Speta drepturi salariale, banesti. Decizia 6404/2009. Curtea de Apel Bucuresti

- R OMANIA -

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI

DOSAR NR-

Format vechi nr.5475/2009

SECȚIA A VII A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND

CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE

Decizia Civilă Nr.6404/

Ședința publică din data de 10 noiembrie 2009

Curtea compusă din:

PREȘEDINTE: Farmathy Amelia

JUDECĂTOR 2: Zeca Dorina

JUDECĂTOR 3: Petre Magdalena

GREFIER - -

**************

Pe rol fiind soluționarea cererii de recurs formulate de către recurenții-pârâți Consiliul Local al Municipiului și Primarul Municipiului C - Instituția Primarului împotriva sentinței civile nr.655 din 15 iunie 2009, pronunțate de Tribunalul Călărași - Secția Civilă, în dosarul nr- (format vechi nr.874/C/2009), în contradictoriu cu intimatul-reclamant Sindicatul Liber din Învățământ C în numele și pentru membrii săi de sindicat, respectiv în numle reclamanților, și și cu intimata-pârâtă Grădinița Cu Program Normal Nr. 12 "" - având ca obiect "drepturi bănești".

La apelul nominal făcut în ședință publică, la prima strigare a cauzei la ora 10,04, nu au răspuns: recurenții-pârâți Consiliul Local al Municipiului și Primarul Municipiului C - Instituția Primarului, intimatul-reclamant Sindicatul Liber din Învățământ C în numele și pentru membrii săi de sindicat, respectiv în numle reclamanților, și și intimata-pârâtă Grădinița Cu Program Normal Nr. 12 "".

Procedura de citare legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează Curții faptul că prin motivele de recurs formulate în cauză recurenții-pârâți Consiliul Local al Municipiului C și Primarul Municipiului C - Instituția Primarului au solicitat judecarea pricinii în lipsă, în baza dispozițiilor art. 242 alin.(2) Cod proc. civ.

Curtea față de lipsa părților la prima strigare a cauzei, văzând și dispozițiile art. 104 alin.(13) din Regulamentul de Ordine Interioară a instanțelor judecătorești, dispune lăsarea cauzei la ordine.

La reluarea cauzei la ordine la ora 10,52 în cadrul ședinței de recursuri, nu au răspuns părțile.

Curtea constatând că în cauză recurenții-pârâți Consiliul Local al Municipiului C și Primarul Municipiului C - Instituția Primarului au solicitat judecarea pricinii în lipsă, în baza dispozițiilor art. 242 alin.(2) Cod proc. civ, constată cauza în stare de judecată și o reține în vederea soluționării.

CURTEA,

Prin sentința civilă nr.655/15.06.2009 pronunțată de către Tribunalul Călărași în dosarul nr-, a fost admisă acțiunea formulată de către reclamanți prin reprezentantul lor Sindicatul Liber din Învățământ C, au fost obligații pârâții să plătească reclamanților drepturile bănești ce decurg din aplicarea prevederilor art.50 alin.1 și 2 din Legea nr.128/1997, începând de la data îndeplinirii condițiilor de acordare și până la data plății efective, drepturi bănești actualizate cu coeficientul de inflație, a fost respinsă excepția lipsei calității procesuale pasive invocate de pârâtul Consiliul Local al Municipiului C și Primăria Municipiului

În motivarea sentinței, se reține că: în conformitate cu prevederile art.50 din Legea nr.128/1997 personalul didactic din învățământul preuniversitar beneficiază de tranșele de vechime la salarizare stabilite de lege și de trei tranșe suplimentare, care se acordă la 30, 35 și la 40 de ani de activitate în învățământ.

Alineatul 2 al aceluiași text de lege individualizează aceste tranșe și arată că pentru fiecare dintre tranșele suplimentare de vechime (30, 35 și peste 40) se acordă o creștere a coeficientului de ierarhizare de 1/25 din coeficientul de ierarhizare corespunzător tranșei anterioare de vechime.

Prin urmare, instanța a constatat că pentru drepturile salariale solicitate de reclamant în numele membrului de sindicat există legislație ce stabilește salarizarea personalului didactic din învățământul preuniversitar, aceștia fiind îndrituiți la primirea tranșelor pentru 30, 35 și peste 40 de ani de activitate iar pârâții sunt obligați să le plătească.

Conform art. 154 al.1 din codul muncii salariul reprezintă contraprestația muncii depuse de salariat în baza contractului individual de muncă iar alin. 2 al aceluiași text de lege instituie dreptul salariatului la un salariu pentru munca prestată, fiind interzisă conform alin. 3 orice discriminare.

De asemenea, instanța de fond a reținut că potrivit art.156 codul muncii salariile se plătesc înaintea oricăror alte obligații bănești ale angajatorilor.

Personalul didactic este personal bugetar al cărui sistem de salarizare este strict reglementat prin lege și prin urmare pârâții nu pot invoca art. 197 codul muncii care statuează negocieri în stabilirea salariului.

Împotriva sentinței au declarat în termen legal recurs Primăria Municipiului C- Instituția Primarului și Consiliul Local al Municipiului C, care au fost înregistrate pe rolul Curții de Apel București - Secția a VII-a Civilă și pentru Cauze privind Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale la data de 10.11.2009.

Recurenții au criticat sentința civilă nr.655/15.06.2009 pronunțată de Tribunalul Călărași în dosarul nr-.

În motivarea recursulurilor, au arătat că nu au fost luate in considerare prevederile art. 68, pct. e din Legea nr.215/2001, republicată, potrivit cărora reprezentantul unității administrativ - teritoriale, respectiv Primarul Municipiului C- Instituția Primarului, are ca atribuții "întocmirea proiectului bugetului local si a contului de încheiere a exercițiului bugetar, supunerea acestora spre aprobare Consiliului Local, acesta neavând competenta stabilita prin prezenta lege de a administra si de a dispune repartizarea sumelor defalcate din bugetul local in ceea ce privește plata unor drepturi salariale către personalul didactic, aceasta competenta revenind, potrivit Legii 128/1997, republicata, unității de învățământ pârâte, respectiv Grădinița cu program normal nr.12 C, reprezentata prin Director, cu sediul in C, str. -, pentru personalul didactic din aceasta unitate, in calitate de angajator al cadrelor didactice reprezentate de Sindicatul Liber din învățământ.

S-a învederat ca in bugetul local al municipiului C nu sunt prevăzute si nici nu au fost aprobate sume privind fonduri cu destinație speciala, fonduri stabilite prin hotărâri ale Guvernului, după aprobarea legii privind bugetul de stat, in limita fondurilor alocate de la bugetul de stat pentru cheltuieli cu salariile pentru cadrele didactice.

De asemenea, instituției Primarului Municipiului C nu ii revine obligația de a plăti drepturile salariale reprezentând contravaloarea transelor suplimentare care se acorda la împlinirea a 30, 35 și peste 40 de ani de activitate de învățământ, acesta neavând competenta legala de a administra, a gestiona sumele destinate plații drepturilor salariale pentru salariații unităților de învățământ, pentru cadrele didactice - membrii de sindicat.

Astfel, in cazul dedus judecații obligația de plata revine unității de învățământ care are calitatea de ordonator de credit terțiar și personalitate juridica, precum și competenta de a administra, gestiona și dispune de sumele repartizate pentru personalul angajat, respectiv cadrele didactice.

De asemenea, considerau ca instanța nu a luat in considerare faptul ca finanțarea unităților de învățământ preuniversitar se face din fondurile alocate de la bugetul de stat. În aceasta situație, Ministerul Economiei si Finanțelor având competenta legala de a aloca fondurile necesare plații drepturilor bănești, iar cheltuielile salariale trebuie sa se încadreze in limita fondurilor alocate cu aceasta destinație, astfel ca, în lipsa unor asemenea fonduri, obligarea la alocarea fondurilor pentru plata drepturilor salariale reprezentând contravaloarea transei suplimentare care se acorda la împlinirea a 30, 35 si peste 40 de ani de activitate în învățământ începând cu 01.01.2008, respectiv pentru o perioada anterioara depunerii cererii de chemare in judecata, drepturi ce vor fi actualizate cu indicele de inflație de către Instituția Primarului Municipiului C, este neîntemeiata.

Astfel, in situația in care in bugetul local al municipiului C nu au fost prevăzute si nici nu au fost alocate fonduri cu destinație speciala pentru plata drepturilor bănești pentru cadrele didactice - membrii de sindicat, fonduri care se stabilesc prin hotărâri de Guvern, nu înțelegem cum instanța recurată a dispus obligarea Instituției Primarului Municipiului C la plata acestor sume, in lipsa fondurilor.

S-a susținut că nu sunt incidente prevederile art.38 din Codul Muncii, in situația in care cadrele didactice - membrii de sindicat nu sunt angajați in cadrul Instituției Primarului Municipiului C, ci in cadrul Grădiniței cu program normal nr.12 C, cu sediul in str. -, acesteia revenindu-i obligația, potrivit legii, de a plăti drepturile salariale către personalul din subordine, respectiv cadrelor didactice in calitate de angajați.

Totodată, personalul didactic nu figurează cu state de plata in baza de date a Instituției Primarului Municipiului C, aceștia figurând in evidentele unității de învățământ pârâte, iar plata drepturilor salariale se efectuează de unitatea de învățământ în situația in care dispozițiile art. 45, alin. 1 din Legea 128/1997, cu modificările si completările ulterioare, nu prevăd obligativitatea efectuării plații unor drepturi salariale pentru personalul didactic in sarcina Instituției Primarului Municipiului C, plata acestor sume dispunându-se de către unitatea angajatoare, respectiv Grădinița cu Program normal nr.12, C.

În drept recurenții, nu au invocat nicio dispoziție legală.

Asupra recursulurilor, analizând cauza și sentința recurată prin prisma dispozițiilor art.3041Cod pr.civilă, Curtea reține următoarele:

Sindicatul Liber din Învățământ Caf ormulat o cerere în numele membrilor de sindicat pe care i reprezintă invocând dispozițiile legale care ar permite plata unor salarii într-un cuantum mai mare decât cel încasat de profesori la momentul judecății, ca urmare a recalculării sporului de vechime la care sunt îndreptățite cadrele didactice cu activitate profesională de 30, 35 și peste 40 ani.

Sindicatul a invocat în cererea de chemare în judecată neacordarea acestor tranșe suplimentare la calcularea sporului de vechime, precum și calcularea eronată a acestor drepturi salariale.

Aceste pretenții au un vădit caracter pecuniar, fiind vorba despre sume de bani în legătură cu care se susține că nu au fost acordate ca efect al calculării eronate a salariului de bază pentru profesorii care îndeplinesc condițiile prevăzute de art.50 alin.1 din Legea nr.128/1997.

Din analiza dosarului de fond, instanța de recurs reține că a fost administrată doar proba cu înscrisuri, respectiv numai sentințe judecătorești, care reprezintă practică judiciară.

Nu au fost administrate alte mijloacele probatorii, eventual un înscris din care să rezulte că unitatea de învățământ nu a achitat sporurile de vechime aferente tranșelor de vechime 30-35-40 de ani și nici măcar adeverințele din care rezultă că reclamanții, persoane fizice, îndeplinesc condițiile de vechime pentru a beneficia de tranșele de vechime stabilite prin dispozițiile legale menționate.

Din nicio probă administrată în fața primei instanțe nu rezultă veniturile salariale ale reclamanților, persoane fizice, nici înainte de împlinirea condițiilor de vechime și nici după pentru a oferi posibilitatea instanței de fond de a verifica dacă au fost respectate dispozițiile legale privind acordarea tranșelor suplimentare în temeiul art.50 alin.1 și 2 din Legea nr.128/1997.

Instanța de fond ar fi trebuit să administreze un minim de probatoriu pentru a pronunța o soluție temeinică

Prima instanță, în temeiul art.129 alin.5 din Codul d e Procedură Civilă, ar fi trebuit să dispună administrarea unei expertize contabile pentru a se stabili cu exactitate de către un specialist dacă reclamanții au beneficiat de acordarea tranșelor suplimentare în temeiul art.50 alin.1 și 2 din Legea nr.128/1997.

În cauză, Curtea apreciază că era necesară administrarea probei cu expertiză, mijloc de probă care ar fi furnizat instanței de fond toate elementele necesare pentru a pronunța o hotărâre legală și temeinică.

Motivarea succintă a Tribunalului face referire la caracterul special al dreptului instituit de dispozițiile art.50 alin.1 și 2 din Legea nr.128/1997, concluzionând că acesta este datorat membrilor de sindicat, dar nu lămurește cum a ajuns la concluzia că acest drept nu a fost acordat prin includerea în salariile deja plătite.

Așa cum Curtea arăta în debutul prezentelor considerente, pretențiile membrilor de sindicat au un evident caracter pecuniar, diferența de opinie între recurentul-pârât și intimații-reclamanți, prin reprezentant, având ca suport modalitatea de calcul a salariului de bază. Astfel, în vreme ce recurentul susține că tranșele suplimentare de vechime au fost incluse în calculul salariilor de bază, intimații-reclamanți afirmă că s-au folosit alți coeficienți de salarizare decât cei prevăzuți de Legea nr.128/1997.

Lămurirea acestor aspecte, dincolo de orice dubiu, se poate realiza doar prin administrarea expertizei tehnice judiciare contabile.

Prin această modalitatea se vor putea stabili următoarele împrejurări: dacă salariile de bază ale profesorilor cu o vechime de 30, 35 și peste 40 ani au fost calculate potrivit reglementărilor cuprinse în OG nr.11/2007, dacă în aceste salarii de bază au fost incluse sau nu sumele rezultate din aplicarea coeficientului de ierarhizare de 1/25 în modalitatea reglementată de dispozițiile art.50 alin.1 și 2 din Legea nr.128/1997; în acest din urmă caz, expertul va fi chemat să evidențieze distinct partea din salariul de bază calculat potrivit coeficienților prevăzuți de OG nr.11/2007 și partea din salariul de bază reprezentată de cele trei tranșe suplimentare de vechime calculată potrivit dispozițiilor art.50 alin.2 din Legea nr.128/1997. Expertul va fi îndrumat să precizeze dacă aceste tranșe suplimentare de vechime au fost încasate de către membrii de sindicat și pentru ce perioade. În caz contrar expertul va arăta concret și distinct care sunt sumele datorate fiecăruia dintre profesorii pe care îi reprezintă intimatul-reclamant pentru perioada de 3 ani anterioară datei de 17.03.2009 și cuantumul salariului de bază la care este îndreptățit fiecare dintre membrii de sindicat reprezentați, precum și cuantumul tuturor celorlalte sporuri și indemnizații la care ar avea dreptul aceiași membrii de sindicat prin calcularea acestor drepturi prin raportarea la salariul de bază ce include tranșele suplimentare de vechime pentru perioada cuprinsă între 17.03.2009 și data efectuării expertizei.

În măsura în care instanța de fond găsește necesare sau utile și alte obiective ale expertizei, are posibilitatea de a-și exercita de această dată rolul activ în raport de prevederile art.129 alin.5 Cod pr.civilă, enumerarea de către Cae lementelor la care urmează să răspundă expertiza neavând un caracter exhaustiv.

Cu privire la calitatea procesuală pasivă a pârâților Consiliul Local al Municipiului C și a Primarului Municipiului C, instanța de recurs reține că prima instanță a soluționat în mod corect excepțiile lipsei calității procesuale pasive a acestor instituții în sensul respingerii, în raport dispozițiile nr.OUG45/2003, anexa 2 coroborată cu dispozițiile art.38 din Legea nr.215/2001, care prevede atribuțiile consiliilor locale și cu referire la.68 lit. b și f din Legea nr.215/2001, care stipulează atribuțiile primarului, care constă în asigurarea aducerii la îndeplinire a hotărârilor consiliului local și calitatea de ordonator principal de credite.

Având în vedere considerentele menționate și necesitatea administrării probei cu expertiză, față de dispozițiile art.305 Cod pr.civilă, instanța de control judiciar neavând posibilitatea de a administra în faza recursului alte probe în afara înscrisurilor, Curtea, în baza art.312 alin.3 Cod pr.civilă, va admite recursul și va casa sentința recurată cu trimitere spre rejudecare aceleiași instanțe, respectiv Tribunalul Călărași.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite recursurile declarate de recurenții-pârâți PRIMARUL MUNICIPIULUI C-INSTITUȚIA PRIMARULUI și CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI împotriva sentinței civile nr.655/15.06.2009 pronunțată de Tribunalul Călărași -Secția Civilă în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul-reclamant UL LIBER DIN ÎNVĂȚĂMÂNT C în numele membrilor de sindicat, și, și intimata-pârâtă GRĂDINIȚA CU PROGRAM NORMAL NR.12 ""

Casează sentința recurată și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, azi 10 noiembrie 2009.

PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR

GREFIER

Red.:

Dact.:

2 ex/25.11.2009

Jud.fond:

Președinte:Farmathy Amelia
Judecători:Farmathy Amelia, Zeca Dorina, Petre Magdalena

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Speta drepturi salariale, banesti. Decizia 6404/2009. Curtea de Apel Bucuresti