Speta drepturi salariale, banesti. Decizia 6055/2008. Curtea de Apel Craiova
Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCA
DECIZIE Nr. 6055
Ședința publică de la 07 Iulie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Manuela Preda Popescu
JUDECĂTOR 2: Ioana Bodri
JUDECĂTOR 3: Lucian
Grefier
Pe rol, judecarea recursului declarat de pârâta SC SA, împotriva sentinței civile nr.1735 din 11 februarie 2008, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr-, în contradictoriu cu reclamantul(a), având ca obiect drepturi bănești.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier ul de ședință, după care, instanța apreciind cauza în stare de judecată a luat în examinare recursul.
CURTEA
Asupra recursului de față;
Prin sentința nr.1735 din 11 februarie 2008, pronunțată de Tribunalul Gorj,în dosarul nr-, s-a respins cererea privind conexarea dosarelor ca fiind neîntemeiata.
S-a respins excepția prescripției dreptului la acțiune invocata de intimata.
S-a admis acțiunea în parte formulata de petentul,in contradictoriu cu intimata SC SA B cu sediul ales la SC " " in B, str. -. -, nr. 19,. 3,. 7, sector 1.
A fost obligată intimata sa plătească petentei drepturile bănești reprezentând suplimentari salariale corespunzătoare sărbătorilor de Paste pentru anul 2005, precum si cele de C pentru anul 2004 si 2005 calculate la nivelul salariului de bază mediu la nivelul societarii si indexate in raport de indicele de inflație de la data datorării la data plații efective.
A fost obligată intimata la plata către petent a sumei de 250 lei cheltuieli de judecata.
Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut că, potrivit art. 168 al. 1 din CCM la nivelul SA pe anul 2004: "Cu ocazia sărbătorilor de Paste si C salariații SNP SA vor beneficia de cate o suplimentare a drepturilor salariale in cuantum de un salariu de baza mediu pe SNP SA. Cu minim 15 zile înainte de fiecare eveniment pentru care se acorda suplimentările vor începe negocierile cu in vederea stabilirii valorii concrete, modalității de acordare, condițiilor, criteriilor si beneficiarilor".
La aliniatul 2 al art. 168 din CCM/2004 s-a menționat ca: "Pentru anul 2003 suplimentările de la alin. 1 vor fi introduse in salariul de baza al fiecărui salariat, conform modalității si in condițiile negociate cu ".
Contractul colectiv de munca la nivel de unitate pe anul 2005 menține textul al. 1 al. Art. 168 aducând o modificare de conținut aliniatului 2 in sensul consemnării ca: "in anul 2003 suplimentările salariale de la al. 1 al prezentului articol au fost introduse in salariul de baza al fiecărui salariat". Același text se regăsește in ultima forma menționata in CCM pe anul 2006. In fine, pentru anul 2007 textul păstrează același conținut ca in contractele precedente.
Prin adresa Comisiei Paritare din 18.06.2007 se arata ca " pârtile semnatare confirma faptul ca in redactarea art. 168 al. 1 si 2 la momentul negocierilor colective voința comuna a parților a fost aceea ca începând cu anul 2003 primele de Paste si de C sa fie introduse in salariile de baza ale fiecărui angajat ". Prin " Nota asupra precizării situatei primelor de Paste si de C prevăzute in art. 168 din CCM al SA "din data de 31.08.2007 si semnata de reprezentanți ai patronatului si federației sindicale, se da o interpretare textului in discuție "potrivit voinței parților la semnarea contractului".
Conform art. 1 al. 1 din Legea nr. 130/1999, contractul colectiv de munca este convenția încheiata intre patron sau organizația patronala pe de o parte si salariați, reprezentați prin sindicate ori prin alt mod prevăzut de lege, de cealaltă parte, prin care se stabilesc clauze privind condițiile de munca, salarizarea, precum si alte drepturi si obligații ce decurg din raporturile de munca ".
Art. 31 din Legea nr. 130/1999 dispune ca poate interveni modificarea clauzelor contractului colectiv de munca pe parcursul executării lui in condițiile legii, ori de cate ori pârtile convin acest lucru. Modificările aduse contractului colectiv de munca se comunica in scris organului la care se păstrează si devin aplicabile de la data înregistrării sau la o data ulterioara, potrivit convenției parților.
Conform art. 236 al. 4 din Codul muncii, contractele colective de munca, încheiate cu respectarea dispozițiilor legale constituie legea parților.
Normele enunțate subscriu așadar contractelor colective de munca (in egala măsura ca si contractele individuale de munca ) voinței parților semnatare, raportând aceste acte juridice cadrului general de reglementare a contractului ca act juridic bilateral. Legea statuează in sensul ca dispozițiile contractului colectiv de munca reflecta voința partenerilor sociali, care insa trebuie sa se manifeste întotdeauna in conformitate cu prevederile legale.
Astfel, textul art. 31 din Legea nr. 130/1999 cuprinde o norma permisiva, care da posibilitatea modificării clauzelor contractului colectiv de munca ori de cate ori pârtile convin acest lucru, dar cu precizarea formalităților care trebuie îndeplinite pentru a da eficienta unor astfel de modificări. Textul reia un principiu de baza aplicabil tuturor actelor juridice bilaterale in sensul ca ele pot fi modificate potrivit acordului de voința al parților dar numai pana la momentul încetării efectelor acestuia.
In același sens si contractul colectiv de munca poate fi modificat de parți doar pe parcursul executării lui, interpretarea si reformarea conținutului unei clauze urmând sa își producă efecte pana la momentul încetării efectelor contractului.
In speța, astfel cum rezulta din situația de fapt, apărarea făcuta de societatea intimata a vizat o reinterpretare a clauzei cuprinse in art. 168 al. 1 si 2 din CCM la nivel de unitate, realizata după momentul încetării efectelor fiecărui contract colectiv de munca anual si in totala contradicție cu textul neechivoc al prevederii.
Astfel, art. 168 al. 2 prevăzut in fiecare din aceste contracte ca suplimentările de la art. 1 au fost introduse in salariul de baza al fiecărui salariat doar pe anul 2003, fiind indubitabil faptul ca aceleași drepturi nu au fost incluse in salariul de baza al angajaților si pe anul in curs, câta vreme s-a menținut in același timp si textul alin 1.
Pe de alta parte, pârtile nu au consemnat in contractul colectiv de munca pe anii 2005 si 2006 faptul ca aceleași suplimentari salariale au fost incluse in salariile de baza pe anii precedenți, o asemenea interpretare fiind făcuta abia in 2007. Se va retine astfel ca interpretarea clauzei, peste termenul pentru care a fost încheiat contractul si cu inculcarea dispozițiilor art. 31 din Legea nr. 130/1999 (prin acte neînregistrate la direcția teritoriala de munca ) nu poate produce efecte care sa înlăture conținutul explicit al prevederii invocate.
Cat privește apărările referitoare la prematuritatea formulării acțiunii, invocata de intimata, se va retine ca angajatorul nu poate aprecia ca acest drept nu s-a născut in absenta negocierilor dintre patronat si sindicat. Lipsa oricăror negocieri asupra cuantumului sumelor si modalității de acordare nu poate nega dreptul salariaților, asumat de parți prin contractele colective de munca, de a beneficia de aceste suplimentari; pe cale de consecința, aceasta apărare va fi respinsa ca nefondata.
Sub aspectul modalității de stabilire a cuantumului drepturilor reprezentând suplimentari salariale, instanța va retine ca prin clauza art. 168 al. 1 acesta se raportează la salariul de baza mediu pe SNP SA iar nu la salariul brut pe unitate, in baza căruia au fost calculate sumele solicitate prin acțiune. Instanța nu considera utila cauzei administrarea probei cu expertiza contabila judiciara, reținând elementele de calcul care sa permită cuantificarea drepturilor solicitate. Deșii intimata a solicitat termen pentru a face dovada achitării drepturilor solicitate, nu a depus acte in acest sens.
Având in vedere aceste considerente, instanța urmează sa respingă excepția prescripției dreptului la acțiune invocata de intimata, sa admită acțiunea în parte, in sensul ca societatea intimata va fi obligata la plata câtre petiționar a drepturilor bănești corespunzătoare sărbătorilor de Paste pentru anul 2005, precum si cele de C pentru anul 2004, 2005, calculate la nivelul salariului de bază mediu la nivelul societarii si indexate in raport de indicele de inflație de la data datorării la data plații efective.
Împotriva sentinței a declarat recurs pârâta criticând-o ca nelegală și netemeinică.
Recurenta invocă excepția necompetenței teritoriale a Tribunalului Gorj, în raport de domiciliul reclamantei situat în C, invocând dispozițiile art. 284 alin. 2 din Codul muncii.
Recurenta susține că în mod greșit a fost soluționată excepția prescripției dreptului material la acțiune, acesta fiind prescris, întrucât sunt incidente prev. art. 283 al. 1 lit. e din Codul muncii.
Recurenta susține că dreptul material la acțiune este prescris, întrucât sunt incidente prevederile art. 283 alin. 1 lit. e din Codul muncii. împrejurarea că în contractul colectiv de muncă se folosește formula "suplimentare a drepturilor salariale" nu are efect recognitiv asupra naturii juridice a dreptului în discuție. Natura acestuia este aceea a unei prime care nu se confundă cu salariul, ce reprezintă contraprestația muncii.
Nefiind drepturi salariale, acțiunea în executarea obligației este supusă termenului de prescripție, după următoarea distincție: 3 ani când prima este stabilită prin contract individual de muncă sau decizie unilaterală a unității angajatoare (art. 283 alin. 2) și 6 luni în ipoteza stabilirii primei prin contract colectiv de muncă (art. 283 alin. 1 lit. e Codul muncii ).
În nicio situație nu se poate face aplicarea art. 283 alin. 1 lit. c din Codul muncii, plecându-se de la premisa inexactă ce rezultă din interpretarea literală a textului. În sprijinul acestui argument, recurenta invocă dispozițiile art. 977 din Codul civil.
Referitor la fondul cauzei, recurenta susține inexistența dreptului subiectiv la acordarea primelor de Paști și C, după ce în anul 2003 părțile contractului colectiv de muncă au hotărât includerea acestora în salariul de bază al fiecărui angajat.
Redactarea clauzei art. 168 din contractul colectiv de muncă este defectuoasă și, fiind vorba despre o clauză îndoielnică, ea se interpretează prin consens, astfel cum rezultă din contractul colectiv de muncă. Iar părțile contractante au înțeles să interpreteze această clauză, concretizând-o în documentul intitulat "Nota asupra precizării situației primelor de Paști și C, prevăzute la art. 168 din contractul colectiv de muncă al SC SA".
Stingerea dreptului subiectiv începând cu anul 2004 este susținută de concordanța cu textul analog din art. 176 din Contractul colectiv de muncă la nivelul ramurii energie electrică, termică, petrol și gaze pe anul 2006.
Mai susține recurenta că instanța de fond a considerat greșit că documentul intitulat "Nota asupra precizării situației primelor de Paști și C, prevăzute la art. 168 din contractul colectiv de muncă al SC SA" reprezintă o modificare a contractului colectiv de muncă, aplicabilă pentru viitor.
În drept, recursul a fost întemeiat pe dispozițiile art. 304 ind. 1 din Codul d e procedură civilă.
Cu privire la motivul de recurs privind necompetenta de soluționare a cauzei de către Tribunalul Gorj, Curtea retine următoarele:
Reclamanta are domiciliul in Municipiul C, așa cum rezulta din copia după actul de identitate existenta la dosar. Potrivit rt. 284 (1) Codul muncii, judecarea conflictelor de muncă este de competența instanțelor stabilite conform Codului d e procedură civilă. (2) Cererile referitoare la cauzele prevăzute la alin. (1) se adresează instanței competente în a cărei circumscripție reclamantul își are domiciliul sau reședința ori, după caz, sediul.
Competenta prevăzuta de art. 284 Codul muncii este o competenta exclusiva.
Curtea constata ca, in cauza Tribunalul Gorj, a dat hotărârea cu incalcarea competentei altei instanțe, motiv prevăzut de art. 304 pct.3 Codul d e procedura civila, situație in care in raport de prevederile art.312 alin 6 Codul d e procedura civila, va admite recurs, va casa sentința si va trimite cauza spre competenta soluționare la Tribunalul Dolj.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
IN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Admite recursul declarat de pârâta SC SA, împotriva sentinței civile nr.1735 din 11 februarie 2008, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr-, în contradictoriu cu reclamantul(a).
Casează sentința și trimite cauza spre competență soluționare la Tribunalul Dolj.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 7 iulie 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - - -
Red. jud. Grefier,
2.ex./10.09.2008,
Președinte:Manuela Preda PopescuJudecători:Manuela Preda Popescu, Ioana Bodri, Lucian