Speta drepturi salariale, banesti. Decizia 3709/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA A II-A CIVILĂ ȘI PT. CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 3709
Ședința publică de la 04 Iunie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Sorin Pascu
JUDECĂTOR 2: Ligia Epure
JUDECĂTOR 3: Doina Vișan
Grefier - -
************************************
Pe rol, judecarea recursului formulat de pârâtă SC SA, împotriva sentinței nr. 7599 din 09 decembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Gorj - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale în dosarul nr-, în contradictoriu cu reclamantul G A, având ca obiect drepturi bănești.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, a răspuns recurenta pârâta SC SA, reprezentată de avocat cu delegație de substituire pentru avocat, lipsind intimatul reclamant.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care;
Instanța, constatând cauza în stare de soluționare, a acordat cuvântul asupra recursului.
Avocat pentru recurenta pârâtă SC SA, a pus concluzii de admitere a recursului, modificarea sentinței în sensul respingerii acțiunii.
CURTEA
Asupra recursului de față;
Prin sentința civilă nr. 7599 din 09 decembrie 2008, pronunțată în dosarul nr-, Tribunalul Gorj respins excepția prescripției dreptului la acțiune, invocată de intimată.
A admis în parte acțiunea formulată de petentul G și a dispus obligarea intimatei SC SA să plătească acestuia drepturile salariale reprezentând contravaloarea aprovizionării de toamnă-iarnă în cuantum de un salariu minim pe ramură conform art. 176 alin.1 și 2 din CCM la nivelul ramurii energie electrică, termică, petrol și gaze pentru anii 2005, 2006 și 2007, pentru perioada 2005 - 2007, precum și suplimentările salariale corespunzătoare sărbătorii de Paști pe anii 2006, 2007, 2008 și de C pentru anii 2005, 2006,2007 și calculate la nivelul salariului de bază mediu pe societate, sume reactualizate la data plății.
A respins ca prematur introdus capătul de cerere privind plata cotei de participare la profit pentru anii 2006-2007.
A respins capătul de cerere privi d plata cheltuielilor de judecată.
Pentru se pronunța astfel, instanța reținut următoarele:
Cu privire la excepția prescripției dreptului la acțiune, instanța respins-o întrucât drepturile solicitate de reclamant fiind de natură salarială, termenul de prescripție este de 3 ani prevăzut de art. 283 alin. 1 lit."c" Codul Muncii.
Pe fond s- reținut că, susținerea pârâtei, în sensul că drepturile solicitate ar fi fost introduse în salariul de bază nu au fost dovedite.
O astfel de includere este contrară legii și ar determina un mod arbitrar din partea patronatului de a stabili un salariu de bază, în care sunt incluse toate drepturile bănești ce li se cuvin salariaților, fără ca acesta să poată fi controlat în primul rând de salariat, precum și de celelalte autorități, care au în competență acest aspect.
În al doilea rând, s-ar încălca clauzele negociate prin contractele colective de muncă pe ramură, cât și la nivel de unitate, care reprezintă legea părților prin care se stabilesc clauze privind condițiile de muncă, salarizarea, precum și alte drepturi și obligații ce decurg din raporturile de muncă, conform dispozițiilor art. 236 Codul Muncii.
În al treilea rând, s-ar încălca dispozițiile art. 154 Codul Muncii care arată că salariul reprezintă contraprestația muncii depusă de salariat, în baza contractului individual de muncă, iar dispozițiile art.155 menționează că salariul cuprindesalariul de bază, indemnizațiile, sporurile, precumși alte adaosuri;astfel că pârâta face confuzie între noțiunea de salariu în care se cuprind toate drepturile ce se acordă unui salariat în echivalent bănesc cu salariul de bază, care reprezintă salariul de încadrare al fiecărui salariat în parte, în raport de munca prestată, calificarea acestuia, funcția ocupată.
În art. 159 din Codul Muncii se reglementează salariul de bază minim brut pe țară și care reprezintă punctul de plecare pentru fiecare angajator în parte la stabilirea salariului de bază prin contractul individual de muncă.
În altă ordine de idei, dacă din salariul de bază s-ar deduce c/val. adaosurilor prevăzute la art.176 din CCM la nivel de ramură, respectiv Paști, C, aprovizionare toamnă-iarnă și c/val. ajutorului material reprezentând cota de gaze naturale de 4000 mc./anual, despre care intimata susține că au fost introduse în salariul de bază din anul 1997, ar rezulta un salariu de bază egal sau mai mic decât salariul minim pe economie.
În această situație reclamantul nu a avut un salariu care să corespundă muncii prestate, pregătirii profesionale și nu a beneficiat de indexările și majorările acordate prin hotărâri de guvern sau la nivel de societate cu ocazia negocierilor.
A fost respins capătul de cerere privind plata cotei de participare la profit pentru anii 2006-2007 ca prematur introdusă și capătul de cerere privind plata cheltuielilor de judecată ca nedovedit.
Împotriva hotărârii respective, declarat recurs intimata criticând-o ca fiind nelegală și netemeinică.
Prin motivele de recurs depuse pe aceeași dată, s-a susținut în primul rând faptul că în mod greșit, prima instanță a respins excepția prescripției dreptului material la acțiune, considerând că sub aspectul drepturilor salariale de orice natură sunt incidente prevederile art. 283 alin. 1 lit."c" din Codul Muncii, în realitate fiind aplicabile dispozițiile art. 283 alin. 1 lit."e" din același cod, care stipulează faptul că, "cererile în vederea soluționării unui conflict de muncă pot fi formulate în termen de 6 luni de la data nașterii dreptului la acțiune în cazul neexecutării contractului colectiv de muncă ori a unor clauze ale acestora".
Pe fondul cauzei, s-a susținut că în mod greșit Tribunalul Gorja admis capătul de cerere având ca obiect aprovizionare toamnă-iarnă pe perioada 2005-2007, întrucât acest venit a fost introdus, începând cu luna martie 1998, în salariul de bază al fiecărui salariat conform prevederilor art. 168 alin. 3 din CCM la nivel de unitate pe anul 1997, care stipulează faptul că, "începând cu 01.06.1997, suplimentarea salarială pentru aprovizionarea de toamnă va fi introdusă în salariul de bază", iar pe perioada 1998 - 2001 aceeași prevedere arăta că "fiecare din suplimentările salariale se acordă în condițiile în care, prin act adițional încheiat conform Legii nr. 130/1996, nu s-a convenit introducerea ei în salariul de bază".
S-a mai arătat, sub acest aspect, faptul că introducerea în salariul de bază a drepturilor salariale reprezentând aprovizionare toamnă-iarnă este pusă în evidență și prin adresa nr. 2412/1998 și prevederile art. 168 alin. 3 din CCM la nivel pe anul 2008.
S-a concluzionat că prevederile art. 176 pct. 4 alin. 6 din CCM la nivel de ramură instituie o excepție de la negocierea, materializarea și acordarea în mod distinct a venitului anual în luna octombrie pentru aprovizionare de toamnă-iarnă, venitul respectiv fiind introdus, începând cu luna martie 1998, în salariul de bază al fiecărui salariat, astfel încât, începând cu anul 1999, sindicatul renunțat la purtarea negocierilor pe tema acordării distincte a acestui venit anual.
In privința suplimentărilor salariale aferente sărbătorii de C și de Paște, s-a susținut, de asemenea, că în mod greșit Tribunalul Gorja admis acest capăt de cerere pe baza considerentelor eronate că interpretarea clauzei prevăzută de art. 168 alin. 1 din CCM la nivelul SC SA s-a făcut peste termenul pentru care a fost încheiat contractul și cu încălcarea dispozițiilor art. 31 din legea nr. 130/1996, astfel încât nu poate produce efecte care să înlăture conținut explicit al prevederilor invocate.
S-a arătat că interpretarea primei instanțe este greșită, limitându-se a interpreta nota Comisiei paritare din 31 august 2007, prin raportare la Legea nr. 130/1996 și a Codului Muncii, fără a pune în discuție necesitatea efectuării unei expertize contabile lămuritoare care să stabilească dacă sumele pretinse de reclamanți au fost incluse sau nu în salariul de bază.
In privința ultimului capăt de cerere, referitor la prima de Paști pe anul 2008, s-a considerat, de asemenea, că în mod greșit a fost admis de prima instanță fără a se avea în vedere prevederile CCM la nivel de unitate pe anul 2008, așa cum a fost modificat prin Actul adițional înregistrat pe data de 22.02.2008 la Ministerul Muncii care, prin art. 14 schimbă conținutul prevederilor art. 168 din CCM, statuându-se faptul că primele de Paști și C au fost introdusă, încă din anul 2003, în salariul de bază, aceasta fiind voința părților semnatare, a patronatului și a sindicatului reprezentativ, conform prevederilor alin. 2 din același art. (168 din CCM la nivel de SA).
Recursul declarat de intimata SC SA este nefondat în ceea ce privește soluționarea excepției prescripției dreptului material la acțiune este însă întemeiat și se va admite în ceea ce privește fondul cauzei privind aprovizionarea de toamnă-iarnă pe perioada 2005 - 2007 și a primei aferente sărbătorii de Paști 2008.
Astfel, în mod întemeiat Tribunalul Gorja respins excepția prescripției dreptului material la acțiune, considerând în mod corect că sunt aplicabile prevederile art. 283 alin. 1 lit."c" din Codul Muncii și nu prevederile art. 283 alin. 1 lit."e" din același cod, în speță fiind vorba de solicitarea unor drepturi salariale de orice natură și nu de neexecutarea unui contract colectiv de muncă ori a unor clauze ale acestuia.
Prevederile CCM la nivel de unitate SA pe anul 1997 (art. 168 alin. 3) fac vorbire de "suplimentare salarială pentru aprovizionarea de toamnă-iarnă, cât și a Primelor de Paști și C", rezultând astfel, fără dubii, că drepturile solicitate de către reclamanți sunt drepturi de natură salarială, astfel încât este aplicabil termenul de prescripție de 3 ani de zile.
In ceea ce privește fondul cauzei, în mod corect Tribunalul Gorja admis capătul de cerere formulat de reclamanți privind suplimentările salariale corespunzătoare sărbătorii de C pe anul 2005, 2006,2007 și de Paști pentru anii 2006,2007 în condițiile în care interpretarea clauzei prevăzute de art. 168 alin. 1 din CCM la nivel SC SA s-a făcut peste termenul pentru care a fost încheiat contractul și cu încălcarea dispozițiilor art. 31 din Legea nr. 130/1996.
Astfel, dispozițiile art. 31 din Legea nr. 130/1996 cuprind o normă permisivă care dă posibilitatea modificării clauzelor contractului colectiv de muncă ori de câte ori părțile convin acest lucru, dar cu precizarea formalităților care trebuie îndeplinite pentru a da eficiență unor astfel de modificări, contractul colectiv de muncă putând fi modificat potrivit acordului de voință al părților, dar numai până la momentul încetării efectelor acestuia, interpretarea și reformarea conținutului unei clauze urmând să-și produsă efecte până la același moment.
Este întemeiat recursul declarat de intimată în ceea ce privește, însă, suplimentarea salarială reprezentând aprovizionarea de toamnă-iarnă și prima aferentă sărbătorii de Paști pe anul 2008.
In ceea ce privește suplimentarea salarială reprezentând aprovizionarea de toamnă-iarnă, se constată că în mod greșit a fost admis acest capăt de cerere de către Tribunalul Gorj, hotărârea pronunțată întemeindu-se doar pe prevederile art. 176 alin. 1 și 2 din CCM la nivel de ramură energie electrică, termică, petrol și gaze, potrivit căruia "cu ocazia unor evenimente anuale, Paști, Ziua meseriei, C și luna octombrie, pentru aprovizionarea de toamnă-iarnă, salariații vor beneficia de câte o suplimentare a drepturilor salariale sub forma unui adaos în sumă fixă, fiecare dintre adaosurile de mai sus având un cuantum minim de un salariu minim pe ramură", ignorându-se prevederile CCM la nivel de unitate.
Astfel, prin dispozițiile art. 168 alin. 3 din CCM la nivel de unitate SA, s-a prevăzut faptul că "începând cu 01 iunie 2007, suplimentarea salarială pentru aprovizionarea de toamnă va fi introdusă în salariul de bază, după un model de calcul ce va face obiectul unui act adițional la prezentul contract", prevedere preluată ulterior și în CCM la nivel de unitate pe perioada 1998 - 2001, cât și în anul 2002, ușor modificată în sensul că "fiecare din suplimentările salariale de la alin. 1 se acordă în condițiile în care prin act adițional, conform Legii nr. 130/1996, nu s-a convenit introducerea ei în salariul de bază", precum și faptul că suplimentarea salarială pentru aprovizionarea de toamnă a fost introdusă în salariul de bază conform adresei nr. 2412/1998, emisă de conducerea SC SA
Se va reține, din aceste dispoziții legale,întrucât prevederile CCM la nivel de ramură și unitate constituie legea părților, că suplimentarea salarială reprezentând aprovizionarea toamnă-iarnă a fost introdusă în salariul de bază al fiecărui salariat al intimatei, începând cu luna martie 1998, dispozițiile art. 176 pct. 4 alin. 6 la CCM la nivel de ramură constituind o excepție de la negocierea, materializarea și acordarea în mod distinct a venitului anual în luna octombrie, regula fiind aceea a introducerii drepturilor solicitate de către reclamanți, în salariul de bază, iar ca o confirmare a acestei situații, sindicatul renunțat, începând cu anul 1999, la inițierea de negocieri pe tema acordării distincte a venitului anual în luna octombrie pentru aprovizionarea toamnă-iarnă.
Sunt întemeiate și motivele de recurs referitoare la capătul de cerere privind prima de Paști pe anul 2008, în mod greșit Tribunalul Gorj admițându-l prin ignorarea prevederilor CCM la nivel de unitate pe anul 2008, astfel cum a fost modificat prin actul adițional înregistrat la data de 22 februarie 2008 la Ministerul Muncii.
Prin actul adițional respectiv s-au adus modificări dispozițiilor art. 168 din CCM în sensul că, primele de Paști și C au fost introduse în salariul de baza, devenind parte a salariului de bază începând cu anul 2003, iar Nota Comisiei paritare încheiată în același an, 2008, a confirmat intenția comună a părților contractante, că primele de Paște și de C au fost incluse în salariul de bază al salariaților intimatei, astfel încât nu au mai fost calculate și acordate în mod distinct, salariaților.
Aceste modificări își produc efecte, însă numai la nivelul anului 2008, fiind vorba de modificarea unui contract aflat în vigoare, neputându-se pune semnul egalității între drepturile salariale reprezentând prima de Paști pe anul 2008 și drepturile salariale privind prima de Paști și C pe perioada 2005-2007, pentru această ultimă perioadă, actul adițional încheiat în anul 2008, neputându-și produce efecte juridice.
Față de cele arătate, se va reține că Tribunalul Gorja făcut o greșită aplicare a legii, hotărârea pronunțată fiind afectată de motivul de modificare prevăzut de art. 304 pct. 9 cod procedură civilă, astfel încât în baza art. 312 alin. 1 cod procedură civilă se privește ca fiind întemeiat și se va admite în parte, în sensul că se va respinge acțiunea privind capetele de cerere având ca obiect aprovizionarea de toamnă-iarnă, pe perioada 2005-2007 și prima de Paști pe anul 2008 și se vor menține restul dispozițiilor sentinței,
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul formulat de pârâtă SC SA, împotriva sentinței nr. 7599 din 09 decembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Gorj - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale în dosarul nr-, în contradictoriu cu reclamantul G
Modifică sentința în parte.
Respinge capetele de cerere cu privire la drepturile bănești reprezentând aprovizionarea toamna iarnă și Paști 2008.
Menține restul dispozițiilor sentinței.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 04 Iunie 2009
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Red. Jud.
3 ex/IE/24.06.2009
fond:
Președinte:Sorin PascuJudecători:Sorin Pascu, Ligia Epure, Doina Vișan
