Speta drepturi salariale, banesti. Sentința 88/2008. Curtea de Apel Bacau
| Comentarii |
|
DOSAR NR-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BACĂU
SECȚIA CIVILĂ, MINORI ȘI FAMILIE
CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
SENTINȚA CIVILĂ NR. 88
ȘEDINȚA PUBLICĂ D- 2008
PREȘEDINTE: Elena Pașcan judecător
- - - - judecător
ASISTENȚI JUDICIARI - - -
- -
GREFIER - POLITIC
&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&
La ordine a venit spre soluționare cauza civilă formulată de reclamantele, în contradictoriu cu pârâtul MINISTERUL JUSTIȚIEI, având ca obiect drepturi bănești.
La apelul nominal făcut în ședință publică au lipsit părțile.
Procedura de citare a fost legal îndeplinită.
S-a expus referatul oral asupra cauzei, după care:
Nemaifiind chestiuni prealabile și având în vedere că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă potrivit dispozițiilor art.242 alin.2 Cod procedură civilă, constată cauza în stare de judecată și trece la deliberare.
CURTEA
- deliberând -
Asupra acțiunii civile de față constată următoarele:
Prin cererea înregistrată sub nr- la Tribunalul Bacău, reclamanții, -, și, au chemat în judecată pârâții Ministerul Justiției, Curtea de APEL BACĂU și Tribunalul Bacău, cu citarea obligatorie, în temeiul art.27 alin.3 din nr.OG137/2000 a Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării, solicitând ca, prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună obligarea pârâților la plata către fiecare reclamant a echivalentului stimulentelor primite în perioada 2006-2008, de un consilier juridic asimilat magistraților, din cadrul ministerului Justiției, cu titlu de despăgubiri, în temeiul art.21 din nr.OG137/2000, sumă actualizată la data plății, precum și la data dobânzii legale la sumele solicitate potrivit nr.OG9/2000, de la data nașterii dreptului la acțiune și a eventualelor cheltuieli de judecată.
În motivarea acțiunii reclamanții au reținut următoarele:
Din adresa nr.42140, 42717/30.04.2008, emisă de Ministerul Justiției, la solicitarea unor informații de interes public de Asociația Judecătorilor din Oltenia, reiese că în perioada 2006-2008, personalului din cadrul Ministerului Justiției i-au fost acordate în repetate rânduri stimulente, din fondul constituit potrivit art. 25 alin. 2 din Legea nr. 147/1997.
În acest sens, au fost emise următoarele ordine: ianuarie 2006 - nr. 419; mai - nr. 1209; august 2006 - nr. 1853; octombrie 2006 - nr. 2360; decembrie 2006 - nr. 2800, 2801, 2832; martie 2007 - nr. 800; aprilie - nr. 779, 933; mai 2007 - nr. 2100, 2101, 2102, 2104, 2143; iunie 2007 - nr. 1349, 1381, 1476, 1478, 1381, 1477, 1636, 1678, 1679, 1675; iulie 2007 - nr. 1817, 1857, 1872, 1897, 1778; august 2007 - nr. 2100, 2101, 2102. 2103, 2104, 2143; septembrie 2007 - nr. 2259, 2260, 2278, 2307, 2390, 2391, 2393, 2389, 2325; octombrie 2007 - nr. 2762, 2763, 2358, 2619, 2620, 2621, 2622, 2623, 2624, 2626, 2535, 2536, 2537, 2426, 2437, 2489; noiembrie 2007 - nr. 2967, 2968, 2969, 2970, 2972, 2973, 2974, 2975, 2976, 2966; decembrie 2007 - nr. 3196, 3197, 3198, 3199, 3200, 3421, 3449, 3515, 3525; ianuarie 2008 - nr. 3556, 72,77, 111, 112, 132; februarie 2008; nr. 133,317, 318, 453, 473, 474, 476, 591; martie 2008 - nr. 519; aprilie 2008 - nr. 791, 1125, 1127.
Potrivit Normelor interne privind repartizarea fondului constituit potrivit art. 25 alin. (2) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, cu modificările si completările ulterioare, pentru stimularea personalului din sistemul justiției, aprobate prin nr. 1.008/C din 19 mai 2006, fondul destinat stimulării personalului din sistemul justiției, in conformitate cu prevederile art. 25 alin. (2) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, cu modificările si completările ulterioare, se constituie din diferența de 75% din recuperarea sumelor din cheltuieli judiciare avansate de stat din bugetele aprobate Ministerului Justiției si Ministerului Public pentru desfășurarea proceselor penale, precum si din amenzile judiciare.
Sumele constituite în acest fel se utilizează pentru stimularea judecătorilor, personalului auxiliar de specialitate, personalului economic, tehnic, administrativ și de serviciu din cadrul instanțelor judecătorești, a personalului Ministerului Justiției, al Institutului Național de, al Institutului Național de Expertize Criminalistice, precum și a personalului din Centrul Medical de Diagnostic și Tratament Ambulatoriu.
Repartizarea sumelor pentru instanțele judecătorești și instituțiile subordonate Ministerului Justiției, destinate stimulării personalului, se face de către ordonatorul principal de credite.
Repartizarea sumelor destinate stimulării personalului în cadrul instanțelor judecătorești se face pe ordonatori secundari și terțiari de credite, prin ordin al ministrului justiției, ținându-se seama, în principal, de gradul de colectare a acestor sume la nivelul ordonatorilor secundari și terțiari de credite.
Față de împrejurarea că, deși se află în aceeași situație (categoria profesională a magistraților sau asimilaților magistraților), magistrații au fost salarizați inegal, reclamanții apreciază că prezentul litigiu reprezintă un conflict de drepturi, având ca obiect plata de despăgubiri rezultate din existența acestei discriminări.
Deși potrivit prevederilor Normelor interne atât magistrații cât și personalul asimilat magistraților au drepturi egale în ce privește repartizarea de stimulente, tratamentul cu privire la acordarea acestora nu a fost egal. Astfel Magistrații și personalul auxiliar de specialitate din instanțe nu au beneficiat și nu beneficiază de asemenea sume considerabile, în raport cu munca efectivă și responsabilitatea acesteia. Sumele sunt ridicol de mici în comparație cu cele acordate personalului din Ministerul Justiției prin aceste ordine.
Este de observat și că s-au achitat sume uriașe acestui personal, cu titlu de stimulente, în condițiile în care Ministerul Justiției afirmă, fără acoperire legală, că nu deține sume de bani care să acopere obligațiile derivate din titlurile executorii reprezentate de hotărâri judecătorești, ce stabilesc obligația acestuia la plata restanțelor salariale și, în continuare, a drepturilor bănești prevăzute în aceste titluri executorii.
Eventualele susțineri ale pârâtului Ministerul Justiției, în sensul că nu există un drept al personalului din sistemul justiției și inclusiv a reclamanților la acordarea de stimulente, ci doar o posibilitate recunoscută de lege ordonatorilor de credite de a acorda premii sau stimulente, nu pot fi luate în considerare, întrucât, deși este vorba doar de un drept eventual sau o vocație a magistraților de a fi premiați sau stimulați, această "posibilitate" a ordonatorilor de credite de a premia doar anumite categorii de personal nu trebuie interpretată ca fiind un drept discreționar al ordonatorului de credite, nesusceptibil de abuz, ci dimpotrivă, în măsura în care ordonatorul de credite hotărăște acordarea acestor premii și stimulente este obligat să respecte principiul nediscriminării în cadrul relațiilor de muncă, consacrat de art. 5 din Codul muncii, care interzice faptele de excludere, deosebire, restricție sau preferință, întemeiate "în mod aparent pe alte criterii decât cele prevăzute la alin. 2" (art. 5 alin. 4 din Codul muncii, dar care produc efectele unei discriminări directe.
Noțiunea de discriminare cuprinde cazurile în care un grup se vede mai bine tratat decât altul fără justificare adecvată, deși se recunoaște ambelor grupuri un statut egal.
De altfel, este evident, în cazul dat, că, în realitate, Ministerul Justiției nu dovedește criteriile avute în vedere la acordarea stimulentelor în discuție exclusiv asimilaților magistraților, salarizați întocmai ca și cei din urmă, dar stimulați discriminatoriu cu sume importante, acesta excluzând de la acordarea stimulentelor întreaga categorie a magistraților și aceasta indiferent de calificativele anuale obținute de aceștia, rezultatele meritorii obținute de-a lungul activității, complexitatea sarcinilor de serviciu și modul de îndeplinire a acestora, calitatea activității desfășurate de magistrați.
Ministerul Justiției nu poate invoca activitatea asiduă de elaborare a unor proiecte de coduri, câtă vreme nu s-a văzut un rezultat concret și eficient în acest sens. Situația este similară și cu referire la legislația în materie penală și procesual penală, cu precizarea că a fost ignorat, în contextul reținerii unei astfel de argumentații, efortul magistraților în acest domeniu, concretizat în multitudinea propunerilor formulate.
În plus, consilierii juridici implicați în elaborarea acestor proiecte sunt cu prisosință plătiți cu indemnizații mai mari decât cele ale magistraților, cu care, de altfel, sunt asimilați.
Art. 14 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului, ratificată de România prin Legea nr. 30/1994, și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, sistemul european de protecție având în vedere și această sursă, care completează Convenția, formând un bloc de convenționalitate și ale căror dispoziții mai favorabile sunt aplicabile direct în dreptul român, potrivit art. 11 și 20 din Constituția României, prevede că exercitarea drepturilor și libertăților recunoscute de Convenție trebuie să fie asigurată fără nici o deosebire bazată, în special, pe sex, rasă, culoare, limbă, religie, opinii politice sau orice alte opinii, origine națională sau socială, apartenență la o minoritate națională, avere, naștere sau orice altă situație.
În temeiul art. 1 din Protocolul nr. 12 la Convenție, în vigoare de la 1 aprilie 2005, exercitarea oricărui drept prevăzut de legea națională a unui stat contractant este asigurată, fără nici o discriminare, întemeiată în special pe sex, rasă, culoare, limbă, religie, opinii politice sau orice alte opinii, origine națională sau socială, apartenența la o minoritate națională, avere, naștere sau orice altă situație și nimeni nu poate face obiectul unei discriminări din partea unei autorități publice, dacă aceasta ar fi întemeiată pe unul din motivele arătate anterior.
În baza art. 21 alin. 1 din Ordonanța Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea și ancționarea tuturor formelor de discriminare, cu modificările ulterioare, aduse prin Legea nr. 48/2002, nr.OG 77/2003 si Legea nr. 27/2004, în toate cazurile de discriminare prevăzute în ordonanță persoanele discriminate au dreptul să pretindă despăgubiri proporțional cu prejudiciul suferit, precum și restabilirea situației anterioare discriminării sau anularea situației create prin discriminare, potrivit dreptului comun, cererea de despăgubire fiind scutită de taxă judiciară de timbru.
de inflație reprezintă un calcul matematic aplicabil în cazul unui fenomen specific economiei de piață și prin intermediul căruia se măsoară gradul de depreciere a valorii banilor aflați în circulație, aduși astfel la actuala lor putere de cumpărare, în timp ce dobânda legala reprezintă câștigul, folosul, profitul, ce putea fi obținut de creditor din investirea acelei sume. Așadar, dacă instanța acordă creditorului o suma de bani reactualizată de la data când trebuia achitată la data plății efective, creditorul nu primește o valoare mai mare decât cea pe care ar fi trebuit să o primească cu o anumită perioadă de timp anterioară.
În dovedirea acțiunii reclamanții au înțeles a se folosi de proba cu acte.
Prin întâmpinarea depusă de către pârâtul Ministerul Justiției s-a invocat în raport de dispozițiile art.I și art.II alin.(2) din OUG75/2008 excepția de necompetență materială a Tribunalului Bacău de a judeca în primă instanță cauza iar pe fondul cauzei a solicitat respingerea acțiunii.
Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării a depus la dosar concluzii, care exprimă punctul de vedere cu privire la liniile directoare de care trebuie să țină cont instanța în dezlegarea unei pricini, ce are ca obiect încălcarea principiului nediscriminării și al egalității de tratament.
Tribunalul Bacău, prin încheierea din 6.08.2008 în baza dispozițiilor art.II din OUG75/11.06.2008 a dispus scoaterea de pe rol a cauzei și trimiterea spre competentă soluționare acestei instanțe.
Curtea examinând cererea reclamanților raportat la argumentele prezentate în susținerea cererii de chemare în judecată, precum și contraargumentele pârâtului Ministerului Justiției constată acțiunea nefondată.
Așa cum s-a arătat mai sus reclamanții judecători în cadrul Judecătoriei Moinești au solicitat obligarea pârâtelor la plata echivalentului stimulentelor acordate în perioada 2006-2008 consilierilor juridici din cadrul Ministerului Justiției, asimilați magistraților, invocându-se acordarea discriminatorie a stimulentelor.
Legea nr.146/1996 și nici Normele aprobate prin Ordinul Ministerului Justiției nr.1008/C/2006 nu prevăd obligativitatea acordării stimulentelor tuturor magistraților și personalului auxiliar din cadrul instanțelor judecătorești, aceștia având doar vocația de a fi potențiali beneficiari ai acestor stimulente în funcție de anumite criterii.
Spre deosebire de indemnizația de încadrare lunară brută, salariile de bază ori premiul anual, al căror cuantum este determinabil potrivit legii, stimulentele acordate depind de o multitudine de factori, dintre care enumerăm, în primul rând, existența unor sume în fondul cu destinație specială, apoi obiectivele urmărite de Ministerul Justiției în politica de reformare a sistemului judiciar, numărul personalului, calitatea activității desfășurate, criterii de performanță apreciate ca prioritare etc.
În Normele aprobate prin Ordinul Ministrului Justiției nr.1008/C/2006 au fost stabilite criteriile ce urmează a sta la baza acordării stimulentelor din fondul constituit potrivit art.25 din Legea nr.146/1996, personalului din justiție, în acest sens art.3 dispunând:
" (1) Principalele criterii de repartizare individuală a stimulentelor pentru judecători sunt:
a) rezultatele meritorii în activitate, care se apreciază, în principal, în raport de:
- numărul de dosare rulate, numărul de hotărâri pronunțate și numărul de ședințe la care au participat;
- complexitatea cauzelor soluționate;
- operativitatea în soluționarea cauzelor, în raport de volumul de activitate și complexitatea cauzelor;
b) lipsa unei sancțiuni disciplinare în cele 12 luni anterioare acordării
stimulentului;
c) aportul direct la realizarea unor măsuri prevăzute în Strategia de reformă a sistemului judiciar (de exemplu: implementarea de programe la nivelul instanțelor, participarea la procesul de formare a judecătorilor și procurorilor, participarea la elaborarea unor proiecte de acte normative în domeniu, perfecționarea sau pregătirea în domeniul tehnologiei informației etc).
(2) Principalele criterii de repartizare individuală a stimulentelor pentru celelalte categorii de personal sunt:
- complexitatea sarcinilor de serviciu potrivit fișei postului și modul de realizare a acestora;
- operativitatea în îndeplinirea sarcinilor de serviciu;
- lipsa unei sancțiuni disciplinare în cele 12 luni anterioare acordării stimulentului.
(3) Ordonatorii secundari și terțiari de credite pot stabili, pe lângă criteriile prevăzute la alin. (1) și (2), și alte criterii obiective de repartizare individuală a stimulentelor, care se aplică numai după aprobarea lor de către colegiul de conducere al instanței respective.
(4) Ministrul Justiției poate acorda, prin ordin, stimulente nominale pentru personalul din sistemul justiției care participă la activități științifice, la organizarea unor evenimente deosebite, la elaborarea codurilor sau a altor acte normative complexe ori la alte activități cu caracter deosebit.
(5) în acordarea stimulentelor prevăzute la alin. (4) se au în vedere natura activităților, importanța acestora pentru promovarea și realizarea obiectivelor generale ale Ministerului Justiției, inclusiv a celor cuprinse în Strategia de reformă a sistemului judiciar, modul de realizare a activităților în termenele stabilite."
Totodată, prin normele menționate anterior s-a prevăzut că propunerile nominale și cuantumul sumelor ce se acordă judecătorilor și personalului auxiliar se stabilesc de colegiile de conducere ale instanțelor pe baza criteriilor prevăzute de aceleași orme. După repartizarea sumelor potrivit alin. (3) și (4) și în raport de criteriile prevăzute la art. 4, colegiile de conducere ale instanțelor fac propuneri nominale către ordonatorii terțiari și secundari de credite în vederea acordării stimulentelor prevăzute la art. 1, după cum urmează:
- pentru personalul curții de apel, colegiile de conducere ale curților de apel fac propuneri nominale către președinții acestor instanțe;
- pentru personalul din cadrul judecătoriilor și tribunalelor, colegiile de conducere ale tribunalelor și judecătoriilor fac propuneri nominale către președinții tribunalelor.
Nici față de consilierii juridic din cadrul Ministerului Justiției nu există obligația legală de a li se acorda la toți stimulente din fondul constituit potrivit art.25 din Legea 146/1996, acestea acordându-se numai pe baza criteriilor prevăzute de art.3 alin.2 din Normele aprobate prin ordinul Ministrului Justiției nr.1008/C/2006.
Tratamentul diferențiat aplicat în privința acordării stimulentelor, și invocat de reclamanți drept o faptă de discriminare, este justificat și are la bază criterii obiective și un scop legitim, care ține de însăși natura stabilită prin lege pentru stimulente, care este aceea de a recompensa persoanele care în desfășurarea activității și sarcinilor de serviciu au rezultate meritorii.
În acest context se apreciază că nu ne aflăm în situația unei discriminări, întrucât legea recunoaște ordonatorilor de credite doar posibilitatea de a acorda stimulente.
Însăși noțiunea de stimulent, prin scopul acestuia de a premia, stimula, recompensa suplimentar anumite persoane în raport de rezultatele obținute în activitate, oferă o largă posibilitate de apreciere a angajatorului, în speță ordonatorului principal de credite, cu privire la persoanele care urmează să le primească.
Constatând așadar că în raport de normele ce reglementează acordarea stimulentelor, de natură specifică a acestui drept; nu se poate reține existența unei discriminări, astfel cum este susținută de reclamanți, Curtea va respinge pretențiile acestora ca fiind neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
Respinge ca nefondată acțiunea civilă formulată de reclamanții, -, - și în contradictoriu cu pârâții MINISTERUL JUSTIȚIEI, CURTEA DE APEL BACĂU, TRIBUNALUL BACĂU, CONSILIUL NAȚIONAL pentru COMBATEREA DISCRIMINĂRII, având ca obiect drepturi bănești.
Definitivă.
Cu recurs în 10 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi 15.10.2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, ASISTENȚI JUDICIARI,
- - - - - -
-
GREFIER,
POLITIC
Red.
Tehnored./14 ex.
29.10/3.11.2008
Președinte:Elena PașcanJudecători:Elena Pașcan, Camelia Viziteu, Cătălin Făghian
