarului, Școala cu clasele I-VIII, județul V, Primăria Comunei - Instituția Primarului, Școala cu clasele I-VIII - C, județul V și Primăria Comunei C - Instituția Primarului, județul V, a solicitat instanței pentru ca prin sentința ce se va pronunța să se dispună obligarea acestora la acordarea tranșelor suplimentare de vechime începând cu data îndeplinirii condițiilor prevăzute de art.50 alin.1 și alin.2 din Legea nr.128/1997 de la data îndeplinirii condițiilor de vechime de către reclamant, precum și obligarea pârâților, pe ultimii 3 ani anteriori introducerii acțiunii, la plata diferențelor de drepturi salariale actualizate în raport de rata inflației, de la data scadenței până la data plății efective și integrale, diferențe rezultate ca urmare a neacordării tranșelor suplimentare de vechime prevăzute de art.50 alin.1 și 2 din Legea nr.128/1997.
În motivarea acțiunii, s-a arătat că membrii Sindicatului Învățământului Preuniversitar V prevăzuți în tabele anexate prezentei cereri, sunt cadre didactice cu o vechime în învățământ de peste 30 de ani, iar reclamanții sunt angajați ca profesori, învățători, educatori, institutori la unitățile școlare menționate și au contract individual de muncă încheiat cu Inspectoratul Școlar Județean
S-a mai arătat că personalul didactic din învățământul preuniversitar este salarizat potrivit dispozițiilor Legii nr.128/1997 și potrivit art.50 alin.1 personalul didactic din învățământul preuniversitar beneficiază de tranșele de vechime la salarizare stabilite de lege și de trei tranșe suplimentare, care se acordă la 30, 35 și peste 40 de ani de activitate în învățământ.
de ierarhizare de 1/25 din coeficientul de ierarhizare corespunzător tranșei anterioare de vechime influențează în mod direct drepturile salariale cuvenite cadrului didactic respectiv, iar acordarea acestor tranșe are implicații și asupra vechimii efective.
Privind perioada pentru care se impune acordarea acestor drepturi se arată că prin Acordul din 28.11.2005 semnat inclusiv de Ministerul Educației și Cercetării, Guvernul României a recunoscut că se impune plata diferențelor salariale cuvenite pentru perioada octombrie 2001 - octombrie 2004 pentru întreg personalul didactic. Pe cale de consecință se impune recunoașterea dreptului ori începând cu data de 1.10.2001, ori de la data la care sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art.50 alin.1 din Legea nr.128/1997, până la 31.12.2007.
Prin întâmpinarea formulată, pârâtul Ministerul Educației, Cercetării și Tai nvocat excepția lipsei calității sale procesuale pasive, pe considerentul că între acest pârât și membrii de sindicat nu există raporturi juridice concretizate în obligațiile specifice angajatorului și angajatului, nu calculează salariul acestora, nu deține cărțile de muncă și nici nu este ordonator de credite pentru unitățile de învățământ preuniversitar de stat unde sunt încadrate aceste cadre didactice. Potrivit art.13 din nr.OUG32/2001, începând cu anul 2001 finanțarea instituțiilor de învățământ preuniversitar de stat se asigură din bugetele locale ale unităților administrativ-teritoriale pe a căror rază acestea își desfășoară activitatea.
Cu privire la solicitarea reclamanților de a li se plăti drepturi salariale începând cu anul 2001, s-a invocat excepția prescripției dreptului material la acțiune, întemeiată pe dispozițiile art.166 Codul muncii. În acest sens s-a precizat că prevederile Acordului invocat nu sunt aplicabile situației de față, iar nr.OUG17/2006 cu privire la plata diferențelor salariale din perioada octombrie 2001 - septembrie 2004 pentru personalul didactic din învățământul de stat se referă la diferențele salariale rezultate din perioada octombrie 2001 - septembrie 2004 ca urmare a stabilirii de către instanțele judecătorești a salariului de bază al cadrelor didactice.
Pe fondul cauzei, acest pârât a precizat că în legislația salarizării cadrelor didactice care se aplică până la apariția Legii nr.128/1997 existau numai tranșe de vechime în învățământ pentru stabilirea salariului de bază care se opreau la tranșa de peste 25 de ani. Prin Legea nr.128/1997 se introduc 3 tranșe suplimentare de vechime în învățământ la 30, 35 și peste 40 ani create prin creșterea acordată în conformitate cu art.50 alin.2 din lege. Creșterea de 1/25 s-a utilizat numai pentru crearea celor trei tranșe, ea nu constituie un spor care se acordă la niște salarii de bază existente și practic se solicită să se efectueze o plată dublă pentru aceeași muncă.
Pârâtul a mai arătat că fiecare act normativ apărut ulterior Legii nr.128/1997 are însumat și acest coeficient prevăzut de art.50 alin.2 din Legea nr.128/1997 care se calculează la tranșa anterioară de vechime și nu la coeficientul de ierarhizare în sine.
Prin întâmpinarea formulată, pârâtul Inspectoratul Școlar al județului Vas olicitat respingerea acțiunii ca fiind introdusă împotriva unei persoane lipsită de calitate procesuală pasivă.
În susținerea acestei excepții, pârâtul a arătat că potrivit art.7 din Legea nr.84/1995, unitățile de învățământ au personalitate juridică, iar angajarea pe post se face de directorul unității de învățământ, pe baza deciziei de repartizare semnate de inspectorul școlar general, conform art.11 alin.5 din Legea nr.128/1997.
În ceea ce privește corectitudinea încadrării personalului și întocmirea la termen a statelor lunare de plată a drepturilor salariale, răspunderea aparține directorului unității de învățământ, potrivit art.23 din Regulamentul de organizare și funcționare a unității de învățământ preuniversitar referitor la salarizarea personalului didactic, se arată că începând cu anul 2001 finanțarea instituțiilor de învățământ preuniversitar de stat se asigură din bugetele locale ale unităților administrativ-teritoriale pe a căror rază acestea își desfășoară activitatea, în conformitate cu dispozițiilor art.13 din nr.OUG32/2001.
Pe fondul cauzei, acest pârât a apreciat acțiunea reclamantului ca fiind neîntemeiată, întrucât în toate actele normativ invocate prin care s-au stabilit coeficienții de multiplicare și valoarea acestora, în coeficienții de multiplicare aferenți tranșelor de vechime 30 - 35 de ani, 35 - 40 de ani și peste 40 de ani, au fost cuprinse și creșterile de 1/25 prevăzute la art.50 alin.2 din Legea nr.128/1997. Potrivit dispozițiilor art.5 alin.2 din nr.OG18/2008, în coeficienții de multiplicare din anexa nr.2 prevăzuți la ultimele trei tranșe de vechime recunoscute de 30-35 ani, 35-40 de ani și peste 40 de ani în învățământ, sunt cuprinse și creșterile de 1/25 din coeficientul de multiplicare corespunzător tranșei anterioare de vechime.
În urma probelor administrate în cauză, Tribunalul Vâlcea, prin sentința civilă nr.109 din 3 februarie 2009, admis excepția privind lipsa calității procesuale pasive a pârâților Inspectoratul Școlar Județean V, Ministerul Educației, Cercetării și T, Direcția -ă a Finanțelor Publice V și Consiliul Județean V și a respins acțiunea formulată împotriva acestora ca fiind introdusă împotriva unor persoane lipsite de calitate procesuală pasivă.
S-a admis excepția lipsei capacității procesuale de folosință a pârâtelor Primăria municipiului Râmnicu V - prin primar, Primăria - prin primar, Primăria orașului H - prin primar, Primăria comunei - prin primar, Primăria comunei C - prin primar și s-a respins acțiunea formulată împotriva acestora ca fiind introdusă împotriva unei persoane lipsite de capacitate procesuală de folosință.
S-a admis în parte acțiunea formulată de reclamant și au fost obligați pârâții unitățile școlare să acorde și să plătească reclamanților titulari ai dreptului material la acțiune drepturile salariale neacordate, constând în diferența dintre sumele datorate reprezentând tranșele suplimentare de vechime prevăzute de art.50 alin.1 și 2 din Legea nr.128/1997 și sumele efectiv plătite, începând cu data îndeplinirii condițiilor de fiecare dintre reclamanți, dar nu mai devreme de data de 09.10.2005 și până la data de 9.10.2008 (data introducerii acțiunii), sume care vor fi reactualizate cu indicele de inflație, defalcat pe fiecare lună, de la data scadenței și până la data plății efective și integrale.
S-a reținut de instanța de fond, la pronunțarea acestei sentințe, că excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților Inspectoratul Școlar Județean V și Ministerul Educației, Cercetării și T este întemeiată, având în vedere că potrivit dispozițiilor art.13 din nr.OUG32/2001 privind reglementarea unor probleme financiare, începând cu anul 2001 finanțarea instituțiilor de învățământ preuniversitar de stat se asigură din bugetele locale ale unităților administrativ-teritoriale pe a căror rază acestea își desfășoară activitatea. Această dispoziție legală a fost reiterată și în nr.HG538/2001 privind aprobarea Normelor metodologice pentru finanțarea învățământului preuniversitar de stat.
Potrivit Legii nr.215/2001 a administrației publice locale, ordonatorul principal de credite este primarul, în calitate de reprezentant a unității administrativ-teritoriale, îndrituit să aprobe bugetul unității de învățământ și să asigure finanțarea ei.
Pe același considerent juridic s-a admis și excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților Direcția -ă a Finanțelor Publice V și Consiliul Județean V întrucât, pe de o parte, între părți nu există raporturi juridice de dreptul muncii, iar, pe de altă parte, calitatea de angajator al personalului didactic o au unitățile de învățământ care, potrivit dispozițiilor art.7 din Legea nr.84/1995 republicată au personalitate juridică.
În ceea ce privește excepția lipsei capacității procesuale de folosință a pârâtelor Primăria municipiului Râmnicu V - prin Primar, Primăria - prin Primar, Primăria orașului H - prin Primar, Primăria comunei - prin Primar, Primăria comunei C - prin Primar, tribunalul a constatat că este întemeiată, având în vedere faptul că primarul, viceprimarul, secretarul unității administrativ-teritoriale și aparatul de specialitate al primarului constituie o structură funcțională cu activitate permanentă, denumită primăria comunei, orașului sau municipiului, care duce la îndeplinire hotărârile consiliului local și dispozițiile primarului, soluționând problemele curente ale colectivității locale, potrivit prevederilor art.77 din Legea nr.215/ 2001 republicată și modificată, și această instituție nu are capacitate procesuală de folosință.
Pe fondul cauzei, tribunalul a constatat că art.50 din Legea nr.128/1997 privind Statutul personalului didactic vizează în alin.1 și alin.2 drepturi ale personalului didactic din învățământul preuniversitar. În alin.1 legiuitorul a statuat faptul că personalul în cauză beneficiază de tranșele de vechime la salarizare stabilite de lege și de trei tranșe suplimentare, care se acordă la 30, 35 și la peste 40 de ani de activitate în învățământ.
Așadar, din interpretarea gramaticală a textului de lege menționat, precum și din faptul folosirii de către legiuitor a conjuncției copulative "și", rezultă faptul că articolul menționat are în vedere două noțiuni juridice care alcătuiesc tot atâtea drepturi ale personalului didactic preuniversitar: "tranșe de vechime" și "tranșe suplimentare de vechime".
În ceea ce privește momentul acordării acestor tranșe suplimentare de vechime, este de menționat că textul de lege îl individualizează în mod concret prin folosirea de către legiuitor a prepoziției "la", care, în cazul concret expus de art.50 alin.1, introduce momentul: la 30, la 35 și la peste 40 de ani de activitate în învățământ. Că este așa, reiese și din interpretarea voinței legiuitorului care, în momentul în care a dorit să facă trimitere la intervale de timp, cum este cazul tranșelor de vechime, a apelat la folosirea cratimei, semn grafic ce marchează momentul de început și pe cel de sfârșit din cadrul acelui interval (a se vedea atât anexele la Legea nr.128/1997 cât și cele ale nr.OG15/2008).
Statuând în primul aliniat asupra existenței a două drepturi, cel la tranșa de vechime și cel la tranșa suplimentară de vechime, legiuitorul procedează în alin.2 al art.50 la indicarea procedeului, a modalității în care se ajunge la calcularea tranșei suplimentare de vechime.
Se stipulează astfel că pentru fiecare dintre tranșele suplimentare de vechime se acordă o creștere a coeficientului de ierarhizare de 1/25 din coeficientul de ierarhizare corespunzător tranșei anterioare de vechime.
La data de 01 februarie 2008, în Monitorul Oficial nr.82 a fost publicată nr.OG15 din 30 ianuarie 2008 care vizează creșterile salariale ce se vor acorda în anul 2008 personalului din învățământ. S-a constatat că acest act normativ nu face trimitere în niciun fel la dreptul personalului didactic din învățământul preuniversitar la tranșele suplimentare de vechime. Acest drept există în continuare în virtutea dispozițiilor art.50 alin.1 din Legea nr.128/19097.
Conform art.5 alin.2 din nr.OG15/2008, în coeficienții de multiplicare din anexa nr.2 (referitoare la personalul didactic din învățământul preuniversitar), prevăzuți la ultimele trei tranșe de vechime de 30-35 de ani, de 35-40 de ani și de peste 40 de ani în învățământ, sunt cuprinse și creșterile de 1/25 din coeficientul de multiplicare corespunzător tranșei anterioare de vechime, prevăzute de art.50 alin.2 din statut.
Potrivit acestui text de lege, legiuitorul nu face altceva decât să includă în coeficienții de multiplicare corespunzători fiecăreia dintre cele trei tranșe și creșterea de o pătrime din coeficientul de multiplicare al tranșei anterioare de vechime. Așadar, prin intrarea în vigoare a ordonanței menționate, la coeficientul de multiplicare al tranșei de vechime de 30-35 de ani, de 35-40 de ani și de peste 40 de ani, nu se mai adaugă și creșterea reprezentând pătrimea din tranșa anterioară de vechime.
Acest lucru nu înseamnă că prin art.5 alin.2 din nr.OG15/2008 a fost înlăturat dreptul personalului didactic din învățământul preuniversitar la tranșele suplimentare de vechime, al căror coeficient de multiplicare nu va mai cuprinde și creșterea de 1/25. Acest text de lege nu conduce la concluzia că tranșele suplimentare de vechime au dispărut prin includerea doar a creșterii de o pătrime în coeficienții de multiplicare prevăzuți de anexa 2 din ordonanță.
Pe cale de consecință, instanța a apreciat că dreptul privind tranșele suplimentare de vechime există în continuare și el se cuvine personalului didactic din învățământul preuniversitar și după intrarea în vigoare a nr.OG15/2008, în considerarea art.50 alin.1 din Legea nr.128/1997, care nu a fost abrogat sau modificat în niciun fel.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs, în termen legal, pârâta Școala cu clasele I-VIII nr.10 Râmnicu
Se arată, în motivarea recursului formulat, că sentința instanței de fond este nelegală, fiind dată cu încălcarea și aplicarea greșită a legii, motiv de casare prevăzut de art.304 pct.9 Cod procedură civilă.
În mod greșit instanța de fond a admis acțiunea reclamanților pentru plata drepturilor salariale solicitate, apreciind că drepturile prevăzute de art.50 din Legea nr.128/1997 privind statutul personalului didactic nu au fost acordate acestora pentru perioada solicitată.
Nu s-a avut în vedere că în toate actele normative prin care s-au stabilit coeficienții de multiplicare și valoarea acestora, în coeficienții aferenți tranșelor de vechime de 30 - 35 de ani, 35 - 40 de ani și peste 40 de ani, au fost cuprinse și creșterile de 1/25 prevăzute la art.50 alin.2 din Legea nr.128/1997 sus arătată.
Pe de altă parte, deși instanța de fond a reținut că, potrivit art.5 alin.2 din nr.OG15/2008, în coeficienții de multiplicare din anexa nr.2 sunt cuprinse și creșterile de 1/25 din coeficientul de multiplicare, a obligat pe pârâți la plata drepturilor salariale și pentru anul 2008, respectiv până la data introducerii acțiunii, 9 octombrie 2008.
Față de motivele arătate se solicită admiterea recursului și modificarea sentinței instanței de fond, în sensul respingerii acțiunii reclamanților.
Recursul declarat de pârâtă este nefondat.
În ceea ce privește primul motiv de recurs privind acordarea greșită a drepturilor salariale constând în tranșele suplimentare de vechime, se constată că în mod corect instanța de fond a apreciat că potrivit art.50 din Legea nr.128/1997 privind statutul personalului didactic, legiuitorul a statuat faptul că reclamanții beneficiază de tranșe de vechime la salarizare stabilite prin lege și de 3 tranșe suplimentare care se acordă la 30, 35 și peste 40 de ani de activitate în învățământ.
Salariul de bază al reclamanților este produsul dintre valoarea coeficientului de multiplicare 1 și coeficienții de multiplicare prevăzuți în anexa 2 la legea sus arătată, aceștia din urmă fiind diferiți în funcție de încadrarea în tranșele de vechime, respectiv de 25-30 ani, 30-35 ani, 35-40 ani și peste 40 ani, la care se adaugă celelalte sporuri de care beneficiază personalul didactic.
Ceea ce diferențiază tranșa suplimentară de vechime de tranșa de vechime este creșterea, majorarea intervenită în momentul în care se calculează cuantumul salarial corespunzător tranșei suplimentare de vechime, creștere care se raportează la coeficientul de multiplicare al tranșei anterioare de vechime.
S-a apreciat în mod corect că din interpretarea textului art.50 din Legea nr.128/1997 sus arătată, în mod gramatical și folosirea conjuncției "și" rezultă faptul că s-au avut în vedere două noțiuni juridice care alcătuiesc drepturi ale personalului didactic preuniversitar, și anume: "tranșe de vechime" și "tranșe suplimentare de vechime".
În ceea ce privește perioada pentru care s-au acordat aceste tranșe de vechime, se constată că instanța de fond le-a stabilit începând cu data îndeplinirii condițiilor de către fiecare dintre reclamanți, dar nu mai devreme de 9 octombrie 2005 și până la 9 octombrie 2008, data introducerii acțiunii.
Nu se poate susține, așa cum a arătat pârâta în recurs, că aceste drepturi salariale se plătesc numai până la 31 decembrie 2007, întrucât art.5 alin.2 din nr.OG15/2008 a fost declarat neconstituțional prin decizia nr.983 din 30 iunie 2009 pronunțată de Curtea Constituțională a României și ca atare în prezent acest text de lege este inaplicabil.
Așadar, în condițiile în care creșterile de 1/25 din coeficientul de multiplicare corespunzător tranșei anterioare de vechime nu mai sunt cuprinse în coeficienții din anexa 2, rezultă că drepturile bănești ce fac obiectul prezentei acțiuni li se cuvin reclamanților și în continuare, după data de 31 decembrie 2007, de la 1 ianuarie 2008 nemaiaplicându-se dispozițiile art.5 alin.2 din nr.OG15/2008.
Întrucât instanța de fond a acordat aceste drepturi salariale pe ultimii 3 ani anteriori introducerii acțiunii până la data de 9 octombrie 2008, data promovării acesteia, sentința pronunțată este legală și temeinică, motiv pentru care, în baza art.312 alin.1 Cod procedură civilă, se va respinge ca nefondat recursul declarat de pârâtă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de pârâta ȘCOALA CU CLASELE I-VIII NR.10 RÂMNICU V, cu sediul în Râmnicu V,-, județul V, împotriva sentinței civile nr.109 din 3 februarie 2009 pronunțată de Tribunalul Vâlcea, în dosarul nr-, intimați fiind reclamantul SINDICATUL ÎNVĂȚĂMÂNTULUI PREUNIVERSITAR V, cu sediul în Râmnicu V,-,. 1, cam. 8, județul V, în numele titularilor dreptului material la acțiune:, a, de la Școala cu clasele I-VIII nr.10 Râmnicu V, -, G, -, de la Grupul Școlar Râmnicu V, G, -, de la Grupul Școlar Industrial - -, de la Grupul Școlar Economic " ", -, de la Grupul Școlar " ", de la Grădinița cu Program Prelungit H, G, de la Clubul Copiilor H, de la Școala cu clasele I-VIII, județul V, de la Școala cu clasele I-VIII C, județul V și pârâții INSPECTORATUL ȘCOLAR AL JUDEȚULUI V, cu sediul în Râmnicu V,-, județul V, CONSILIUL JUDEȚEAN V, cu sediul în Râmnicu V,-, județul V, DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE V, cu sediul în Râmnicu V,-, județul V, PRIMĂRIA MUNICIPIULUI RÂMNICU V - INSTITUȚIA PRIMARULUI, cu sediul în Râmnicu V,-, județul V, GRUPUL ȘCOLAR RÂMNICU V, cu sediul în Râmnicu V,-, județul V, GRUPUL ȘCOLAR. GENERAL, cu sediul în Râmnicu V, - lui, nr.43, județul V, GRUPUL ȘCOLAR ECONOMIC " ", cu sediul în,-, județul V, PRIMĂRIA, cu sediul în, str. 1 -, județul V, GRUPUL ȘCOLAR " ", cu sediul în orașul H,-, județul V, GRĂDINIȚA CU PROGRAM PRELUNGIT, cu sediul în orașul H,-, județul V, CLUBUL COPIILOR H, cu sediul în orașul H, județul V, PRIMĂRIA ORAȘULUI H - INSTITUȚIA PRIMARULUI, cu sediul în orașul H,-, județul V, ȘCOALA CU CLASELE I-VIII, cu sediul în comuna, județul V, PRIMĂRIA COMUNEI - INSTITUȚIA PRIMARULUI, cu sediul în comuna, județul V, ȘCOALA CU CLASELE I-VIII - C, cu sediul în comuna C, județul V și PRIMĂRIA COMUNEI C - INSTITUȚIA PRIMARULUI, cu sediul în comuna C, județul V,
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 12 ianuarie 2010, la Curtea de APEL PITEȘTI - secția civilă pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale și pentru cauze cu minori și de familie.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - -
Grefier,
Red.
Tehnored.
22 ex./14.01.2010
Jud. fond: /
Președinte:Laura IonițăJudecători:Laura Ioniță, Nicoleta Simona Păștin, Paulina
