Speta drepturi salariale, banesti. Decizia 5066/2009. Curtea de Apel Bucuresti
Comentarii |
|
Dosar nr-(3567/2009)
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VII-A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE
Decizia civilă nr.5066/
Ședința publică din data de 09 iulie 2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Elena Luissa Udrea
JUDECĂTOR 2: Liviu Cornel Dobraniște
JUDECĂTOR - - -
GREFIER -
Pe rol soluționarea cererii de recurs formulată de recurenții reclamanți, G, Palada G, a, a, G, -, împotriva sentinței civile nr.102 din 26 ianuarie 2009, pronunțată de Tribunalul Teleorman Secția Conflicte de Muncă Asigurări Sociale și contencios Administrativ Fiscal - Complet specializat pentru litigii de muncă și asigurări sociale, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata pârâtă SC SA B - Membru Grup, având ca obiect - drepturi bănești.
La apelul nominal făcut în ședință publică răspuns intimata pârâtă SC SA B - Membru Grup, prin avocat, cu împuternicire avocațială emisă în baza contractului de asistență juridică nr.-/2009 atașată la fila 77 dosar, lipsind recurenții reclamanți.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că recurenții reclamanți au depus la dosar cerere de repunere în termenul de recurs.
Avocatul intimatei pârâte SC SA - Membru Grup, solicită respingerea cererii de repunere în termenul de declarare a recursului.
Din oficiu, în temeiul art.306 Cod procedură civilă, Curtea invocă excepția nulității recursului întrucât nu fost motivat în termenul legal.
Avocatul intimatei pârâte SC SA - Membru Grup, solicită admiterea excepției nulității recursului.
Curtea reține cauza în pronunțare pe cererea de repunere în termenul de recurs și pe excepția invocată.
CURTEA,
Constată că prin sentința civilă nr. 102/26.01.2009 a Tribunalului Teleorman - Secția Conflicte de Muncă, Asigurări Sociale, Contencios Administrativ și Fiscal, s-a admis excepția nulității invocată din oficiu și s-a declarat nulă cererea de chemare în judecată formulată de reclamanții, și alții, în contradictoriu cu pârâta SC SA, cerere prin care s-a solicitat obligarea pârâtei la plata beneficiului reprezentând cota de participare la profit pe anii 2004-2006, la care urmează a se adăuga dobânda legală și actualizarea prin indexare a sumelor datorate.
Reclamanții au declarat recurs împotriva sentinței precitate.
La data de 09.07.2009, recurenții-reclamanți, prin apărător, au depus la dosar cerere prin care au solicitat să fie repuși în termenul pierdut de recurs.
Această cerere a fost pusă în discuție la termenul din 09.07.2009, când din oficiu s-a invocat și excepția nulității recursului, cu motivarea că deși sentința atacată a fost comunicată recurenților, aceștia nu au înțeles să înainteze motivele scrise ale căii de atac pe care au exercitat-o în cauză.
Intimata-pârâtă, prin apărător, a solicitat respingerea cererii de repunere în termen și constatarea nulității recursului.
Analizând actele și lucrările dosarului, văzând dispozițiile art. 103, art. 301 alineatul 1 și 2, art. 306 alineatul 1 și art. 80 din Legea nr. 168/1999, Curtea va respinge cererea de repunere în termen și va constata nulitatea recursului, pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare.
Conform art. 303 alin. 1. proc. civ. recursul se va motiva prin însăși cererea de recurs sau înăuntrul termenului de recurs, iar potrivit art. 303 alin. 2. proc. civ. termenul pentru depunerea motivelor se socotește de la comunicarea hotărârii, chiar dacă recursul s-a făcut mai înainte.
Totodată, date fiind prevederile art. 306 alin. 1. proc. civ. recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepția cazurilor prevăzute în alin. 2. De menționat faptul că potrivit art. 306 alin. 2. proc. civ. motivele de ordine publică pot fi invocate și din oficiu de instanța de recurs, care însă este obligată să le pună în dezbaterea părților.
Mai trebuie arătat că în conformitate cu disp. art. 80 din Legea nr. 168/1999, termenul de recurs în materia litigiilor de muncă, categorie în care se înscrie și cel ce face obiectul prezentei pricini, este de 10 zile de la comunicarea sentinței.
Rezultă că în cauza de față motivarea scrisă a recursului trebuia depusă în termen de 10 zile de la data la care s-a comunicat sentința atacată.
Or, așa cum reiese din analiza actelor și lucrărilor dosarului, în speță această cerință nu este îndeplinită, câtă vreme hotărârea atacată a fost comunicată recurenților-reclamanți la data de 06.05.2009 (vezi filele 67 și următoarele din volumul al patrulea al dosarului de fond), iar motivarea în scris a căii de atac exercitată de aceștia în cauză nu a fost înaintată instanței de recurs nici până la momentul actual.
Ca atare, recursul apare ca fiind nemotivat în termen legal, ceea ce atrage sancțiunea nulității sale conform art. 306 alin. 1. proc. civ.
Cât privește cererea de repunere în termenul de recurs (mai precis de motivare a recursului), trebuie arătat că în conformitate cu dispozițiile art. 103. proc. civ. "neexercitarea oricărei căi de atac și neîndeplinirea oricărui alt act de procedură în termenul legal atrage decăderea, afară de cazul când legea dispune altfel sau când partea dovedește că a fost împiedicată printr-o împrejurare mai presus de voința ei.
În acest din urmă caz, actul de procedură se va îndeplini în termen de 15 zile de la încetarea îmE.rii; în același termen vor fi arătate și motivele îmE.rii."
Din interpretarea acestui text legal rezultă că este necesară îndeplinirea cumulativă a mai multor cerințe pentru admiterea unei cereri de repunere în termenul de îndeplinire a unui act procedural, în speță fiind vorba despre actul procedural al depunerii motivelor scrise de recurs.
Printre altele, este obligatoriu ca persoana sau persoanele ce au formulat cererea să îndeplinească, în interval de 15 zile de la încetarea îmE.rii, actul procedural pe care nu au reușit să-l realizeze în termenul prevăzut de lege.
Or, în speță, nu este respectată această condiție ce decurge din conținutul prevederilor art. 103 alineatul 2. proc. civ. întrucât recurenții-reclamanți au depus doar cererea de repunere în termen, fără a înainta motivarea scrisă a recursului.
În plus, nu s-a administrat nicio dovadă din care să rezulte că realmente a existat o împrejurare mai presus de voința recurenților-persoane fizice, care a constituit o insurmontabilă în calea îndeplinirii actului procedural al depunerii în termen legal a motivelor de recurs, așa cum cere art. 103 alineatul 1 ultima teză. O atare probă era necesar de administrat, deoarece în cazul recurenților-reclamanți nu este aplicabilă teza întâi a aceluiași text, referitoare la existența unei dispoziții legale care să prevadă altfel.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge cererea de repunere în termen formulată în cauză.
Constată nulitatea recursului declarat de recurenții-reclamanți, G, Palada G, a, a, G, -, în contradictoriu cu intimata-pârâtă SC SA B - Membru Grup, împotriva sentinței civile nr. 102/26.01.2009 a Tribunalului Teleorman - Secția Conflicte de Muncă, Asigurări Sociale, Contencios Administrativ și Fiscal.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi 09.07.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
GREFIER,
TEHNORED//2 ex./21.07.2009.
Jud.fond:,
Președinte:Elena Luissa UdreaJudecători:Elena Luissa Udrea, Liviu Cornel Dobraniște