Speta drepturi salariale, banesti. Sentința 85/2008. Curtea de Apel Timisoara
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA COD OPERATOR 2928
SECȚIA CONFLICTE de muncă
și Asigurări sociale
DOSAR NR-
SENTINȚA CIVILĂ NR.85
Ședința publică din data de 21 octombrie 2008
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Mihail Decean
JUDECĂTOR 2: Aurelia Schnepf Nicolae Gherban
ASISTENȚI JUDICIARI: - -
-
GREFIER:
Pe rol se află judecarea acțiunii formulate de reclamanții, și și intervenienții, Liga, (), împotriva pârâților Ministerul Justiției, Ministerul Economiei și Finanțelor prin Direcția Generală a Finanțelor Publice, Curtea de APEL TIMIȘOARA și Tribunalul Timiș, având ca obiect drepturi bănești.
La apelul nominal se prezintă pentru Direcția Generală a Finanțelor Publice T, consilier juridic, lipsă fiind celelalte părți.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că reclamanții au depus la dosar prin registratura instanței, la data de 16.10.2008, practică judiciară, iar reprezentanta Direcției Generală a Finanțelor Publice T depune la dosar delegație de reprezentare juridică și invocă excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Economiei și Finanțelor, solicitând pe fond respingerea acțiunii reclamanților și a cererii de intervenție, instanța reținând cauza în pronunțare.
CURTEA,
În deliberare constată că prin cererea înregistrată sub nr- din 31.07.2008 reclamanții, și au chema în judecată pe pârâții Ministerul Justiției, Ministerul Economiei și Finanțelor prin Direcția Generală a Finanțelor Publice, Curtea de APEL TIMIȘOARA și Tribunalul Timiș, pentru obligarea lor la plata sporului de confidențialitate de 20% din salariul lor de bază brut lunar, începând cu luna octombrie 2004 și în continuare pe toată durata cât vor deține funcțiile avute în prezent, cât și pentru obligarea pârâtului care deține carnetelor lor de muncă să se facă mențiunile ce se cuvin în acestea, în cazul admiterii acțiunii.
În motivarea acțiunii, reclamanții arată că fac parte din categoria personalului auxiliar de specialitate al Judecătoriei Deta, cuvenindu-li-se acest spor potrivit art. 26 Codul muncii, art.12 din Legea nr. 544/2001, respectiv art. 24 și art. 59 din OUG nr. 34/2006.
În cauză au introdus cerere de intervenție în interes propriu, cu aceeași motivare, Liga, (), care fac parte din personalul auxiliar de specialitate al Judecătoriei Sânnicolau
Pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor prin a ridicat excepția lipsei calității sale procesuale pasive, care va fi respinsă pentru următoarele motive:
Calitatea procesuală pasivă a pârâtului Ministerul Economiei și Finanțelor subzistă, nu având în vedere obligația acestui minister de a vira din creditele sale bugetare de personal în contul pârâtului Ministerul Justiției, pentru a fi utilizate la cheltuielile cu personalul acestuia, ci atribuțiile legale care îi revin din actele normative care îi reglementează activitatea.
Într-adevăr, fără avizele Ministerului Economiei și Finanțelor, fapt de notorietate și, deci, foarte bine știut și de acest pârât, nu pot fi luate în discuție de către legiuitor nici proiectele anuale de lege ale bugetului de stat și nici proiectele actelor normative de rectificare periodică ale acestui buget, de la care sunt finanțate și toate cheltuielile pe care le face, inclusiv acelea de personal, în executarea bugetului său, pârâtul Ministerul Justiției.
Or, așa fiind, nu mai încape nici o îndoială că acest pârât recurent are calitate procesuală pasivă, opozabilitatea unui eventual titlu executoriu fiind necesară pe parcursul executării lui, fie benevole, fie silite, un astfel de titlu executoriu referindu-se la realizarea unor creanțe ce se plătesc din bugetul de stat.
Într-o altă ordine de idei, în cauza de față fiind vorba de drepturi salariale restante a căror plată se face din bugetul Statului Român, calitatea procesuală pasivă a Ministerului Economiei și Finanțelor rezidă în dispozițiile cu caracter imperativ ale art. 25 din Decretul nr. 31 din anul 1954 privitor la persoanele fizice și persoanele juridice, potrivit cărora statul este persoană juridică, și, ca subiect de drepturi și obligații, " participă în astfel de raporturi prin Ministerul Finanțelor, afară de cazurile în care legea stabilește anume alte organe în acest scop.
Pârâții Ministrul Justiției, Curtea de APEL TIMIȘOARA și Tribunalul Timiș nu sunt de acord cu admiterea acțiunii reclamanților și a cererilor de intervenție în interes propriu, apreciind că potrivit legislație în materie în vigoare, tuturor acestora nu li se cuvine sporul de confidențialitate pretins.
Acțiunea reclamanților și cererile de intervenție sunt întemeiate și urmează să fie admise, pentru motivele care vor urma:
În scopul asigurării eficiente a confidențialității informațiilor clasificate au fost edictate mai multe acte normative, menite să ofere categoriilor de persoane ce gestionează astfel de informații sporuri salariale corespunzătoare gradului de acces la astfel de informații.
Astfel, potrivit art. unic pct. 1 din Legea nr. 444/2006, pentru aprobarea OG nr.19/2006 privind creșterile salariale ce se vor acorda personalului militar și funcționarilor publici cu statut special din instituțiile publice de apărare națională, ordine publică și siguranță națională, s-a prevăzut că " pentru păstrarea confidențialității în legătură cu informațiile clasificate, în funcție de certificatul/avizul de securitate deținut, cadrele militare în activitate, funcționarii publici cu statut special, militarii angajați pe bază de contract și personalul civil din instituțiile publice de apărare națională, ordine publică și siguranță națională beneficiază de un spor lunar de până la 15% din solda lunară, respectiv din salariul de bază, cu încadrarea în limitele bugetelor aprobate." Astfel, judecătorii militari beneficiază de un spor de confidențialitate de până la 15% din solda lunară.
De asemenea, in temeiul dispozițiilor art.15 alin.1 din OG nr.6/2007 privind unele măsuri de reglementare a drepturilor salariale și a altor drepturi ale funcționarilor publici s-a prevăzut ca sporul de confidențialitate în cuantum de până la 15% se acordă nu numai categoriilor de funcționari publici prevăzute în Legea nr. 444/2006, ci și funcționarilor publici din aparatul de lucru al Guvernului în cuantum de până la 15% din salariul de bază, precum și funcționarilor publici din cadrul Administrației Prezidențiale, Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității, Ministerului Afacerilor Externe, Ministerului Integrării Europene, direcțiilor subordonate ministrului delegat pentru comerț din cadrul Ministerului Economiei și Comerțului, Consiliului Legislativ.
Totodata, potrivit art. 20 alin.3 din Legea nr.656/2002 privind prevenirea și sancționarea spălării banilor, astfel cum a fost modificată prin Legea nr.405/2002, s-a acordat acest spor de confidențialitate de până la 15% și membrilor plenului, precum și altor categorii de personal din cadrul Oficiului Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor.
In temeiul rt. 231. alin. 3 OG nr.137/2000 pentru prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, "entru p. păstrarea confidențialității în legătură cu faptele, informațiile sau documentele de care ia cunoștință în exercitarea funcției, personalul din aparatul Consiliului primește lunar un spor de confidențialitate de 15%, calculat la salariul de bază brut. Categoriile de personal care beneficiază de acest spor se stabilesc prin ordin al președintelui Consiliului., tocmai în ideea unui tratament echitabil și similar a tuturor categoriilor de persoane din cadrul instituțiilor publice ce gestionează informații clasificate sau confidențialitate.
Conform art. 15 alin. 1 si 2 din Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 328 din 24 august 2005 pentru aprobarea Codului deontologic al judecătorilor și procurorilor, " judecătorii și procurorii au obligația de a nu dezvălui sau folosi pentru alte scopuri decât cele legate direct de exercitarea profesiei informațiile pe care le-au obținut în această calitate. În cazul în care, potrivit legii, lucrările au un caracter confidențial, judecătorii și procurorii sunt obligați să păstreze materialele respective în incinta instanței sau a parchetului și să nu permită consultarea lor decât în cadrul prevăzut de lege și de regulament."
Potrivit rt. 99 lit. d din Legea nr. 303/2004 republicata privind statutul judecătorilor și procurorilor, onstituie abateri disciplinare nerespectarea confidențialității lucrărilor care au acest caracter.
Pentru a fi in situatia unei fapte de discriminare, trebuie sa existe doua situatii comparabile la care tratamentul aplicat sa fi fost diferit., tratamentul diferentiat trebuie sa urmareasca sau sa aiba ca efect restrangerea ori inlaturarea recunoasterii, folosintei sau exercitarii, in conditii de egalitate, a drepturilor omului si a libertatilor fundamentale ori a drepturilor recunoscute de lege, in domeniul politic, economic, social si cultural sau in orice alte domenii ale vietii publice.
Astfel, pe de o parte, judecătorii militari, precum si membrii Consiliului Director al CNCD, beneficiază de un spor de confidențialitate de până la 15% din solda lunară/indemnizație, iar judecătorii civili (care controlează inclusiv actele CNCD) nu beneficiază de un astfel de spor, deși nerespectarea confidențialității lucrărilor reprezintă o abatere disciplinara.
Acest fapt determina incidenta unui tratament discriminatoriu, ce are ca efect restrangerea ori inlaturarea recunoasterii, folosintei si exercitarii, in conditii de egalitate, a dreptului la remunerarea pentru pastrarea confidentialitatii unor date.
Pentru identitate de rațiune și în privința personalului auxiliar de specialitate de la instanțele judecătorești, care efectuează lucrări sub îndrumarea judecătorilor în aceleași dosare, problema sporului de confidențialitate se pune și se rezolvă identic.
Art. 14 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului, ratificată de România prin Legea nr. 30/1994, și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, sistemul european de protecție având în vedere și această sursă, care completează Convenția, formând un bloc de convenționalitate și ale căror dispoziții mai favorabile sunt aplicabile direct în dreptul român, potrivit art. 11 și 20 din Constituția României, prevede că exercitarea drepturilor și libertăților recunoscute de Convenție trebuie să fie asigurată fără nici o deosebire bazată, în special, pe sex, rasă, culoare, limbă, religie, opinii politice sau orice alte opinii, origine națională sau socială, apartenență la o minoritate națională, avere, naștere.
În consecință, față de cele arătate mai sus, urmează să fie admise în parte acțiunea reclamanților și cererile de intervenție, recunoscându-li-se sporul pretins, în proporția legală de 15% din salariul lor de bază brut lunar.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor.
Admite în parte acțiunea reclamanților, și, cu domiciliul procedural ales în D,-, jud. împotriva pârâților Ministerul Justiției, Ministerul Finanțelor Publice, cu sediul în B,-, sector 5, Curtea de APEL TIMIȘOARA și Tribunalul Timiș, cu sediul în T, P-ța - -, nr. 2, jud. T; admite cererile de intervenție în interes propriu ale intervenienților, Liga, (), cu domiciliul procedural ales în Sânnicolau M,-, jud. T împo-triva acelorași pârâți, astfel:
Obligă pe pârâți, în solidar, să le plătească separat fiecărui intervenient și fiecărui reclamant sporul de confidențialitate în procent de 15% din salariul lor de bază brut lunar, începând cu data de 1 octombrie 2004 pentru reclamanți și cu data de 06.02.2005 pentru intervenienți și în continuare pe toată durata menținerii calități lor de angajați, pe care o au în prezent.
Sumele datorate reclamanților și intervenienților de pârâți vor fi actualizate conform cu rata inflației, de la datele de mai sus până la plata efectivă a fiecărei sume.
Pârâtul deținător al carnetelor de muncă ale reclamanților și intervenienților va face mențiunile care se cuvin în aceste carnete privind drepturile câștigate.
Sentința este definitivă și executorie de drept.
Cu drept de recurs în 10 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 21 octombrie 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
- - - -
ASISTENȚI JUDICIARI: -
:- -
GREFIER,
Red. /03.12. 2008
Tehnored./03.12.2008
Președinte:Mihail DeceanJudecători:Mihail Decean, Aurelia Schnepf Nicolae Gherban