Speta drepturi salariale, banesti. Decizia 4221/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA A II-A CIVILĂ ȘI PT. CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 4221
Ședința publică de la 23 Iunie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: - -
JUDECĂTOR 1: Doina Vișan
JUDECĂTOR 2: Marin Panduru
Grefier: - -
Pe rol, judecarea recursurilor declarate de pârâta SC SA B și reclamanții și, împotriva sentinței civile nr. 6475/04.12.2008, pronunțată de Tribunalul Dolj, în dosar nr-, având ca obiect "drepturi bănești".
La apelul nominal făcut în ședința publică, a răspuns pentru recurenta pârâtă SC SA B, avocat, iar pentru recurenții reclamanți, avocat.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, reprezentantul recurenților reclamanți, solicită amânarea cauzei pentru ca unitatea pârâtă să comunice procesul verbal de negociere.
Avocat, pentru recurenta pârâtă, se opune cererii formulate, precizând ca au fost depuse la dosar actele solicitate.
Instanța respinge cererea de amânare și apreciind cauza în stare de judecată, acordă cuvântul părților asupra recursurilor.
Avocat pentru reclamanți, solicită admiterea recursului conform motivelor formulate, iar față de recursul declarat de SC SA, pune concluzii de respingere a acestuia ca nefondat.
Avocat pentru pârâtă, pune concluzii de admitere în parte a recursului conform motivelor formulate și de respingere a recursului reclamanților.
CURTEA
Asupra recursului civil de față:
Prin sentința civilă nr.6475 din 04.12.2008, pronunțată de Tribunalul Dolj, în dosar nr-, s-a respins excepția prescripției dreptului la acțiune invocată de pârâtă în întâmpinare.
S-a admis în parte acțiunea reclamanții și.
A obligat pârâta către reclamanți la plata drepturilor bănești reprezentând drepturi salariale corespunzătoare sărbătorilor de Paște și C pe anul 2007, calculate la nivelul salariului de bază mediu la nivelul societății și indexate în raport cu indicele de inflație de la data nașterii dreptului și până la data plății efective.
A respins capătul de cerere privind drepturile salariale corespunzătoare sărbătorii de Paște pe anul 2008.
A obligat în parte pârâta către reclamanți la suma de câte 50 lei pentru fiecare cheltuieli de judecată.
Din analiza actelor și lucrărilor dosarului, instanța a constatat următoarele:
Potrivit art. 168 al. 1 din Contractul colectiv de muncă la nivelul SA pe anul 2004 "Cu ocazia sărbătorilor de Paști si C salariații SNP SA vor beneficia de câte o suplimentare a drepturilor salariale in cuantum de un salariu de bază mediu pe SNP SA. Cu minim 15 zile înainte de fiecare eveniment pentru care se acordă suplimentările vor începe negocierile cu in vederea stabilirii valorii concrete, modalității de acordare, condițiilor, criteriilor si beneficiarilor."
Prin alin. 2 s-a menționat ca,Pentru anul 2003 suplimentările de la alin.1 vor fi introduse in salariul de baza al fiecărui salariat, conform modalității si in condițiile negociate cu.".
Contractul colectiv de munca la nivel de unitate pe anul 2005 menține textul alin. 1 al art. 168, aducând o modificare de conținut alin. 2, in sensul consemnării că,în anul 2003 suplimentările salariale de la alineatul 1 al prezentului articol au fost introduse in salariul de baza al fiecărui salariat .
Același text se regăsește, in ultima formă menționată, in Contractul Colectiv de Muncă pe anul 2006.
In fine, pentru anul 2007, textul păstrează același conținut ca in contractele precedente.
Societatea pârâta a mai depus la dosar Actul adițional la Contractul Colectiv de Munca al A nr. 8080/23.05.2000, înregistrat la. B sub nr. 2643/11.05.2005, care a conferit art. 168 alin. 2 forma menționata in CCM la nivelul anului 2005.
Prin adresa Comisiei Paritare din 18.06.2007 se arata ca,părțile semnatare confirmă faptul că, in redactarea art. 168 alin. 1 si 2, la momentul negocierilor colective voința comună a părților a fost aceea ca începând cu anul 2003 primele de Paste si de C să fie introduse in salarule de baza ale fiecărui angajat .
In fine, prin,Nota asupra precizării situației primelor de Paște și C prevăzute în art. 168 din CCM al ", datată 31.08.2007 și semnata de reprezentanți ai patronatului și federației sindicale, se da o interpretare textului in discuție,potrivit voinței părților la semnarea contractului".
Instanța a respins excepția prescripției dreptului la acțiune invocată de pârâtă cu privire la aplicabilitatea dispoz. art. 283 al. 1 lit. e) din Codul Muncii "Cererile in vederea soluționării unui conflict de munca pot fi formulate in termen de 6 luni de la data nașterii dreptului la acțiune, in cazul neexecutării contractului colectiv de munca ori a unor clauze ale acestuia."
Instanța a considerat că in cauză este aplicabil dispoz. art. 283 al. 1 lit. c Codul Muncii care prevede termenul de 3 ani de la data nașterii dreptului la acțiune, in situația in care obiectul conflictului individual de muncă constă in plata unor drepturi salariale neacordate sau a unor despăgubiri către salariat.
Potrivit art. 168 al. 1 din Contractul colectiv de muncă la nivelul SA pe anul 2004 "cu ocazia sărbătorilor de Paști si C salariații SNP SA vor beneficia de câte o suplimentare a drepturilor salariale".
Deci voința părților a fost ca aceste prime de Paste si de C să fie materializate sub forma unor suplimentări salariale.
In cauză dispozițiile legale aplicabile sunt următoarele:
Conform art. l alin. I din Legea nr. 130/1999, contractul colectiv de munca este convenția încheiata intre patron sau organizația patronala, pe de o parte, si salariați, reprezentați prin sindicate ori in alt mod prevăzut de lege, de cealaltă parte, prin care se stabilesc clauze privind condițiile de munca, salarizarea, precum și alte drepturi și obligații ce decurg din raporturile de munca.
Art. 31 din Legea nr. 130/1999 dispune ca poate interveni modificarea clauzelor contractului colectiv de munca pe parcursul executării lui, in condițiile legii, ori de cate ori părțile convin acest lucru. Modificările aduse contractului colectiv de munca se comunica, in scris, organului la care se păstrează și devin aplicabile de la data înregistrării sau la o data ulterioara, potrivit convenției părților.
Conform art. 236 alin. 4 Codul Muncii, contractele colective de munca încheiate cu respectarea dispozițiilor legale constituie legea părților.
Normele enunțate subscriu, așadar, contractele colective de munca ( in egala măsura ca și contractele individuale de munca ) voinței părților semnatare, raportând aceste acte juridice cadrului general de reglementare a contractului ca act juridic bilateral.
Legea statuează in sensul că dispozițiile contractului colectiv de munca refl ecta voința partenerilor sociali, care insa trebuie sa se manifeste întotdeauna in conformitate cu prevederile legale.
Astfel, textul art. 31 din Legea nr. 130/1999 cuprinde o norma permisiva, care dă posibilitatea modificării clauzelor contractului colectiv de munca ori de câte ori partite convin acest lucru, dar cu precizarea formalităților care trebuie "îndeplinite pentru a da eficienta unor astfel de modificări. "
Textul reia un principiu de baza aplicabil tuturor actelor juridice bilaterale, in sensul ca ele pot fi modificate potrivit acordului de voința a parților, dar numai pana la momentul încetării efectelor acestuia.
In același sens și contractul colectiv de munca poate fi modificat de părți doar pe parcursul executării lui, interpretarea și reformarea conținutului unei clauze urmând sa își producea efecte pana la momentul încetării efectelor contractului.
In speța, astfel cum rezulta din situația de fapt, înscrisurile depuse de societatea pârâtă au vizat o reinterpretare a clauzei cuprinse in art. 168 alin. 1 si 2 din Contractul colectiv de munca la nivel de unitate, realizata după momentul ncetării efectelor fiecărui contract colectiv anual și in total a contradicție cu textul neechivoc al prevederii.
Astfel, art. 168 alin. 2 prevăzut, in fiecare din aceste contracte, că suplimentările de la alin. 1 au fost introduse in salariul de baza al fiecărui salariat doar pe anul 2003, fiind indubitabil faptul că aceleași drepturi nu au fost incluse in salariul de baza al salariaților și pe anul in curs, câtă vreme s-a menținut în același timp și textul alin. 1.
Pe de alta parte, părțile nu au consemnat in contractul colectiv de muncă pe anii 2005 și 2006 faptul că aceleași suplimentari salariale au fost incluse in salariile de baza pe anii precedenți, o asemenea interpretare fiind făcuta abia in anul 2007.
Se va retine, astfel, ca interpretarea clauzei, peste termenul pentru care fost încheiat contractul și cu încălcarea dispozițiilor art. 31 din Legea nr. 130/1999 ( prin acte neînregistrate la direcția teritoriala de munca ) nu pot produce efecte care sa înlăture conținutul explicit al prevederii invocate.
Cât privește apărările referitoare la prematuritatea formulării acțiunii invocate de parata, se va reține ca angajatorul nu poate aprecia ca acest drept nu s-a născut, in absenta negocierilor dintre patronat și sindicat.
Lipsa oricăror negocieri asupra cuantumului sumelor și modalității de acordare nu poate nega dreptul salariaților, asumat de parți prin contractul colective de munca, de a beneficia de aceste suplimentari, pe cale de consecință aceasta apărare va fi respinsa ca nefondata.
Părțile nu au solicitat administrarea probei cu expertiza contabila judiciara, iar instanța, in condițiile in care pârâta a refuzat să depună statele de plată, deși i s-a solicitat acest lucru prin mai multe adrese, a dispus decăderea pârâtei din proba cu înscrisuri conform art. 287 si 288..
Pe cale de consecința, a fost admisă în parte acțiunea cu privire la capătul de acțiune referitor la prima de Paste si de C in sensul ca societatea parata va fi obligata la plata către reclamant a drepturilor bănești corespunzătoare sărbătorilor de C si de Paste calculate la nivelul salariului de bază mediu pe societate pe anul 2007 în raport de activitatea desfășurată în societate, drepturi actualizate cu coeficientul de devalorizare a monedei naționale de la data nașterii până la data plății efective.
A respins capătul de acțiune privind prima de Paste pe anul 2008, deoarece în contractul colectiv de muncă pe anul 2008, aceste drepturi au fost incluse în salariul de bază conform actului adițional în registrul la 22.02.2008 la Ministerul Muncii.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs în termen legal și motivat pârâta SC SA- membru Grup B, precum și reclamanții și.
În motivele de recurs, recurenta invocă greșita respingere a excepției prescripției dreptului la acțiune cu motivarea că sub aspectul drepturilor salariale de orice natură sunt incidente dispoz. art. 283 al.1 lit. c, din Codul Muncii, deși suplimentările salariale au fost solicitate în temeiul 2004, 2005, 2006, astfel că acțiunea este supusă termenului de prescripție d de 6 luni.
Cu privire la fondul cauzei, recurenta susține că instanța de fond nu a avut în vedere prevederile din contractul colectiv de muncă pe anul 2007, motivarea instanței fiind doar o interpretare a contractelor colective de muncă anterioare.
Începând cu anul 2003 părțile au prevăzut în mod expres includerea sumelor suplimentare în salariul de bază. Ulterior, măsura includerii a fost menținută printr-o reglementare corespunzătoare.
Pentru anul 2003 partenerii sociali au convenit ca drepturile salariale suplimentare de C și de Paști să fie incluse în salariul de bază al fiecărui salariat. Nu există nici un fel de dubiu sau interpretare contrară în sensul că, pentru anul 2003 sumele în discuție nu s-ar fi acordat.
Începând cu anul 2005, părțile semnatare ale contractului colectiv de muncă au convenit menținerea măsurii anterior întreprinse, sens în care au modificat textul inițial al art. 168, reglementând astfel aplicabilitatea lui pentru viitor. La nivelul anului 2005 fost inclusă prevederea referitoare la faptul că "în anul 2003 suplimentările salariale de la alin. 1 au fost introduse în salariul de bază al fiecărui salariat".
Susține că în actul adițional la contractul colectiv de muncă din 2008, înregistrat la data de 22.02.2008 se aduc modificări la art. 168, statuându-se faptul că primele de Paști și de C au fost introduse încă din anul 2003 în salariul de bază.
2 al art. 168 prevede: "pentru înlăturarea oricăror neclarități, părțile înțeleg și confirmă prin prezenta faptul că, după anul 2003, primele de Paști și de C au fost incluse în salariul lunar de bază al angajaților SA și de aceea nu au mai fost calculate și acordate distinct salariaților. Această regulă se va aplica până la data la care și vor conveni în mod expres altfel".
La data de 13 februarie 2009 intimații - reclamanți au formulat întâmpinare prin care au solicitat respingerea recursului.
În motivarea recursului reclamanții și au arătat că în CCM pe anul 2008 nu este menționat faptul că Prima de Paști 2008 este inclusă în salariul de bază, astfel nu se justifică considerentul instanței că pentru anul 2008 aceste drepturi nu mai trebuie acordate.
Examinând sentința recurată prin prisma motivelor de recurs invocate, precum și din oficiu în conformitate cu dispozițiile art.304 ind.1 pr.civ. Curtea a reținut următoarele:
Dreptul la acțiune cu privire la daunele rezultate din neexecutarea în totalitate sau în parte a obligațiilor privind plata drepturilor salariale se prescrie în termen de 3 ani de la data la care drepturile respective erau datorate.
Prin CCM, la art. 168 s-a prevăzut, că salariații vor beneficia cu ocazia sărbătorilor de Paști și de C de o suplimentare a drepturilor salariale cu încă un salariu de bază mediu brut pe SA.
Rezultă din modalitatea de redactare a acestui articol din CCM că dreptul suplimentar acordat cu ocazia sărbătorilor de Paști și C este un drept de natură salariară.
Dispoziția cuprinsă în art. 283 lit. e din Codul Muncii reglementează dreptul material la acțiune în cazul neexecutării CCM, ori a unor clauze ale acesteia, altele decât drepturile salariale, întrucât în privința acestora, legiuitorul a dat o reglementate distinctă și anume, aceea cuprinsă la lit. caa celuiași art.- 283 din Codul Muncii.
Nu trebuie omis faptul că tot în Codul Muncii legiuitorul a statuat că dreptul la acțiune cu privire la daunele rezultate din neexecutarea în totalitate sau în parte a obligațiilor privind plata salariilor se prescrie în termen de 3 ani de la data la care drepturile respective erau datorate, normă cuprinsă în art. 166 al. 1 din Codul Muncii.
CCM pe unitate pentru anul 2004 - 2007 stabilește în cuprinsul art. 168 că, cu ocazia sărbătorilor de Paști și C, angajații SNP SA vor beneficia de câte o suplimentare a drepturilor salariale în cuantum de un salariu de bază mediu pe SNP.
La alin. 2 al art. 168, se precizează că, pentru anul 2003, suplimentările de la alin.1au fost introduse în salariul de bază al fiecărui salariat.
Contractele colective de muncă pe unitate negociate și aplicabile la nivelul SNP pe anii 2004-2007 au menținut dispoz. art. 168 al.1.
Al. 2 al art. 168 fost însă modificat în formă" în anul 2003 suplimentările salariale de la al. 1 al prezentului articol au fost introduse în salariul deb ază al fiecărui salariat".
Se apreciază că, urmare a acestor modificări ale alin. 2 ale art. 168 din CCM, societatea - recurentă nu a mai acordat intimatului, în cursul anilor 2004-2007, suplimentările salariale prevăzute de al.1 al art. 168 din CCM.
Coroborând dispoz. art. 168 din CCM pe anul 2004 cu dispoz. art. 168 din CCM pentru anii 2005-2007, Curtea apreciază că părțile semnatare ale la nivelul SNP au înțeles să păstreze pentru salariați beneficiul suplimentărilor salariale prev. de al. 1 art. 168 din CCM, iar în cursul anilor 2004-2007 respectivele suplimentări nu au mai fost introduse în salariul deb ază al fiecărui salariat, așa cum s-a întâmplat pentru anul 2003.
Prin adresa Comisiei paritare din 18 iunie 2007, se arată că părțile semnatare confirmă faptul că în redactarea art. 168 al. 1 și 2, la momentul negocierii colective, voința comună a părților a fost aceea că începând cu anul 2003, primele de Paști și de C să fie introduse în salariile de bază ale fiecărui angajat, iar prin "Nota asupra precizării situației primelor de Paști și de C prev. în art. 168 din CCM al SA" din data de 31.08.2007 și semnată de reprezentanți ai Patronatului și ai Federației Sindicale se dă o interpretare textului în discuție potrivit voinței părților la semnarea contractului.
Conf. art. 1 al. 1 din Lg. 130/1999, CCM este convenția încheiată între patron sau Organizația patronală pe de o parte și salariați reprezentați prin Sindicate ori prin alt mod prevăzut de lege de cealaltă parte, prin care se stabilesc clauze privind condițiile dem uncă, salarizarea, precum și alte drepturi și obligații ce decurg din raporturile de muncă.
Art. 31 din Lg.130/1999 dispune că, poate interveni modificarea clauzelor CCM pe parcursul executării lui în condițiile legii, ori de câte ori părțile convin acest lucru, modificări care trebuie comunicate în scris organului la care se păstrează CCM și devin aplicabile de la data înregistrării sau la o dată convenită de părți.
Norma prevăzută de art.31 din Lg. 130/1999 este o normă permisivă care dă posibilitatea modificării clauzelor CCM ori de câte ori părțile convin acest lucru cu respectarea formalităților ce trebuiesc îndeplinite, dar numai pe parcursul executării CCM, interpretarea și reformarea conținutului unei clauze urmând să-și producă efecte până la momentul încetării efectelor contractului.
Instanța de fond a apreciat în mod corect că interpretarea clauzei cuprinse în art. 168 al.1 și 2 fin CCM la nivel deu nitate s-a realizat după momentul încetării efectelor fiecărui contract colectiv de muncă anual și cu încălcarea dispoz. art. 31 din Legea 130/1999, și astfel nu poate produce efecte care să înlăture conținutul explicit al prevederii.
Chiar dacă Nota Comisiei Paritare ar fi apreciată ca o normă legală de modificare a dispozițiilor CCM, se constată că printr-o astfel de interpretare ulterioară, recurenta recunoaște că suplimentările salariale trebuiau incluse în salariul deb ază al salariaților și ulterior anului 2003, însă nu a făcut dovada că aceste drepturi salariale care se raportează la salariul deb ază mediu pe SNP au fost achitate salariaților
Recurenta nu a făcut dovada că aceste drepturi suplimentare au fost incluse în salarii, deoarece analizându-se cartea de muncă se constată că recurenta a efectuat anumite stabiliri de drepturi salariale conform adreselor primite de la SC SA, iar creșterea salarială nu este la nivelul unui salariu mediu pe care, repartizat pe cele 12 luni ale anului să constituie majorarea cu suplimentările de Paște și C, așa cum susține recurenta.
Se constată astfel, că instanța de fond a interpretat corect dispoz. art. 168 al. 2 din Contratele colective de muncă pe anii 2004-2007, că voința reală a părților contractante a fost aceea că drepturile prev. la alin. 1 au fost incluse în salariile angajaților doar pentru anul 2003.
În ceea ce privește plata suplimentării salariale de Paști aferentă anului 2008,Curtea reține:
Prin actul adițional pentru anul 2008 la Contractul colectiv de muncă încheiat la nivelul SC SA B și înregistrat la B la data de 22.02.2008, au fost modificat conținutul art. 168 din contractul colectiv de muncă.
În noua redactare, textul are următorul conținut:
1.În conformitate cu prevederile anterioare ale alin. 1 al art. 168 din contractul colectiv de muncă, care au devenit inaplicabile începând cu anul 2003 în forma anterioară, cu ocazia sărbătorilor de Paști și C angajații SA primeau suplimentări salariale sub forma unei prime ("Prima de Paști și de C) în cuantum de un salariu mediu de bază lunar la nivelul SA, calculat pe lunile anterioare celor în care se acordă prima. Valoarea concretă, metoda de acordare, condițiile, criteriile și beneficiarii Primei de Paști și de C erau stabilite în cadrul negocierilor cu, care aveau loc cu cel puțin 15 zile înainte de fiecare pentru care Prima de Paști și C era acordată.
2.Pe baza acordului dintre și SA, începând cu anul 2003, Primele de Paști și de C au fost incluse în salariul de bază al tuturor angajaților(care au beneficiat în acest fel de o creștere salarială), devenind astfel parte a salariului de bază ca întreg, fără a mai fi în mod distinct individualizate și fără ca, după anul 2003, să poată fi modificate în mod distinct față de salariu. Pentru înlăturarea oricăror neclarități, părțile înțeleg și confirmă prin prezenta faptul că, după anul 2003, Primele de Paști și de C au fost incluse în salariul lunar de bază al angajaților SA și de aceea nu au mai fost calculate și acordate distinct salariaților SA. Aceasta regulă se va aplica până la data la care și vor conveni în mod expres altfel."
Din analiza dispozițiilor art. 168 din contractul colectiv de muncă în redactarea în vigoare de la data de 22.02.2008, se constată că pentru anul 2008 nu mai este prevăzută obligația de acordare a primelor de Paști și
Textul art. 168 nu a mai fost reprodus în forma și cu conținutul din contractele colective de muncă anterioare, partenerii sociali realizând o interpretare a situației suplimentărilor de Paște și de C începând cu anul 2003.
Rezultă în mod clar din redactarea textului art. 168 în vigoare pentru anul 2008, că acest drept a încetat să existe în mod distinct față de salariul de bază.
Textul în această reglementare este în deplin acord cu dispozițiile art. 176 alin 6 din contractul colectiv de muncă încheiat la nivelul ramurii, conform căruia: "fiecare din adaosurile de mai sus (printre care și suplimentările salariale de Paște și C, ) se acordă în condițiile în care, prin contractele colective de muncă încheiate la nivel de agent economic, nu s-a convenit introducerea lui în salariul de bază".
Pentru aceste considerente, Curtea apreciază că instanța de fond a făcut o greșită aplicare a legii, reținând în mod nelegal aplicabilitatea în speță a dispozițiilor art. 24 raportate la art. 8 din Legea nr. 130/1996 și nulitatea clauzei art 168 din contractul colectiv de muncă încheiat la nivelul SC SA pentru anul 2008.
În consecință, apreciind recursurile ca fiind nefondate, în temeiul dispozițiilor art. 312.pr.civ. urmează a fi respinse.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursurile declarate de pârâta SC SA B și reclamanții și, împotriva sentinței civile nr. 6475/04.12.2008, pronunțată de Tribunalul Dolj, în dosar nr-.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 23 Iunie 2009.
PREȘEDINTE: Doina Vișan - - | JUDECĂTOR 2: Marin Panduru - - | JUDECĂTOR 3: Ioana Moțățăianu - - |
Grefier, - - |
Red. jud. - -
Ex./17.07.2009
Jud. fond
Președinte:Doina VișanJudecători:Doina Vișan, Marin Panduru, Ioana Moțățăianu
