Speta drepturi salariale, banesti. Decizia 832/2008. Curtea de Apel Galati
Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ NR.832/
Ședința publică din 08 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Marioara Coinacel
JUDECĂTOR 2: Virginia Filipescu
JUDECĂTOR 3: Benone Fuică
Grefier - -
Pe rol judecarea recursului declarat de reclamantul, domiciliat în P,-, -.5, jud. împotriva sentinței civile nr.560/9.09.2008 pronunțată de Tribunalul Vrancea în dosarul nr- în contradictoriu cu pârâții PRIMARUL ORAȘULUI P și CONSILIUL LOCAL P, cauza având ca obiect drepturi bănești.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns: recurentul reclamant personal,lipsă fiind intimații pârâți CONSILIUL LOCAL P și PRIMARUL ORAȘULUI P.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că recurentul reclamant a depus la dosar motivele de recurs în 2 exemplare;după care:
Se procedează la legitimarea recurentului reclamant, posesor al seria - nr.- eliberată de SPCLEP P la data de 17.03.2006.
Curtea, din oficiu invocă excepția nulității recursului declarat de reclamantul, motivele de recurs fiind depuse la dosar la data de 26.11.2008, peste termenul legal prevăzut de lege.
Recurentul reclamant lasă la aprecierea instanței excepția invocată.
CURTEA
Asupra recursului civil de față;
Examinând actele și lucrările dosarului constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.560/09.09.2008 pronunțată de Tribunalul Vrancea în dosarul nr- a fost respinsă ca neîntemeiată acțiunea civilă formulată de reclamantul - în contradictoriu cu pârâții Primarul orașului P și Consiliul Local P, pentru drepturi bănești.
Pentru a pronunța hotărârea judecătorească prima instanță a reținut următoarele:
Prin cererea inregistrata la numarul - reclamantul - - a chemat in judecata pe paratii Primar al orasului P in calitate de angajator si ordonator principal de credite si Consiliul Local al orasului P, jud. V, cu domiciliul ales la sediul Primariei P, jud. V si a solicitat ca paratii sa aloce, sa calculeze si sa plateasca drepturile banesti reprezentand indemnizatia de dispozitiv lunara in cuantum de 25% din salariul de baza, retroactiv, incepand cu data de 09.07.2005 si in continuare pana la data incetarii raporturilor de munca precum si consemnarea acestei indemnizatii in carnetul de munca.
In motivarea cererii, reclamantul - - a considerat ca i se cuvine indemnizatia de dipozitiv invocand dispozitii ale Ordinului Ministrului de Interne nr. 275/2002 modificat si completat prin Ordinul 496/28.07.2003, respectiv pct. 9.2 potrivit caruia indemnizatia de dispozitiv se acorda si personalului civil care isi defasoara activitatea in domeniul administratiei publice, punctul 31.1 din acelasi act normativ prin care defineste personalul civil ca fiind functionarii publici si personalul contractual din, pecum si ale art. 13 din Legea 138/1999 privind salarizarea si alte drepturi ale personalului militar din institutiile publice de aparare nationala, ordine publica si siguranta natioanala in sensul ca de aceasta indemnizatie beneficiaza si cadrele militare in activitate, militarii angajati pe baza de contract si salariatii civili.
In dovedirea actiunii reclamantul a depus la dosar acte.
Legal citati, paratii au depus intampinare, prin care au solicitat respingerea actiunii pe motivele ca un asemenea drept nu poate fi acordat intrucat nu este prevazut de Ordonantele Guvernului nr. 9 si 10/2008 privind salariazarea si alte drepturi ale functionarilor publici si personalului contractual din cadrul administratiei publice locale, ca aceasta indemnizatie se acorda numai functionarilor din subordinea actualului Minister al Internelor si Reformei Administrative si de asemenea pentru faptul ca nu exista surse financiare intrucat aceste drepturi nu au fost incluse in bugetul local pa anul 2008.
Din actele si lucrarile dosarului instanta a retinut urmatoarea situatie de fapt si de drept:
Reclamantul in calitate de persoana angajata in cadrul Primariei P, asa cum rezulta din contractul individual de munca depus la dosaul cauzei, in baza acestei calitati a pretins ca ii sunt aplicabile dispozitiile Ordinului nr. 496/2003, respectiv ca i se cuvine acordarea sporului reprezentand indemnizatia de dispozitiv.
Acest spor este prevazut de 13 din Lg. 138/1999 privind salarizarea si alte drepturi ale personalului militar din institutiile publice de aparare nationala si reprezinta 25% din solda de baza, solda de grad, solda de merit, indemnizatia de comanda si gradatii, respectiv din salariile de baza.
Potrivit punctului 9.2 din Ordinul Ministerului Administratiei si Internelor nr. 496/2003 privind modificarea Ordinului nr. 275 /2002, indemnizatia de dispozitiv se acorda si personalului civil care-si desfasoara activitatea in cadrul administratiei publice.
Potrivit pct. 31.1 din Ordin, prin personal civil se intelege functionarii publici si personalul contractual din cadrul Ministerului Administratiei si Internelor.
Prin urmare Ordinul nr. 496/2003, reglementeaza doar situatia functionarilor publici si a personalului contractual din cadrul Ministerului Administratiei si Internelor ().
Ori, administratia publica nu face parte din acest minister, asa cuj rezulta din nr.OUG 30/2007 privind organizarea si functionarea
Un argument in plus ca administratia publica nu face parte din acest minister este chiar art. 4 din nr.OUG 30/2007 conform caruia colaboreaza cu autoritatile administratiei publice.
Un ministru poate sa reglementeze prin ordin cu privire la ministerul pe care-l conduce si cu privire la personalul acelui minister, dar nu in afara lui.
Astfel, instanta a considerat ca este aplicabila in cauza si Decizia Curtii Constitutionale nr. 820/03.07.2008, prin care constata ca fiind neconstitutionale prevederile art. 1, art. 2 alin. 3 si art. 27 alin. 1 din Ordonantei Guvernului. 137/2000 privind prevenirea si sanctionarea tuturor formelor de discriminare, in masura in care din ele se desprinde intelesul ca instantele judecatoresti au competenta sa anuleze sau sa refuze aplicarea unor acte normative cu putere de lege considerand ca sunt discriminatorii si sa le inlocuiasca cu norme create pe cale judiciara sau cu prevederi cuprinse in acte normative neavute in vedere de legiuitor la adoptarea actelor normative considerate discriminatorii.
Astfel daca reclamantul se considera discriminat, prin sustinerea ca prin acordarea acestei indemnizatii se asigura egalitate de tratament salarial al tuturor salariatilor din cadrul aceleiasi autoritati, are la indemana alte cai legale pentru inlatuararea acestei stari de fapt dar nu poate invoca un temei juridic de care beneficiaza doar personalul.
Pentru aceste considerente a fost respinsă cererea ca neintemeiata.
Împotriva sentinței civile nr.560/9.09.2008, la data de 01.10.2008 reclamantul - a declarat recurs invocând netemeinicia și nelegalitatea hotărârii pronunțată de Tribunalul Vrancea,precizând totodată că motivele de recurs le va depune în termen.
Însă, potrivit art. 303 Cod procedură civilă, recursul se motivează prin însăși cererea de recurs sau înăuntrul termenului de recurs.
Termenul pentru depunerea motivelor se socotește de la comunicarea hotărârii, chiar dacă recursul s-a făcut mai înainte.
În materia conflictelor de muncă cum este cauza de față, dispozițiile art. 80 din Legea nr. 168/1999 prevăd cu titlu special termen de recurs de 10 zile de la data comunicării hotărârii pronunțată de instanța de fond.
În cazul în care recursul nu este motivat în termenul legal de mai sus, acesta este nul, cu excepția situațiilor în care se invocă motive de ordine publică ce pot fi ridicate și din oficiu de instanță, care este însă obligată să le pună în dezbaterea părților.
În speță, hotărârea instanței de fond a fost comunicată recurentului reclamant - la data de 19.09.2008 potrivit dovezii aflate la fila 29 dosar, astfel că termenul legal și imperativ de declarare și motivare a recursului s-a împlinit pentru acesta la data de 10.10.2008.
Se au în vedere dispozițiile art. 101 al. 1 și 5 Cod procedură civilă, potrivit cărora termenele se înțeleg pe zile libere, neintrând în socoteală nici ziua când a început, nici ziua când s-a sfârșit termenul.
Termenele care se sfârșesc într-o zi de legală sau când serviciul este suspendat, se va prelungi până la sfârșitul primei zile de lucru următoare.
Depunerea motivelor de recurs de către recurentul reclamant la data de 26.11.2007 apare ca fiind îndeplinită peste termenul prevăzut de lege în mod imperativ, fapt ce atrage neluarea lor în considerare deoarece neîndeplinirea unui act de procedură în termenul legal atrage decăderea, afară de cazul când legea dispune altfel sau când partea dovedește că a fost împiedicată printr-o împrejurare mai presus de voința ei.
Cum, în cauză, nu s-au constatat asemenea situații, și nici nu s-au ivit motive de ordine publică care să impună punerea lor în discuția părților, recursul promovat de recurentul reclamant - apare ca fiind nul, în conformitate cu prevederile art. 306 Cod procedură civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Constată nul recursul declarat de reclamantul, domiciliat în P,-, -.5, jud. împotriva sentinței civile nr.560/9.09.2008 pronunțată de Tribunalul Vrancea în dosarul nr-.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică din 08 2008.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
și tehnored.dec.
/2 ex./19 2008
Fond:-
Asistenți jud.-
Președinte:Marioara CoinacelJudecători:Marioara Coinacel, Virginia Filipescu, Benone Fuică