Speta drepturi salariale, banesti. Decizia 3763/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA A II-A CIVILĂ ȘI PT. CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 3763
Ședința publică de la 09 Iunie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Doina Vișan
JUDECĂTOR 2: Ioana Moțățăianu
JUDECĂTOR 3: Marin Panduru
Grefier - -
Pe rol, judecarea recursului declarat de reclamanta, împotriva sentinței civile nr. 381 din 02 februarie 2009 pronunțată de Tribunalul Dolj în Dosar nr-, în contradictoriu cu intimata pârâtă AUTORITATEA DE SĂNĂTATE PUBLICĂ D, având ca obiect drepturi bănești
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns recurenta reclamantă, reprezentată prin avocat și intimata pârâtă AUTORITATEA DE SĂNĂTATE PUBLICĂ D, reprezentată prin consilier juridic.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, învederându-se că recursul a fost declarat și motivat în termenul legal, după care, apreciindu-se cauza în stare de judecată, instanța a acordat cuvântul părților prezente, asupra recursului civil de față.
Avocat pentru recurenta reclamantă, consideră nelegală și netemeinică hotărârea recurată, întrucât art. 92 alin. 3 din contractul colectiv de muncă pe anii 2005 - 2007 prevede și obligația angajatorului ca în bugetul de venituri și cheltuieli să fie cuprinse toate drepturile salariale prevăzute în contractul colectiv de muncă precum și sumele aferente pentru acordarea tichetelor de masă, conform legislației în vigoare.
În concluzie, a solicitat admiterea recursului, casarea sentinței recurate și pe fond admiterea acțiunii.
Consilier juridic pentru intimata pârâtă AUTORITATEA DE SĂNĂTATE PUBLICĂ D, arată că, în conformitate cu prevederile legilor bugetului de stat, prevederile invocate nu pot fi aplicate instituției pe care o reprezintă, ele fiind interzise.
Pe cale de consecință, în bugetul unității nu au fost cuprinse sume în vederea acordării tichetelor de masă, motiv pentru care solicită respingerea recursului, menținerea sentinței recurate ca fiind temeinică și legală.
CURTEA
Asupra recursului de față.
Tribunalul Dolj prin sentința nr. 381 de la 02 februarie 2009 respins cererea formulată de reclamanta, împotriva pârâtei Autoritatea de Sănătate Publică
Pentru a se pronunța astfel instanța de fond a reținut că reclamanta este salariata instituției pârâte, care este o instituție bugetară, între părți derulându-se raporturi juridice de muncă bazate pe un contract individual de muncă.
In acest contract, nu există reglementat dreptul salariatei de a primi tichete de masă.
Legea nr. 142/1998 privind acordarea tichetelor de masă reprezintă dreptul comun in materie, cadrul general pentru toate activitățile din toate ramurile de servicii la nivel național.
Legiuitorul nu stabilește imperativ în sarcina angajatorului obligația de a acorda tuturor salariaților tichete de masă așa încât acordarea acestora rămâne la latitudinea sa, în funcție de situația concretă din sistem și, în cazul instituțiilor publice, în măsura în care asemenea cheltuieli sunt prevăzute în bugetul de stat.
Din analiza dispozițiilor art. 1 din Legea nr. 142/1998, privind acordarea tichetelor de masă se constată că legea instituie doar categoriile de personal care pot beneficia de alocație individuală de hrană sub forma tichetelor de masă, stabilind în același timp condiția unei prevederi în bugetul de stat a cheltuielilor corespunzătoare.
Potrivit art. 1 alin. 2 din Legea nr. 142/1998, tichetele de masă se acordă în limita prevederilor bugetului de stat sau, după caz, ale bugetelor locale, pentru unitățile din sectorul bugetar și, în limita bugetelor de venituri și cheltuieli aprobate, potrivit legii, pentru celelalte categorii de angajatori.
Sunt imperative dispozițiile art. art. 40 Legea nr. 511 din 22 noiembrie 2004-legea bugetului de stat pe anul 2005, potrivit cărora în bugetele instituțiilor publice, indiferent de sistemul de finanțare și subordonare nu se pot aproba sume pentru acordarea tichetelor de masă, întrucât în buget nu sunt prevăzute sume cu această destinație.
Aceleași dispoziții se regăsesc și în art. 24 din Legea nr. 379/2005-legea bugetului de stat pe anul 2006, art. II din OG nr. 90 din 18 septembrie 2007 privind unele măsuri financiar-fiscale în domeniul asigurărilor sociale de sănătate și reglementări în domeniul cheltuielilor de personal.
Această măsură legislativă, ce ține de politica economică a statului, nu poate fi considerată abuzivă, decât dacă se încalcă grav o normă privind protecția intereselor celor vizați de această măsură.
Printre măsurile de protecție socială garantate de Constituția României nu se regăsește, în mod expres, acordarea tichetelor de masă, aceasta reprezentând o situație specială în care legea a stabilit regulile după care angajatorii își exercită opțiunea de a acorda sau nu aceste beneficii.
S-a constatat că, prevederile legilor bugetare interzic acordarea acestor tichete, si au vizat toate instituțiile publice, cu excepția celor finanțate integral din venituri proprii.
Aceste dispoziții prohibitive, din legile bugetului de stat, se aplică fără deosebire tuturor categoriilor de salariați ai instituțiilor finanțate de la bugetul de stat.
Instanța a apreciat că Legea nr. 142/1998 privind acordarea tichetelor de masă nu instituie un drept al salariaților, respectiv o obligație corelativă a angajatorilor, ci prevăd doar caracterul opțional al acordării acestor beneficii.
De amintit sunt si dispozițiile Hotărârii nr. 5 din 14 ianuarie 1999 pentru aprobarea Normelor de aplicare a Legii nr. 142/1998 privind acordarea tichetelor de masă, în sensul că angajatorii împreună cu organizațiile sindicale sau cu reprezentanții salariaților, după caz, stabilesc prin contractele colective de muncă clauze privind acordarea alocației individuale de hrană, în sensul numărului salariaților care pot primi lunar tichete de masă, criteriile de selecție
privind stabilirea salariaților care primesc tichete de masă, ținând seama de condițiile concrete de lucru în care își desfășoară activitatea unele categorii de salariați, de prioritățile socioprofesionale și de alte elemente specifice activității, or, în contractele colective de muncă, nu există astfel de clauze.
Împotriva acestei sentințe a formulat recurs reclamanta criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, întrucât art. 92 alin.3 din CCM pe anii 2005-2007 prevede și obligația angajatorului ca în bugetul de venituri și cheltuieli să fie cuprinse toate drepturile salariale prevăzute în acest contract colectiv de muncă, precum și sumele aferente pentru acordarea tichetelor de masă, conform legislației în vigoare.
Apreciază recurenta că angajatorul avea obligația ca la alcătuirea bugetului anual să solicite alocarea și virarea fondurilor necesare, dând eficiență legilor privind protecția socială a angajaților.
Recursul este nefondat.
Reclamanta este salariata instituției pârâte, care este o instituție bugetară, între părți derulându-se raporturi juridice de muncă bazate pe un contract individual de muncă.
Potrivit art. 1(1) din Legea 142/1998, salariații din cadrul societăților comerciale, regiilor autonome și din sectorul bugetar, precum și din cadrul unităților cooperatiste și al celorlalte persoane juridice sau fizice care încadrează personal prin încheierea unui contract individual de muncă, denumite în continuare angajator, pot primi o alocație individuală de hrană, acordată sub forma tichetelor de masă, suportată integral pe costuri de angajator.
Textul de lege instituie doar o posibilitate pentru o anumită categorie de personal de a primi alocație individuală de hrană, acordată, în anumite limite, sub formă de tichete de masă, iar nu o obligație legală a angajatorilor.
Tichetele de masă se acordă în limita prevederilor bugetului de stat sau, după caz, ale bugetelor locale, pentru unitățile din sectorul bugetar, și în limita bugetelor de venituri și cheltuieli aprobate, potrivit legii, pentru celelalte categorii de angajatori.
Regula citată se regăsește în dispozițiile Legii 507/2003 bugetului de stat pe anul 2004 și este reluată și în prevederile legilor bugetului de stat pentru anii următori până în prezent.
În același sens s-au pronunțat deopotrivă Curtea Constituțională prin Decizia nr.297 din 11 martie 2008 (fiind respinsă excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art.1 alin.2 din Legea 142/1998) și Înalta Curtea d e Casație și Justiție, prin decizia nr.14 din 18 februarie 2008, de admitere a recursului în interesul legii cu privire la interpretarea acelorași prevederi.
Ca atare, tichetele de masă nu pot fi acordate atâta timp cât în bugetul Autorității de Sănătate Publică D nu au fost cuprinse sume cu această destinație, iar instituțiile în cauză nu au venituri proprii din care să acopere aceste cheltuieli.
Așa fiind, în conformitate cu art.312 Cod pr.civilă va fi respins recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul formulat de reclamanta, împotriva sentinței civile nr. 381 din 02 februarie 2009 pronunțată de Tribunalul Dolj în Dosar nr-, în contradictoriu cu intimata pârâtă AUTORITATEA DE SĂNĂTATE PUBLICĂ
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 09 Iunie 2009
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
22.06.2009
Red.jud.-
2 ex/AS
Președinte:Doina VișanJudecători:Doina Vișan, Ioana Moțățăianu, Marin Panduru
