Speta drepturi salariale, banesti. Decizia 3011/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA A II-A CIVILĂ ȘI PT. CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 3011
Ședința publică de la 14 Mai 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE- - --Judecător
-- --Președinte Secție
- - --Vicepreședinte Instanță
Grefier-
XXX
Pe rol judecarea recursului declarat de pârâtul TEATRUL C, împotriva sentinței civile nr. 278/27.01.2009, pronunțată de Tribunalul Dolj, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul reclamant, având ca obiect drepturi bănești.
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, care învederează că recursul este declarat și motivat în termenul legal, depunerea întâmpinării de către intimat.
S-a arătat că părțile au solicitat judecarea cauzei în lipsă conform art. 242 pct. 2 cod procedură civilă.
Curtea constatând cauza în stare de soluționare a trecut la deliberări.
CURTEA
Asupra recursului civil de față
Prin cererea formulată la data de 11.11.2008 și înregistrată sub nr-, reclamantul a chemat în judecată pârâta TEATRUL C, solicitând instanței ca prin hotărârea ce va pronunța s-o oblige pe aceasta din urmă la acordarea sporului de fidelitate de 15% din salariul de bază, începând cu data de 08.02.2006, conform art. 45 lit. din Contractul Colectiv de Muncă nr. 197 /08 februarie 2006 la nivel de ramură - Cultură.
În motivare a arătat că, deși pârâta avea obligația de a-i acorda acest spor, nu a primit nici o sumă de bani în acest sens.
Pârâtul a depus la dosar întâmpinare, solicitând respingerea acțiunii ca neîntemeiată, întrucât sporul de fidelitate, deși prevăzut în Contractul Colectiv de Muncă la nivel de ramură nr. 197/2006, se poate acorda în condițiile legii potrivit art. 45 din același contract.
Or, neexistând nici o lege care să reglementeze o astfel de situație, pârâta a făcut demersuri către Ministerul Muncii, Solidarității Sociale și Familiei pentru a știi, dacă și în ce condiții se poate acorda acest spor.
Având în vedere răspunsul ministerului, dar și prevederile legale în vigoare, pârâta a arătat că acest spor nu s-a putut acorda până în prezent.
În susținere, a depus la dosarul cauzei, în copie, adresa nr. 1129/28.11.2006 emisă de TEATRUL C, și răspunsul Ministerului Muncii, Solidarității Sociale și Familiei având nr. 93/12.01.2007.
Totodată, pârâta a depus la dosar, în copie, Ordonanța nr. 10/01.02.2007 privind creșterile salariale ce se vor acorda în anul 2007 personalului bugetar salarizat potrivit nr.OUG 24/2000, Contractul Colectiv de Muncă nr. 197/08.02.2006 unic la nivel de ramură - cultura pentru anii 2006-2008, contractul de muncă nr. 188/15 noiembrie 1975 și carnetul de muncă al reclamantului.
SINDICATUL LIBER AL ARTISTILOR din TEATRUL C, a formulat cerere de intervenție în favoarea reclamantei, solicitând acordarea sporului de fidelitate de 15% conform art. 45 lit. f din Contractul Colectiv de Muncă încheiat la nivel de ramură - cultură, începând cu 01 ianuarie 2006.
În ședința publică a fost pusă în discuția părților cererea de intervenție accesorie, cerere pe care instanța a admis-o în principiu.
Pentru a pronunta această sentintă, instanta de fond a avut in vedere urmatoarele:
Potrivit art 45 lit f din Contractul colectiv de muncă nr 197 / 8 02 2006, unic la nivel de ramură cultură pe anii 2006 - 2008 "personalul cu o vechime neîntreruptă de 10 ani in oricare dintre instituțiile de cultură beneficiază de un spor de fidelitate de 15% din salariul de bază, care face parte din acesta, conform prevederilor legale".
De la intrarea in vigoare a acestui contract, care este data înregistrării, conform dispozițiilor art. 103 din contract și dispozițiilor art 25 din Lg 130/1996, în raport de data concretă de îndeplinire a condiției de vechime neîntreruptă de 10 ani, reclamantul ar fi trebuit să beneficieze de acordarea acestui spor de fidelitate de 15%.
Deși îndeplinea condițiile art. 45 lit. f, având in vedere că avea 10 ani vechime neîntreruptă in una din instituțiile de cultură, așa cum rezultă din carnetul său de muncă, totuși pârâta nu i-a acordat acest spor până in prezent încălcând prevederile contractului colectiv de muncă, precum și prevederile art 40 alin 2 lit c din Codul muncii potrivit cărora "angajatorul are obligația de a acorda salariaților toate drepturile ce decurg din lege din contractul colectiv de muncă aplicabil și din contractul individual de muncă".
Împotriva acestei sentințe a formulat recurs pârâtul TEATRUL C,a, criticând-o ca fiind nelegală și solicitând admiterea acestuia, modificarea în totalitate a hotărârii primei instanțe, în sensul respingerii acțiunii formulată de reclamantă.
S-a susținut că nu au fost avute în vedere înscrisurile depuse la dosar de către pârâtă, respectiv adresele și nota de relații emise de către Ministerul Muncii, Familiei și Egalității de Șanse; că recurenta este o instituție bugetară ai cărei salariați au stabilite salariile prin lege, încălcându-se prevederile art. 12 din Legea 130/1996 privind contractul colectiv de muncă care stipulează că instituțiile bugetare nu pot negocia prin contractele colective de muncă încheiate la nivel de ramură, clauze referitoare la drepturi ale căror acordare și cuantum sunt stabilite prin dispoziții legale.
S-au invocat în același timp și prevederile art. 95 din contractul colectiv de muncă la nivel de ramură cultură care menționează faptul că raporturile consiliului local cu instituția recurentă vor fi reglementate de către acesta și fiind vorba de o instituție publică finanță integral de la bugetul local și nu din venituri proprii, salariații acesteia nu pot beneficia decât de drepturile bănești acordate prin acte normative.
În susținerea recursului, s-a depus la dosar, de către recurentă, adresa nr. 10500/08 aprilie 2008, emisă de Ministerul Muncii, Familiei și Egalității de Șanse, nota înregistrată sub nr. 10109/3 februarie 2006 la Direcția de Politici a aceluiași minister și nota nr. 197/03/8 februarie 2006, emisă de Direcția Legislația din același minister.
Analizând recursul declarat, de către pârâtă, în raport de motivele invocate și de dispozițiile art. 3041Cod pr.civilă se constată că este neîntemeiat și se va respinge avându-se în vedere următoarele considerente:
salariilor este o consecință a principiului constituțional potrivit căruia este garantat dreptul la negocieri colective în raporturile de muncă,în acest sens fiind dispozițiile art. 41 alin.5 din Constituție, ce au fost concretizate în Codul muncii prin dispozițiile art. 157 alin. 1 - drept constituțional care prevede că salariile se stabilesc prin negocieri individuale sau/ și colective între angajatori și salariați sau reprezentanții acestora.
În speță intimata - reclamantă este salariata pârâtei - recurente conform contractului individual de muncă depus la dosar, contract unde nu sunt stipulate clauze exprese referitoare la sporul de fidelitate în cuantum de 15 % din salariul de bază. Prin urmare, analiza legalității și temeiniciei pretențiilor salariale formulate în cauză se impune a fi efectuată prin prisma clauzelor contractului colectiv de muncă la nivel de ramură cultură, încheiat în perioada de referință, înregistrat sub nr. 197/8 februarie 2006 la Ministerul Muncii, Familiei și Egalității de Șanse, întrucât potrivit dispozițiilor art. 241 alin.1 lit. c Codul muncii clauzele contractului de muncă încheiat la nivel de ramură se aplică tuturor salariaților încadrați la toți angajatorii din ramura de activitate pentru care s-a încheiat contractul colectiv de muncă la acest nivel.
În același sens dispozițiile art.11 alin.1 din Legea 130/1996 prevăd producerea efectelor juridice ale clauzelor contractului colectiv de muncă pentru toți salariații încadrați în toate unitățile din ramura de activitate pentru care s-a încheiat contractul colectiv de muncă.
Prin contractele de muncă încheiate la diferite nivele, partenerii sociali pot stabili clauze referitoare la formele de organizare a muncii sporuri pentru condiții deosebite sau speciale de muncă, spor pentru vechime în muncă și alte categorii de sporuri, respectiv sporul de confidențialitate aflat în discuție și prevăzut în dispozițiile art. 45 lit.f din contractul colectiv de muncă nr. 197/8 februarie 2006 unic la nivel de ramură cultură pe anii 2006-2008 care arată că "personalul cu o vechime neîntreruptă de 10 ani în oricare dintre instituțiile de cultură beneficiază de un spor de fidelitate de 15 % din salariul de bază, care face parte din acesta, conform prevederilor legale".
Prima instanță a făcut o corectă aplicare a prevederilor contractului colectiv de muncă unic la nivel de ramură cultură pe anii 2006-2008, concluzionând în mod întemeiat că reclamanților li se cuvine sporul de fidelitate de 15 % din salariul de bază începând cu 8 februarie 2006, data intrării în vigoare a prevederilor acestei convenții ce constituie legea părților, indiferent de faptul că legea de salarizare nu prevedea acest spor.
Sub aspectul naturii sale juridice, contractul colectiv de muncă este, concomitent un act juridic bilateral-un contract din care izvorăsc drepturi și obligații reciproce ale părților și un izvor de drept, care se încadrează în categoria de excepție a normelor juridice negociate.
Contractul colectiv de muncă, prin natura sa juridică, este un contract regulamentar. În speță, caracterul regulamentar rezultă cu atât mai mult din calitatea uneia dintre părțile contractante, Ministerul Culturii și cultelor, care a participat la negocieri și a semnat contractul colectiv de muncă încheiat la nivelul ramurii ca reprezentant al patronatului.
Potrivit art. 1 - (1) HG nr. 78 / 2005 privind organizarea și funcționarea Ministerului Culturii și Cultelor, "Ministerul Culturii și Cultelor este organ de specialitate al administrației publice centrale, cu personalitate juridică, în subordinea Guvernului, care elaborează și asigură aplicarea strategiei și politicilor în domeniile culturii și cultelor".
În îndeplinirea rolului și a obiectivelor sale generale, Ministerul Culturii și Cultelor are ca atribuții principale, reglementate de art. 5 alin. 1:
"10. asigură, cu respectarea legislației în vigoare, colaborarea și consultarea cu sindicatele și patronatul din domeniile sale de activitate, precum și cu alte structuri ale societății civile, pentru formularea politicilor culturale, elaborarea actelor normative cu incidență asupra sectorului culturii și pentru rezolvarea problemelor care privesc interesele sau activitatea operatorilor culturali;
13. elaborează norme, normative și metodologii pentru domeniul său de activitate, obligatorii pentru toate instituțiile și așezămintele culturale, indiferent de subordonarea acestora".
În exercitarea acestor atribuții, în dubla sa calitate de reprezentant al patronatului și organ de specialitate al administrației publice centrale, Ministerul Culturii și Cultelor a participat la negocierea contractului colectiv de muncă, asumându-și astfel responsabilitatea respectării tuturor clauzelor negociate.
În acest sens s-au avut în vedere prevederile art. 98 din același contract colectiv de muncă; dispozițiile art. 40 alin.2 lit. c și art. 236 alin. 4 Codul muncii la care se adaugă prevederile art. 7 din Legea nr.130/1996 - potrivit cărora contractele colective de muncă încheiate cu respectarea dispozițiilor legale constituie legea părților, iar executarea contractului colectiv de muncă este obligatorie pentru părți, neîndeplinirea obligațiilor asumate atrăgând răspunderea părților care se fac vinovate de aceasta.
S-a concluzionat astfel că reclamanții sunt îndreptățiți de a li se acorda sporul de fidelitate, conform prevederilor art. 98 din contractul colectiv de muncă nefiind necesar ca aceste drepturi să fie prevăzute și în lege pentru a fi aplicate, în condițiile în care legea de salarizare stabilește un nivel minim de drepturi, iar în contractul colectiv de muncă sunt prevăzute drepturi suplimentare.
Este adevărat că dispozițiile art. 12 din legea 130/1996 prevăd faptul că salariații instituțiilor bugetare care încheie contracte colective de muncă nu pot negocia clauze referitoare la drepturi ale căror acordare și cuantum sunt stabilite prin dispozițiile legale, însă atâta vreme cât prin dispozițiile art. 45 lit. f din contractul colectiv de muncă unic la nivel de ramură cultură nr.197/8 februarie 2006, părțile au prevăzut acordarea sporului de fidelitate, clauza respectivă își produce efecte juridice, câtă vreme nu a fost anulată.
În ceea ce privește înscrisurile depuse la dosar de către recurenta - pârâtă se constată că nu influențează situația de fapt și de drept reținută de către prima instanță, întrucât acestea reprezintă moduri de interpretare a dispozițiilor legale sau propuneri de modificare a dispozițiilor contractului colectiv de muncă
Față de cele arătate și în raport de dispozițiile art. 312 Cod pr.civilă recursul declarat de pârâtul TEATRUL C, se privește ca nefondat și se va respinge, menținându-se hotărârea Tribunalului Dolj.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de pârâtul TEATRUL C, împotriva sentinței civile nr. 278/27.01.2009, pronunțată de Tribunalul Dolj, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul reclamant, având ca obiect drepturi bănești.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 14 Mai 2009.
PREȘEDINTE: Ioana Bodri - - | JUDECĂTOR 2: Dorina Stoichin - - | JUDECĂTOR 3: Mihaela Cotora - - |
Grefier, |
Red.
Tehn. Red. /2 ex.18.05.2009
/
Președinte:Ioana BodriJudecători:Ioana Bodri, Dorina Stoichin, Mihaela Cotora
