Speta drepturi salariale, banesti. Sentința 87/2008. Curtea de Apel Oradea
| Comentarii |
|
ROMÂNIA |
CURTEA DE APEL ORADEA |
- Secția civilă mixtă - |
Dosar nr- |
SENTINȚA CIVILĂ nr. 87/P/2008
Ședința publică din 08 decembrie 2008
PREȘEDINTE: Lazăr Ioan | - - | - JUDECĂTOR 2: Pantea Viorel |
- - | - JUDECĂTOR 3: Bălănean Lidia | |
- - | - asistent judiciar | |
- | - asistent judiciar | |
- grefier |
Pe rol fiind soluționarea acțiunii civile introdusă de reclamanții -, A, ambii cu domiciliul procedural ales la Judecătoria Oradea, - cu domiciliul procedural ales Judecătoria Aleșd nr. 5 județul B, în contradictoriu cu pârâții MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR, MINISTERUL JUSTIȚIEI, Tribunalul Bihor, Curtea de Apel Oradea, CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII, având ca obiect litigiu de muncă,
La apelul nominal făcut în ședința publică de azi, lipsesc părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei învederându-se instanței că acțiunea este scutită de plata taxei de timbru, precum și faptul că pârâții Ministerul Justiției și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării au depus la dosar întâmpinare, după care:
CURTEA DE APEL
DELIBERÂND:
Constată că, prin cererea înregistrată la instanță la data de 24 septembrie 2008, reclamanții --, A, - au chemat în judecată pe pârâții Statul Român prin MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR, MINISTERUL JUSTIȚIEI, Tribunalul Bihor, Curtea de Apel Oradea, CONSILIUL NAȚIONAL pentru COMBATEREA DISCRIMINĂRII, solicitând obligarea acestora la plata drepturilor salariale reprezentând sporul de confidențialitate de până la 15% începând cu august 2008 și până la rămânerea irevocabilă a hotărârii, precum și pentru viitor, actualizate cu indicele de inflație, la efectuarea mențiunilor corespunzătoare în carnetele de muncă. Solicită totodată să fie obligat MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR să aloce fondurile necesare plății sumelor neîncasate, iar MINISTERUL JUSTIȚIEI să emită ordinul de salarizare care să conțină sporul de până la 15%.
În motivarea cererii se arată că în scopul asigurării eficiente a confidențialității informațiilor clasificate au fost edictate mai multe acte normative, menite să ofere categoriilor de persoane ce gestionează astfel informații sporuri salariale corespunzătoare gradului de acces la astfel informații.
Potrivit articolului unic punctul 1 din Legea nr. 444/2006 pentru aprobarea OG nr. 19/2006 privind creșterile salariale ce se vor acorda personalului militar și funcționarilor publici cu statut special din instituțiile publice de apărare națională, ordine publică și siguranță națională, s-a prevăzut că "Pentru păstrarea confidențialității în legătură cu informațiile clasificate, în funcție de certificatul/avizul de securitate deținut, cadrele militare în activitate, funcționarii publici cu statut special, militarii angajați pe baza de contract si personalul civil din instituțiile publice de apărare națională, ordine publica si siguranță națională beneficiază de un spor lunar de pana la 15% din solda lunara, respectiv din salariul de baza, cu încadrarea în limitele bugetelor aprobate." Astfel, judecătorii militari beneficiază de un spor de confidențialitate de până la 15% din solda lunară.
De asemenea, în temeiul dispozițiilor articolului 15 aliniatul 1 din OG nr. 6/2007 privind unele măsuri de reglementare a drepturilor salariale și a altor drepturi ale funcționarilor publici s-a prevăzut ca sporul de confidențialitate în cuantum de până la 15% se acordă nu numai categoriilor de funcționari publici prevăzute în Legea nr. 444/2006, ci și funcționarilor publici din aparatul de lucru al Guvernului în cuantum de până la 15% din salariul de bază, precum și funcționarilor publici din cadrul Administrației Prezidențiale, Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității, MINISTERULUI AFACERILOR EXTERNE, Ministerului Integrării Europene, direcțiilor subordonate ministrului delegat pentru comerț din cadrul MINISTERULUI ECONOMIEI ȘI COMERȚULUI, Consiliului Legislativ.
Totodată, potrivit articolului 20 aliniatul 3 din Legea nr. 656/2002 privind prevenirea sancționarea spălării banilor, astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 405/2002, s-a acordat acest spor de confidențialitate de până șa 15% și menbrilor plenului, precum și altor categorii de personal din cadrul Oficiului Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor.
În temeiul articolului 231aliniatul 3 din OG nr. 13/2000 pentru prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, "pentru păstrarea confidențialității în legătură cu faptele, informațiile sau documentele de care ia cunoștință în exercitarea funcției, personalul din aparatul Consiliului primește lunar un spor de confidențialitate de 15% calculat la salariul de bază brut. Categoriile de personal care beneficiază de acest spor se stabilesc prin ordin al președintelui Consiliului", tocmai în ideea unui tratament echitabil și similar a tuturor categoriilor de persoane din cadrul instituțiilor publice ce gestionează informații clasificate sau confidențiale.
Conform articolului 15 aliniatele 1 și 2 din Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 328 din 24 august 2005 pentru aprobarea Codului deontologic al judecătorilor și procurorilor "judecătorii si procurorii au obligația de a nu dezvălui sau folosi pentru alte scopuri decât cele legate direct de exercitarea profesiei informațiile pe care le-au obținut în aceasta calitate. În cazul în care, potrivit legii, lucrările au un caracter confidențial, judecătorii si procurorii sunt obligați sa păstreze materialele respective în incinta instanței sau a parchetului si sa nu permită consultarea lor decât în cadrul prevăzut de lege si de regulament."
Potrivit articolului 99 litera d din Legea nr. 303/2004 republicată, privind statutul judecătorilor și procurorilor, constituie abateri disciplinare nerespectarea confidențialității lucrărilor care au acest caracter.
Pentru a fi în situația unei fapte de discriminare, trebuie să existe două situații comparabile la care tratamentul aplicat să fi fost diferit., tratamentul diferențiat trebuie să urmărească sau să aibă ca efect restrângerea ori înlăturarea recunoașterii, folosinței sau exercitării, în condiții de egalitate, a drepturilor omului și a libertăților fundamentale ori a drepturilor recunoscute de lege, în domeniul politic, economic, social și cultural sau în orice alte domenii ale vieții publice.
Astfel, pe de o parte judecătorii militari, precum și membrii Consiliului Director al CNCD, beneficiază de un spor de confidențialitate de până la 15% din solda lunară/indemnizație, iar judecătorii civili (care controlează inclusiv actele CNCD) nu beneficiază de un astfel de spor, deși nerespectarea confidențialității lucrărilor reprezintă o abatere disciplinară.
Acest fapt determină incidența unui tratament discriminatoriu, ce are ca efect restrângerea ori înlăturarea recunoașterii, folosinței și exercitării, în condiții de egalitate, a dreptului la remunerarea pentru păstrarea confidențialității unor date.
Prin întâmpinarea depusă la dosar, pârâta DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE B, în reprezentarea MINISTERULUI ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR, a invocat lipsa calității sale procesuale pasive.
MINISTERUL JUSTIȚIEI, la rândul său, a solicitat respingerea acțiunii ca nefondată.
În fine, CONSILIUL NAȚIONAL pentru COMBATEREA DISCRIMINĂRII invocă necompetența de a se pronunța cu privire la sesizările având ca obiect măsurile legislative adoptate în contextul stabilirii politicii de salarizare a personalului din sistemul bugetar.
Analizând actele și lucrările dosarului, Curtea reține următoarele:
În primul rând este de subliniat că reclamanții au calitatea de judecători stagiari la Judecătoria Oradea și Judecătoria Aleșd, fiind numiți prin Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 658/2008.
Reclamanții se includ în categoria personalului unei unități finanțate de la bugetul de stat, iar raporturile juridice ale acestora sunt guvernate de Codul muncii, conform prevederilor art. 295 alin. 2 din acest cod și prin lege le-a fost impusă o obligație profesională imperativă, de confidențialitate care se îndeplinește în cadrul executării raporturilor de muncă.
Trebuie menționat că în scopul asigurării mai eficiente a confidențialității informațiilor clasificate au fost concretizate o serie de acte normative menite să confere categoriilor de persoane - salariați, militari și civili, ce gestionează astfel de informații, sporuri salariale corespunzătoare gradului de acces la asemenea informații.
Astfel, prin dispozițiile art. 3 din Legea nr. 444/2006, pentru aprobarea OG nr. 19/2006 privind creșterile salariale ce se vor acorda personalului militar și funcționarilor publici cu statut special, s-a prevăzut că acești salariați beneficiază de un spor lunar de până la 15 % din solda lunară, respectiv din salariul de bază. De asemenea, prin dispozițiile art. 15 alin. 1 din OG nr. 6/2007 s-a prevăzut că sporul de confidențialitate în cuantum de până la 15% se acordă nu numai categoriilor de funcționari publici prevăzute în Legea nr. 444/2006, ci și altor categorii de funcționari publici, respectiv, celor din aparatul de lucru al guvernului, din cadrul Administrației Președințiale, Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Integrării Europene, Ministerul Economiei și Comerțului, Consiliul Legislativ, iar prin art. 20 alin. 3 din Legea nr. 656/2002 privind prevenirea și sancționarea spălării banilor, modificată prin Legea nr. 405/2002 s-a acordat același spor de confidențialitate de până la 15 % și membrilor plenului precum și unor categorii de personal din cadrul Oficiului Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor.
Este evident că, în raport de dispozițiile OG nr. 19/2006 rezultă în mod clar voința de a se acorda acest spor de confidențialitate tuturor categoriilor de persoane din cadrul instituțiilor publice care gestionează și manipulează informații clasificate și nu doar celor prevăzute în Legea nr. 444/2006, iar prin OG nr. 137/2000 s-a prevăzut la art. 30 alin. 3 acordarea sporului de confidențialitate de până la 15% și personalului din această instituție, tocmai în ideea unui tratament echitabil și similar tuturor categoriilor de persoane din cadrul instituțiilor publice ce gestionează informații clasificate. Conform dispozițiilor art. 2 pct. 1 din Declarația Universală a Drepturilor Omului, exercițiul drepturilor este apărat împotriva oricăror discriminări iar conform art. 29 pct. 2 în exercițiul drepturilor și libertăților sale fiecare persoană este supusă doar îngrădirilor stabilite prin lege în scopul exclusiv al asigurării recunoașterii și respectului drepturilor și libertăților celorlalți în vederea satisfacerii cerințelor juste și morale, ordinii publice și bunăstării generale într-o societate democratică.
Ori, deși judecătorii gestionează informații clasificate, respectiv secrete de serviciu, așa cum sunt definite acestea de Legea nr. 182/2002, aceștia nu beneficiază de sporul de confidențialitate prevăzut pentru celelalte categorii de personal bugetar, cu toate că la art. 91 alin. 1 și 2 din Legea nr. 303/2004 se prevede în mod expres obligativitatea judecătorilor de a respecta secretul profesional și de a păstra secretul deliberărilor și al voturilor la care au participat, inclusiv după încetare exercitării funcției.
Mai mult, aspecte legate de gestionarea informațiilor clasificate specifice activității magistraților sunt definite în mod concret și în cuprinsul art. 15 alin. 1 și 2 din Codul Deontologic al Judecătorilor și Procurorilor, astfel că, prin neacordarea sporului de confidențialitate, este evident că reclamanții sunt discriminați în sensul prevăzut de OG nr. 137/2000 și art. 14 al Convenției pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, deoarece îndeplinind o funcție de demnitate publică, se află în aceeași situație ca și a personalului din unitățile bugetare, acestuia din urmă însă recunoscându-i-se dreptul corelativ salarial pentru îndeplinirea obligației de confidențialitate.
La fel ca și personalul din unitățile bugetare, reclamanții sunt parte a unui raport juridic de muncă guvernat de codul muncii, ei se supun obligației de confidențialitate, o atare obligație găsindu-și reglementarea în Codul muncii în textul art. 26 și art. 295 alin. 2 din acest cod.
În situația în care în sarcina reclamanților a fost instituită obligația de confidențialitate, dreptul corelativ acesteia rezidă în contraprestația salarială, iar în ipoteza nerecunoașterii unui atare drept ar fi încălcate principiile constituționale privind nediscriminarea, dreptul la plată egală pentru muncă egală și respectiv dreptul la salariu pentru munca prestată, reglementate de art. 16 alin. 1 și art. 41 alin. 2 din Constituția României.
Principiul egalității de tratament în salarizare implică recunoașterea acelorași obiective și elemente de salarizare tuturor persoanelor aflate într-o situație comparabilă, iar în speță nu există nici o justificare obiectivă și rezonabilă pentru excluderea reclamanților de la acordarea beneficiului pecuniar solicitat, câtă vreme criteriul acordării sporului de confidențialitate este unul și același, el reprezentând efectul obligației de confidențialitate impuse de lege pentru toate persoanele, indiferent de categoria socio-profesională din care fac parte.
Prin urmare, acțiunea reclamanților este întemeiată și va fi admisă ca atare, aceștia fiind îndreptățiți la acordarea sporului de confidențialitate în cuantum de 15% din salariu, inclusiv la actualizarea prejudiciului suferit conform indicelui de inflație, având în vedere prevederile art. 1082 din Codul civil și art. 161 alin. 4 din Codul muncii. De asemenea, și potrivit practicii judiciare în materie cererea reclamanților de actualizare a creanței conform indicelui de inflație apare ca fiind admisibilă.
Va fi admisă ca întemeiată și cererea de înscriere în carnetele de muncă ale reclamanților, în baza Decretului nr. 92/1976, a cuvenitelor mențiuni în aport de drepturile salariale mai sus menționate.
Cât privește cererea îndreptată împotriva Ministerului Economiei și Finanțelor, aceasta este găsită de instanță ca fiind întemeiată dat fiind că potrivit art. 19 din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, acesta coordonează acțiuni care sunt în responsabilitatea Guvernului cu privire la sistemul bugetar, și anume pregătirea proiectelor bugetare anuale, ale legilor de rectificare, precum și ale legilor privind aprobarea contului general anual de execuție, iar potrivit art. 3 alin. 1 pct. 2 din HG nr. 208/2005, și a proiectului legii de rectificare bugetară, în lipsa rectificării bugetului sumele necesare Ministerul Justiției aflându-se în imposibilitate de a dispune de fonduri pentru plata sumelor pretinse de reclamanți.
Trebuie precizat faptul că suma pe care reclamanții ar fi trebuit să o încaseze ca parte a veniturilor lunare reprezintă "un bun" în sensul Convenției Europene a Drepturilor Omului, interpretarea dată de Tribunalul Bihor potrivit căreia reclamanții nu sunt îndreptățiți la acest spor, fiind greșită.
Potrivit unei jurisprudențe constante a Curții Europene a Drepturilor Omului, discriminarea constă în tratarea în manieră diferită, fără justificări obiective și rezonabile, a persoanelor aflate în situații comparabile astfel încât respingerea acțiunii reclamanților în condițiile în care drepturile au fost recunoscute deja altor persoane aflate în situații similare, prin hotărâri irevocabile, reprezintă o încălcare a art. 14 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului combinat cu art. 1 din Protocolul nr. 1 ( cauza Driha României - 21 februarie 2008 ).
În ceea ce privește excepția invocată de Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, aceasta este fondată, întrucât într-adevăr nu poate fi citat în cauză în calitate de pârât, ci în calitate de expert în domeniul nediscriminării pentru a-și prezenta poziția cu privire la o posibilă încălcare a legislației în materie de nediscriminare, având în vedere prev. art. 27 din OG nr. 137/2000 republicată care prevede că posibila victimă a unei discriminări poate introduce acțiune în instanță prin care să solicite despăgubiri, judecarea cauzei având loc cu citarea obligatorie a Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării.
În schimb, este nefondată excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor, având în vedere că, potrivit articolului 15 din nr.HG 83/2000, toate instituțiile publice din sistemul jurisdicțional românesc sunt finanțate de la bugetul de stat, aceeași condiție și posibilitate de finanțare fiind cuprinsă și în art. 118 din Legea nr. 304/2004.
Pe de altă parte, drepturile salariale solicitate de către reclamanți, nu pot fi plătite decât în măsura în care pârâtul va aloca sumele necesare plății acestora.
Așadar, pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor va fi obligat să aloce fondurile necesare plății sumelor acordate reclamanților, nu în virtutea unor raporturi de muncă între pârât și reclamanți, ci, avându-se în vedere că, acest pârât, prin atribuțiile ce-i revin, este cel care trebuie să asigure fondurile necesare plății sumelor la care au fost obligați pârâții, Ministerul Justiției dispune de fonduri salariale numai în limitele sumelor prevăzute în bugetul de stat întocmit la propunerea Ministerului Economiei și Finanțelor, sume ce pot fi majorate, evident tot la propunerea acestuia.
Se va constata că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâtul MINISTERUL JUSTIȚIEI.
Respinge acțiunea formulată de petenții --, A, - împotriva CONSILIULUI NAȚIONAL pentru COMBATEREA DISCRIMINĂRII.
Admite în parte acțiunea formulată de reclamanții -, A, ambii cu domiciliul procedural ales la Judecătoria Oradea, - cu domiciliul procedural ales Judecătoria Aleșd nr. 5 județul B, împotriva pârâților MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR, MINISTERUL JUSTIȚIEI, Tribunalul Bihor, Curtea de Apel Oradea.
Obligă pârâții să plătească reclamanților drepturile salariale reprezentând spor de confidențialitate de 50%, începând cu luna august 2008 și pentru viitor, actualizate cu indicii de inflație la data plății.
Obligă Tribunalul Bihor să facă mențiunile corespunzătoare în carnetele de muncă ale reclamanților.
Obligă MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR să aloce fondurile necesare efectuării plății sumelor stabilite în sarcina pârâților 2-4.
Fără cheltuieli de judecată.
DFINITIVĂ.
Cu recurs în 10 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 08 decembrie 2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR ASISTENȚI JUDICIARI GREFIER
- - - - - -
-
sentință: PV/19.12.2008.
în 11 ex.: ID/06.01.2009.
9 comunicări cu: | |
reclamant: | 1. 2. -, 3. A, ambii cu domiciliul procedural ales la Judecătoria Oradea, 4. - cu domiciliul procedural ales Judecătoria Aleșd nr. 5 județul B, |
pârât: | 5. MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR, 6. MINISTERUL JUSTIȚIEI, 7. Tri bunalul Bihor, 8. Curtea de Apel Oradea, 9. CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII |
Judecători:Lazăr Ioan, Pantea Viorel, Bălănean Lidia
