Speta drepturi salariale, banesti. Decizia 3230/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA A II-A CIVILĂ ȘI PT. CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 3230
Ședința publică de la 21 Mai 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Sorin Pascu
JUDECĂTOR 2: Cristina Raicea
JUDECĂTOR 3: Elena Stan
Grefier - -
Pe rol, soluționarea recursului declarat de reclamantul, împotriva sentinței nr.337/30.01.2009 pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr- în contradictoriu cu intimații reclamanți, și intimatul pârât TEATRUL " " C, având ca obiect drepturi bănești.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns recurentul reclamant prin avocat, lipsind celălalte părți.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier după care, constatându-se cauza în stare de soluționare s-a acordat cuvântul părților.
Avocat pentru recurentul reclamant solicită admiterea recursului conform motivelor scrise pe care le dezvoltă și oral, în sensul de a se admite și acțiunea reclamantului recurent, prima instanță în mod eronat reținând că acesta nu îndeplinește cumulativ condițiile cerute de art. 45 lit."f" din Contractul colectiv de muncă la nivelul ramurii cultură.
CURTEA
Asupra recursului de față:
Prin sentința nr. 337 din 30 ianuarie 2009, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr- s-a admis acțiunea formulată de reclamanții și în contradictoriu cu pârâtul Teatrul "- ini"
A obligat pârâtul să achite reclamanților sporul de fidelitate de 15% din salariul de baza începând cu data de 01.03.2006 până la 30.01.2009.
A respins acțiunea formulată de reclamantul.
A fost obligat pârâtul la 500 lei cheltuieli de judecată către reclamanta .
Pentru a se pronunța astfel instanța a reținut că reclamanții sunt salariații unității pârâte cu contract individual de muncă pe durată nedeterminată. Conform mențiunilor înscrise în carnetele de muncă, reclamanta și-a început activitatea în cadrul unității pârâte la data de 14.12.1995, reclamantul - la data de 01.02.1981, iar reclamantul - la data de 16.04.1990. Acesta din urmă a fost transferat în interesul serviciului în condițiile art. 11 lit. a din Legea nr. 1/1970, la o altă instituție, respectiv la Universitatea din C, la data de 16.11.1999. Reclamantul a revenit în instituția pârâtă la data de 31.12.1999, iar la data de 16.02.2004 raporturile de muncă între părți încetează prin acord, în condițiile art. 55 lit. b Codul Muncii. La data de 19.02.2004, reclamantul încheie un nou contractul individual de muncă cu instituția pârâtă, în baza căruia desfășoară activitate în muncă și în prezent.
Potrivit art. 45 lit. f din Contractul colectiv de muncă nr. 197 / 8 02 2006, unic la nivel de ramură cultură pe anii 2006 - 2008 "personalul cu o vechime neîntreruptă de 10 ani in oricare dintre instituțiile de cultură beneficiază de un spor de fidelitate de 15% din salariul de bază, care face parte din acesta, conform prevederilor legale".
De la intrarea in vigoare a acestui contract, care este data înregistrării, conform dispoz. art. 103 din contract și dispoz. art. 25 din Legea 130/1996, în cazul de față data de 08.02.2006, în raport de data concretă de îndeplinire a condiției de vechime neîntreruptă de 10 ani, reclamantul ar fi trebuit să beneficieze de acordarea acestui spor de fidelitate de 15%.
Deși îndeplineau condițiile art. 45 lit. f, având in vedre că avea 10 ani vechime neîntreruptă in una din instituțiile de cultură, așa cum rezultă din carnetul său de muncă, totuși pârâta nu i-a acordat acest spor până in prezent, încălcând prevederile contractului colectiv de muncă, precum și prevederile art 40 alin. 2 lit. c din Codul muncii potrivit cărora "angajatorul are obligația de a acorda salariaților toate drepturile ce decurg din lege, din contractul colectiv de muncă aplicabil și din contractul individual de muncă".
De asemenea a încălcat și prevederile art. 156 din Codul muncii potrivit cărora "salariile se plătesc înaintea oricăror alte obligații bănești ale angajatorilor", salariul cuprinzând salariul de bază, indemnizațiile, sporurile, precum și alte adaosuri așa cum prevede art. 155 din codul muncii.
In acest fel, a produs reclamanților un prejudiciu material constând in contravaloarea sporului de fidelitate de 15 % la salariul de bază, de la data intrării in vigoare a contractului colectiv de muncă, raportată și la data concretă de îndeplinire a condiției de vechime de 10 ani, până la zi, respectiv data pronunțării prezentei hotărâri, dată până la care s-a făcut dovada că pârâtul a încălcat obligațiile ce-i reveneau și prevederile contractuale. După această dată nu se poate anticipa conduita angajatorului și nu se poate reține o încălcare a dispozițiilor legale sau contractuale.
Având în vedere prevederile art. 269 din Codul muncii potrivit cărora " ngajatorul este obligat, în temeiul normelor și principiilor răspunderii civile contractuale, să îl despăgubească pe salariat în situația în care acesta a suferit un prejudiciu material sau moral din culpa angajatorului în timpul îndeplinirii obligațiilor de serviciu sau în legătură cu serviciul" instanța a obligat pârâtul să acopere prejudiciul produs reclamanților prin neacordarea sporului de fidelitate de 15%.
Cu privire la susținerea pârâtului că nu a putut acorda sporul de fidelitate, deoarece contractul colectiv de muncă menționează că se acordă in condițiile legii și că legea de salarizare nu prevede acest spor instanța a înlăturat-o ca neîntemeiată, deoarece contractul colectiv de muncă constituie legea părților, are putere de lege intre părți, dispozițiile sale fiind obligatorii pentru acestea conform prevederilor art. 98 din contractul colectiv de muncă nr. 197/2006 și art. 236 alin.4 din codul muncii. Nu este necesar ca drepturile din Contractul colectiv de muncă să fie cuprinse și in lege pentru a fi aplicate. Legea stabilește un nivel minim de drepturi sub care nu se poate coborî, iar contractul colectiv de muncă poate prevedea și alte drepturi in plus.
Din aceleași considerente nu a putut fi reținută de instanță nici susținerea pârâtei că sporul de fidelitate poate fi acordat abia de la intrarea in vigoare a Legii 353/2007 pentru aprobarea OG 21/2007, respectiv data de 01 09 2008, care prevede expres la art. 15 alin. 3 că " la salariile de bază stabilite conform alin. 1 se pot adăuga premii,stimulente, precum și sporuri prevăzute de lege sau in contractele colective de muncă pe ramură, in limita bugetului aprobat".
În ceea ce îl privește pe reclamantul, instanța constatat că acesta nu îndeplinește, cumulativ, condițiile cerute de art. 45 lit. f din contractul colectiv de muncă aplicabil la nivel de ramură, respectiv nu are o vechime în muncă neîntreruptă în cadrul unei instituții de cultură. Așa cum s-a reținut din actele depuse în cauză ( carnet de muncă, contractul individual de muncă) reclamantul a întrerupt raporturile de muncă angajate cu pârâta, fie prin intermediu instituției transferului, fie ca urmare încetării contractului individual de muncă prin acordul părților, având la momentul promovării prezentei acțiuni o vechime în muncă, neîntreruptă, de aproximativ 4 ani ( conform contractului individual de muncă nr. 410/19.02.2004 ).
Împotriva sentinței respective, la data de 16 februarie 2009 declarat recurs reclamantul, criticând-o ca nelegală și netemeinică.
Prin motivele de recurs depuse pe aceeași dată, susține că în mod greșit prima instanță i-a respins cererea formulată, considerând în mod eronat că nu sunt îndeplinite dispozițiile art. 45 lit."f" din Contractul colectiv de muncă nr. 198 din 08 februarie 2006 la nivel de ramură cultură, neavând o vechime de 10 ani neîntreruptă în instituția de cultură, Teatrul "- ini"
Considerentele Tribunalului Dolj sunt greșite întrucât contractul colectiv de muncă stipulează condiția vechimii neîntreruptă de cel puțin 10 ani într- instituție de cultură fără a se distinge între activitatea de bază sau cea prestată prin cumul, înscrisurile doveditoare depuse la dosar conturând ideea că și el, alături de ceilalți reclamanți, îndeplinește condiția respectivă pentru a beneficia de sporul de fidelitate de 15% calculat la salariul de bază.
In susținerea recursului s-a depus la dosar contractul de colaborare nr. 127 din 13.02.2004 încheiat cu Teatrul "- ini" C; convenția civilă de prestări servicii nr. 1014/08.01.1999 încheiată cu aceeași instituție; adeverința nr. 243/16.01.2009 și decizia nr. 154/27.09.2007 emise de Teatrul "- ini"
Recursul declarat de reclamant este întemeiat și se va admite avându-se în vedere următoarele considerente:
Dispozițiile art. 45 lit."f" din Contractul colectiv dem uncă unic la nivel de ramură cultură pentru anii 2006-2008, înregistrat la Ministerul Muncii Solidarității Sociale și Familiei sub nr. 197/03 din 08 februarie 2006 stipulează faptul că - personalul cu o vechime neîntreruptă de 10 ani în oricare din instituțiile de cultură beneficiază de un spor de fidelitate de 15% din salariul de bază care face parte din acesta conform prevederilor legale.
Prima instanță a făcut aplicarea acestor dispoziții numai în ceea ce-i privește pe reclamanții și, respingând în același timp cererea formulată de recurent, considerându-se în mod eronat că acesta nu îndeplinește cumulativ condițiile cerute de art. 45 lit."f" din Contractul colectiv de muncă, neavând o vechime în muncă neîntreruptă de 10 ani în cadrul unei instituții de cultură în condițiile în care, din actele depuse la dosar, s-a constatat că a cesta a întrerupt raporturile de muncă angajate cu pârâta fie prin intermediul instituției transferului, fie ca urmare a încetării prin acordul părților a contractului individual de muncă.
Cu privire la reclamantul recurent s-a concluzionat că are o vechime neîntreruptă în cadrul - ini numai 4 ani de zile.
Hotărârea primei instanțe este greșită întrucât dispoziția legală care a stat la baza cererii formulată de cei trei reclamanți stipulează condiția vechimii neîntrerupte de 10 ani în oricare dintre instituțiile de cultură și nu într-o singură instituție de acest gen.
Se va reține astfel că textul respectiv trebuie interpretat în sensul că vechimea neîntreruptă de 10 ani într- instituție de cultură nu se referă la un singur loc de muncă, ci la mai multe instituții, cu condiția să fie integrate în domeniul culturii,
Cu înscrisurile depuse la dosar, recurentul reclamant face dovada că la data introducerii acțiunii, alături de ceilalți doi intimați reclamanți, îndeplinea condiția prevăzută de art. 45 lit."f" din contractul colectiv de muncă unic la nivelul ramurii cultură pe perioada 2006-2008, în perioada respectivă funcționând atât în calitate de actor la Teatrul - ini C, cât și în cadrul Universității din C, Facultatea de Litere - Departamentul de Artă, această din urmă instituție fiind tot una de cultură,
Față de cele arătate, se va reține că Tribunalul Dolja făcut o greșită aplicare a legii în ceea ce privește pe reclamantul, hotărârea pronunțată fiind afectată de motivul de casare prevăzut de dispozițiile art. 304 pct. 9 cod procedură civilă,astfel încât în baza art. 312 alin. 1 cod procedură civilă, recursul declarat de reclamant se privește ca fiind întemeiat și se va admite, se va modifica în parte hotărârea recurată în sensul că se va admite acțiunea și pentru reclamantul. Se vor menține restul dispozițiilor sentinței civile.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de reclamantul, împotriva sentinței nr.337/30.01.2009 pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr- în contradictoriu cu intimații reclamanți, și intimatul pârât TEATRUL " "
Modifică sentința în parte în sensul că admite acțiunea și pentru reclamantul.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 21 Mai 2009.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Red. Jud,
3 ex/IE/28.05.2009
fond:
Președinte:Sorin PascuJudecători:Sorin Pascu, Cristina Raicea, Elena Stan
