Speta drepturi salariale, banesti. Decizia 5055/2009. Curtea de Apel Craiova

Dosar nr- -tichete de masă-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CRAIOVA

SECȚIA A II-A CIVILĂ ȘI PT. CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE

DECIZIE Nr. 5055

Ședința publică de la 24 2009

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Cristina Raicea JUDECĂTOR 2: Carmen Tomescu

- - -JUDECĂTOR 3: Marin Panduru

- - -judecător

Grefier

**********************************

Pe rol, judecarea recursului formulat de reclamanții -, G, -, împotriva sentinței nr. 872 din 9 martie 2009, pronunțată de Tribunalul Dolj - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale în dosarul nr-, în contradictoriu cu reclamanții, pârâții CONSILIUL LOCAL, PRIMĂRIA, având ca obiect drepturi bănești.

La apelul nominal, făcut în ședința publică, au răspuns recurentul reclamant, intimatul reclamant, asistați de avocat, recurenții reclamanți -, G, -, intimații reclamanți, reprezentați de avocat, lipsind intimații pârâții CONSILIUL LOCAL, PRIMĂRIA.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,

Instanța, constatând cauza în stare de judecată, a acordat cuvântul asupra recursului.

Avocat pentru reclamanții, a susținut motivele de recurs formulate în scris în raport de care a pus concluzii de admitere a recursului, modificarea sentinței în sensul admiterii acțiunii așa cum a fost precizată, fără cheltuieli de judecată.

CURTEA:

Asupra recursului de față;

Prin sentința nr. 872 din 09 martie 2009, Tribunalul Dolja respins acțiunea precizată formulată de reclamanții, G, si Primăria a respins excepțiile invocate ca rămase fără obiect.

Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut că reclamanții au solicitat acordarea tichetelor de masă sau echivalentul acestora în lei, actualizat, astfel: reclamanții, G, pentru perioada 11 decembrie 2005-31 decembrie 2008, pentru perioada martie 2007-31.12.2008, pentru perioada martie 2007-31 decembrie 2008, pentru perioada iunie 2006-31.12.2008, pentru perioada decembrie 2006 -31.12.2008, pentru perioada martie 2007- 31.12.2008, pentru perioada 11 decembrie 2005- august 2006, pentru perioada octombrie 2007-iulie 2008, pentru perioada octombrie 2007-iunie 2008.

Excepțiile prescripției dreptului material la acțiune si lipsa calității procesual pasive, invocate la 26.01.2009, au fost respinse deoarece urmare a precizării acțiunii în sensul restrângerii pretențiilor reclamanților si administrării probei cu înscrisuri, s-a constatat că aceste excepții au rămas fără obiect.

Privitor la fondul cauzei instanța reține următoarele:

Pretențiile reclamanților sunt fondate pe dispozițiile Legii nr. 142/1998 privind acordarea tichetelor, ce reprezintă norma cadru în această materie.

Potrivit art. 1 alin. (1) din Legea nr. 142/1998: "Salariații din cadrul societăților comerciale, regiilor autonome și din sectorul bugetar, precum și din cadrul unităților cooperatiste și al celorlalte persoane juridice sau fizice care încadrează personal prin încheierea unui contract individual de muncă, denumite în continuare angajator, pot primi o alocație individuală de hrană, acordată sub forma tichetelor de masă, suportată integral pe costuri de angajator."

În art. 2 din Normele de aplicare a Legii nr. 142/1998 privind acordarea tichetelor de masă aprobate prin HG nr. 5 din 14 ianuarie 1999 s-a statuat că angajatorii împreună cu organizațiile sindicale sau cu reprezentanții salariaților, după caz, stabilesc prin contractele colective de muncă clauze privind acordarea alocației individuale de hrană, în sensul numărului salariaților care pot primi lunar tichete de masă, criteriile de selecție.

Așadar, legiuitorul nu stabilește imperativ în sarcina angajatorului obligația de a acorda tuturor salariaților tichete de masă, ci acordarea acestora rămâne la latitudinea sa, în funcție de situația concretă din sistem, de resursele sale financiare, prin contractele colective de muncă.

In cazul instituțiilor publice cum este cazul de față, acordarea tichetelor este condiționată și de prevederea cheltuielilor corespunzătoare în buget, în acest sens fiind dispozițiile art. 1 alin. 2 din Legea nr. 142/1998 " Tichetele de masă se acordă în limita prevederilor bugetului de stat sau, după caz, ale bugetelor locale, pentru unitățile din sectorul bugetar, și în limita bugetelor de venituri și cheltuieli aprobate, potrivit legii, pentru celelalte categorii de angajatori".

Acordarea tichetelor de masă, nu reprezintă un drept, ci o vocație, ce se poate realiza doar în condițiile în care sunt prevăzute în buget sume cu această destinație, or, asa cum rezultă si din întâmpinarea formulată de pârâti nu au fost alocate sume cu această destinație.

Această măsură legislativă, nu poate fi considerată abuzivă, decât dacă se încalcă grav o normă privind protecția intereselor celor vizați de această măsură, or, printre măsurile de protecție socială garantate de Constituția României nu se regăsește, în mod expres, acordarea tichetelor de masă.

Cum aceste dispoziții prohibitive, se aplică fără deosebire tuturor categoriilor de salariați ai instituțiilor finanțate de la buget, fără temei au susținut reclamanții că sunt supuși unui tratament diferențiat și discriminatoriu.

În atare condiții, nu putem vorbi de un drept al reclamanților la acordarea tichetelor de masă astfel că, instanța a respins cererea ca nefondată.

Împotriva acestei sentințe au declarat recurs reclamanții -, G, -, criticând soluția instanței de fond ca fiind nelegală și netemeinică.

Recurenții au motivat faptul că, instanța de fond nu a ținut cont de achiesarea pârâților la acordarea acestor drepturi interpretând greșit textul legii și extinzând în mod nepermis dispozițiile Normelor de aplicare a Legii 142/1998, contrar principiului potrivit căruia normele legale sunt de strictă interpretare și, în orice caz în sensul producerii de efecte juridice iar nu în sensul neaplicării acestora, lipsa contractului colectiv de muncă nefiind imputabilă recurenților.

Recursul este nefondat.

Cheltuielile bugetare au destinație precisă și limitată fiind determinate de autorizările conținute în legi specifice și în legi bugetare anuale, și de asemenea, că nici o cheltuială bugetară nu poate fi angajată sau efectuată din aceste bugete, dacă nu există bază legală pentru respectiva cheltuială.

Potrivit rt. 1(1) din 142/1998 privind acordarea tichetelor de masa, salariații din cadrul societăților comerciale, regiilor autonome și din sectorul bugetar, precum și din cadrul unităților cooperatiste și al celorlalte persoane juridice sau fizice care încadrează personal prin încheierea unui contract individual de muncă, denumite în continuare angajator, pot primi o alocație individuală de hrană, acordată sub forma tichetelor de masă, suportată integral pe costuri de angajator.

(2) Tichetele de masă se acordă în limita prevederilor bugetului de stat sau, după caz, ale bugetelor locale, pentru unitățile din sectorul bugetar, și în limita bugetelor de venituri și cheltuieli aprobate, potrivit legii, pentru celelalte categorii de angajatori.

Potrivit legii bugetului de stat n bugetele instituțiilor publice, indiferent de sistemul de finanțare și de subordonare, inclusiv ale activităților finanțate integral din venituri proprii, înființate pe lângă unele instituții publice, cu excepția instituțiilor finanțate integral din venituri proprii, nu sunt cuprinse sume pentru acordarea tichetelor de masă.

Potrivit art.III, din OUG 88/2006, nstituțiile publice centrale și locale, așa cum sunt definite prin Legea privind finanțele publice nr. 500/2002, cu modificările ulterioare, și prin Legea privind finanțele publice locale nr. 273/2006, indiferent de sistemul de finanțare și de subordonare, inclusiv activitățile finanțate integral din venituri proprii, înființate pe lângă instituțiile publice, cu excepția instituțiilor finanțate integral din venituri proprii, nu acordă tichete de masă în anul 2007.

Observând dispozițiile legale mai sus menționate se retine ca instituțiile recurente sunt instituțiii publice, recurentele făcând parte dintre instituțiile prevăzute de către legile de reglementare a bugetului de stat mai sus precizate.

Prin legea 142/1998, s-a reglementat instituția juridica a tichetelor de masa, ca mijloc de protecție sociala, creându-se cadrul juridic si modalitățile de acordare a acestora.

Insa legea nu a instituit o obligație imperativa de acordare a acestor drepturi, ci a reglementat posibilitatea acordării acestor drepturi in raport de îndeplinirea anumitor condiții.

Astfel legiuitorul a prevăzut expresia " pot primi o alocație" si a prevăzut ca si condiție "tichetele de masă se acordă în limita prevederilor bugetului de stat sau, după caz, ale bugetelor locale, pentru unitățile din sectorul bugetar, și în limita bugetelor de venituri și cheltuieli aprobate, potrivit legii, pentru celelalte categorii de angajatori".

Ori odată cu constituirea bugetelor de stat, legiuitorul a prevăzut, in mod imperativ ca, la nivelul anilor 2004-2007, "nu sunt cuprinse sume pentru acordarea tichetelor de masă", in bugetele instituțiilor de stat, astfel cum au fost definite de către textele normative si intre care se regăsește si instituția reclamanta.

Ca atare in mod legal angajatorul nu a acordat pentru anii respectivi tichetele de masa.

Așa fiind, în conformitate cu art.312 pr.civ. se vor respinge recursurile declarat de recurenții reclamanți împotriva sentinței civile nr. 872 din 9 martie 2009, pronunțată de Tribunalul Dolj - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale în dosarul nr-

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge recursul formulat de reclamanții -, G, -, împotriva sentinței nr. 827 din 9 martie 2009, pronunțată de Tribunalul Dolj - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale în dosarul nr-, în contradictoriu cu reclamanții, pârâții CONSILIUL LOCAL, PRIMĂRIA.

Decizie irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică de la 24 2009

Președinte,

- -

Judecător,

- -

Judecător,

- -

Grefier,

Red. jud. /2 ex.

2 ex. 27.10.2009.

Jud. fond..

.

Președinte:Cristina Raicea
Judecători:Cristina Raicea, Carmen Tomescu, Marin Panduru

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Speta drepturi salariale, banesti. Decizia 5055/2009. Curtea de Apel Craiova