Speta Legea 10/2001. Decizia 100/2009. Curtea de Apel Bucuresti

ROMÂNIA

DOSAR NR-

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI

SECȚIA A IX-A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND

PROPRIETATEA INTELECTUALĂ

DECIZIA CIVILĂ NR. 100A

Ședința publică de la 19 mai 2009

Curtea compusă din:

PREȘEDINTE: Melania Stanciu

JUDECĂTOR 2: Ileana Ruxandra Dănăilă

GREFIER - - -

Pe rol se află soluționarea cererii de apel formulată de apelanții - contestatori, împotriva sentinței civile nr. 1668/07.11.2008 pronunțată de Tribunalul București, Secția a IV-a Civilă, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata PRIMARIA MUNICIPIULUI B PRIN PRIMAR GENERAL.

La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă apelanții - contestatori, reprezentați de avocat în baza împuternicirii avocațiale nr. -/13.04.2009, lipsind intimata PRIMARIA MUNICIPIULUI B PRIN PRIMAR GENERAL.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:

Reprezentantul apelanților contestatori solicită încuviințarea probei cu înscrisuri, constând în emiterea unei adrese către Primăria Municipiului B, prin care să comunice destinația actuală a terenului din B,-, sector 1.

Curtea deliberând asupra probei cu înscrisuri solicitată de către reprezentantul apelanților - contestatori, o apreciază ca nefiind utilă soluționării cauzei, în raport de actele și lucrările dosarului și o respinge ca atare.

Reprezentantul apelanților - contestatori învederează instanței că nu mai are alte cereri de formulat sau probe de administrat.

Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul asupra cererii de apel.

Reprezentantul apelanților contestatori solicită admiterea apelului formulat împotriva sentinței civile nr. 1668/07.11.2008 pronunțată de Tribunalul București, Secția a IV-a Civilă schimbarea hotărârii apelate, cu consecința admiterii contestației formulate. Continuând, arată că terenul solicitat în compensare avea destinația de depou în anul 1940, astfel cum rezultă din înscrisul aflat la fila 140 din dosarul de fond, însă nu există nici un înscris care să ateste că această destinație s-a menținut până în prezent. Susține că, având în vedere raportul de expertiză depus la instanța de fond și înscrisurile administrate, rezultă că la data pronunțării hotărârii împotriva căreia a formulat prezenta cale de atac, nu exista niciun impediment la acordarea în compensare a terenului din B,-. Precizează că, din punctul său de vedere, acest teren nu este afectat de construcții și nici de detalii de sistematizare. Fără cheltuieli de judecată.

CURTEA,

Deliberand asupra apelului de, constata urmatoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului București - Secția a IV-a Civilă sub nr- contestatorii, și au formulat contestație împotriva Dispoziției nr. 7607 din 05.04.2007 solicitând instanței ca prin hotărârea ce va pronunța să dispună anularea acestei decizii și obligarea Primăriei Municipiului B în principal la restituirea în natură a terenului în suprafață de 2000. situat în B, Bulevardul -, nr. 057, sector 3 și, în subsidiar, la acordarea de măsuri reparatorii prin echivalent constând în compensare cu un alt teren aflat în patrimoniul Primăriei.

În motivarea acțiunii contestatorii au arătat că după apariția Legii 10/2001 au formulat notificare în temeiul acestui act normativ, prin care au solicitat restituirea în natură a terenului în suprafață de 2000 mp situat în B, Bulevardul -, nr. 57, sector 3, ca terenul a cărui restituire au solicitat-o a aparținut autorilor și, ai căror moștenitori sunt, în calitate de fii, ca autorii contestatorilor au dobândit dreptul de proprietate asupra acestui imobil în temeiul actului de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 9755/1929, act transcris sub nr. 4820/1929 de către Tribunalul Ilfov, ca in anul 1965 acest imobil (terenul și construcția edificată pe acesta) a fost expropriat în baza Decretului nr. 614/19.08.1965, decret în temeiul căreia s-a emis Decizia de preluare nr. 2331/1965 a Sfatului Popular Raionul.

Contestatorii au aratat ca notificarea înregistrată sub nr. 89/22.06.2001 a fost soluționată de către unitatea deținătoare, Primăria Municipiului B, aceasta emițând dispoziția nr. 7607 din 05.04.2007, ca prin această dispoziție a fost respinsă cererea contestatorilor de restituire în natură, propunându-se acordarea de măsuri reparatorii pentru imobilul a cărui restituire au solicitat-o, ca dispoziția prin care a fost respinsă cererea de restituire în natura este nelegala din următoarele considerente:

"Art. 10 din Legea 10/2001, prevede că în situația imobilelor preluate în mod abuziv și ale căror construcții edificate pe acestea au fost demolate total sau parțial, restituirea în natura se dispune pentru terenul liber.

La dosarul cauzei, contestatorii arată că au depus un raport de expertiză extrajudiciară întocmit de către expert, raport din care rezultă că parte din acest teren este liber și deci, restituibil în natură.

Astfel, expertul a identificat la fața locului o suprafață de 1371 mp care nu este afectată de construcții sau alte elemente de sistematizare și care poate fi restituită în natură.

Concluziile expertului sunt dublate de situația reflectată de planurile cadastrale ale zonei în care este amplasat terenul care a aparținut autorilor contestatorilor.

La dosarul constituit în baza notificării formulate de către contestatori, nu exista niciun act care să dovedească situația juridică actuală reclamata de către Primăria Municipiului B, nu exista niciun act care să probeze faptul că elementele de sistematizare pretins existente pe teren se regăsesc în documentația de amenajare a teritoriului și de urbanism.

Pe cale de consecință, faptul că pe acel teren s-ar fi edificat în fapt, parcări, s-ar fi amenajat spații verzi, nu este de natură să justifice derogarea de la principiul restituirii în natură atâta timp cât aceste "amenajări de utilitate publică "nu se regăsesc în documentații legal aprobate de amenajarea teritoriului și de urbanism.

În aceste condiții, considerăm că refuzul de restituire în natura este nejustificat.

Terenul care a făcut obiectul notificării formulate în baza Legii 10/2001 nu este afectat în totalitate de elemente de sistematizare care să fie incluse în documentația legal aprobată de amenajare a teritoriului și urbanism și deci poate fi restituit în natură."

În ipoteza în care, instanța va considera că terenul în cauză nu poate fi restituit în natură, contestatorii solicită obligarea unității deținătoare la acordarea de măsuri reparatorii prin echivalent constând în compensare cu un alt teren echivalent ca valoare aflat în patrimoniul Primariei.

La termenul de judecată din 21.09.2007 contestatorii au depus cerere completatoare prin care arată că are calitate de pârâtă în acest dosar Primăria Municipiului B, reprezentată de Primarul General, în calitate de "unitate deținătoare" și emitentă a dispoziției contestate.

În completarea capătului 2 al cererii contestatorii precizează ca solicită în principal să le fie atribuit în compensare terenul situat în-, sector 1 în suprafață de 800 mp. În ipoteza în care se va dovedi ca acest teren nu poate fi atribuit prin compensare, contestatorii solicită compensarea cu un alt teren aflat în patrimoniul Primăriei Municipiului

În primei instante s-au administrat probele cu înscrisuri și expertiză tehnică topo-cadastrală.

În susținerea cererii au fost depuse la dosarul primei instante următoarele înscrisuri: procura autentificată sub nr. 279/03.02.2006, dispoziția nr. 7607/05.04.2007, certificat de moștenitor nr. 95/1963, certificat de moștenitor 204/07.09.2000, certificat de moștenitor 325/16.11.2006, documentație topografică de identificare și delimitare a terenului din-.

Prin sentinta civilă nr. 1668/7.11.2008 pronuntata de Tribunalul București - Secția a IV-a Civilă in dosarul nr- a fost respinsa ca neîntemeiată contestația formulată de contestatorii, și, în contradictoriu cu intimata PRIMĂRIA MUNICIPIULUI B, prin Primar General, si a fost respinsa ca neîntemeiată cererea de acordare a cheltuielilor de judecată formulată de contestatori.

Pentru a hotari astfel prima instanta a retinut urmatoarele:

"Prin Dispoziția nr. 7607/05.04.2007 intimata a stabilit calitatea contestatorilor de persoane îndreptățite la restituire, însă a respins notificarea nr. 89/22.06.2001 formulată de contestatori privind restituirea în natură a imobilului teren în suprafață de 2000mp situat în B, bd. - - nr. 57, sector 3, cu motivarea că terenul este afectat de elemente de sistematizare și a propus acordarea de despăgubiri.

Împotriva acestei dispoziții a fost formulată prezenta contestație, contestatorii insistând asupra restituirii în natură, iar în subsidiar acordarea în compensare în natură a unui alt teren aflat în patrimoniul intimatei, respectiv a terenului în suprafață de 800 mp situat în B,-, sector 1, iar în ipoteza în care nici acest teren nu poate fi atribuit, atunci să se atribuie în compensare un alt teren (filele 24,25).

Din raportul de expertiză tehnică efectuat de către intimat și care a stat la baza emiterii dispoziției contestate, rezultă că terenul în suprafață de 2000mp situat în B, bd. - - nr. 57, sector 3 este afectat în totalitate de elemente de sistematizare (filele 61-65).

Aceeași situație rezultă și din adresa nr. 19382/15.11.2007 emisă de - Direcția Generală de Dezvoltare, Investiții și Planificare, respectiv: o parte din teren este ocupat cu construcția - o parte din teren are destinația de spațiu potrivit Legii nr. 24/2007, iar restul terenului constituie domeniu public potrivit Legii nr. 213/1998 fiind ocupat de alei pietonale, parcare și punct termic (fila 123).

Cu referire la terenul din-, sector 1, prin adresa nr. 21131/13.12.2007 și 20.757/13.12.2007 - Direcția Generală de Dezvoltare, Investiții și Planificare figurează ca fiind întabulat în parte în favoarea (fila 140).

Din raportul de expertiză tehnică efectuat de d-na expert rezultă că imobilul solicitat a fi acordat în compensare, respectiv terenul în suprafață de 800mp situat în B,-, sector 1, nu este nici el liber, fiind ocupat de depoul (fila 178).

Potrivit dispozițiilor art. 1 alin. 1 coroborat cu art. 7 alin. 1 din Legea nr. 10/2001, "de regulă, imobilele preluate în mod abuziv se restituie în natură".

Din situația de fapt reținută însă, rezultă imposibilitatea restituirii în natură atât a imobilului teren în suprafață de 2000mp situat în B, bd. - - nr. 57, sector 3, cerere asupra căreia de altfel nici nu au mai insistat contestatorii, prin expertiza tehnică solicitând doar stabilirea valorii de circulație a celor două terenuri în litigiu, în vederea atribuirii în compensație a celui în suprafață de 800mp situat în B,-, sector 1, cât și a acestui din urmă teren, ambele fiind afectate de utilități și detalii de sistematizare, ori în parte constituind domeniu public al statului.

De asemenea, tribunalul reține că în cererea subsidiară s-a solicitat și în mod generic obligarea la acordarea prin compensare a unui alt teren, fără a se mai indica o alternativă la terenul din strada -, solicitat de asemenea, în compensare.

Ori, pentru a se acorda în compensare, terenul trebuia individualizat, evaluat și verificat dacă poate face obiectul restituirii, motiv pentru care o astfel de cerere evazivă nu poate fi primită.

Potrivit dispozițiilor art. 26 alin. (1) din legea nr. 10/2001 republicată:

<<Dacă restituirea în natură nu este posibilă, deținătorul imobilului sau, după caz, entitatea învestită potrivit prezentei legi cu soluționarea notificării este obligată ca, prin decizie sau, după caz, prin dispoziție motivată, în termenul prevăzut la art. 25 alin. (1), să acorde persoanei îndreptățite în compensare alte bunuri sau servicii ori să propună acordarea de despăgubiri în condițiile legii speciale privind regimul de stabilire și plată a despăgubiri lor aferente imobilelor preluate în mod abuziv, în situațiile în care măsura compensării nu este posibilă sau aceasta nu este acceptată de persoana îndreptățită>>.

Întrucât nu a fost identificată o modalitate de restituire în natură, tribunalul constată că pot fi acordate contestatorilor numai măsuri reparatorii prin echivalent, așa cum s-a dispus și de către intimată prin Dispoziția nr. 7607/05.04.2007.

Pentru considerentele arătate, tribunalul urmează a respinge contestația ca neîntemeiată, cu consecința menținerii Dispoziției nr. 7607/05.04.2007, ca fiind temeinică și legală.

În baza art. 274 alin. 1.proc.civ. va respinge și cererea formulată de contestatori privind acordarea cheltuielilor de judecată, întrucât contestatorii au căzut în pretenții prin respingerea contestației ca neîntemeiată."

Impotriva acestei sentinte au declarat apel contestatorii, aratand ca apreciaza sentinta apelata ca fiind nelegala si netemeinica din următoarele considerente:

"Prin sentința apelată Tribunalul Bucureștia respins contestația subsemnaților formulată împotriva dispoziției emise de către Primarul General sub nr. 7607/2007, motivând sub aspectul capătului de cerere prin care subsemnații solicităm acordarea în compensare a terenului situat în- sector 1 B ca acest teren nu este nici el liber, fiind ocupat de depoul.

Potrivit art. 1 alin 1 din Legea 10/2001, regula reparării prejudiciilor cauzate prin preluarea abuzivă de către stat a imobilelor este restituirea în natură, însă alineatul 2 al aceluiași articol stabilește că în cazul în care restituirea în natură nu este posibilă, se acordă măsuri reparatorii prin echivalent.

Art. 1 alin 2 și art. 10 alin 8 din lege include printre măsurile reparatorii în echivalent compensarea cu alte bunuri sau servicii, care se oferă de unitatea deținătoare, cu acordul persoanei îndreptățite.

În caz de refuz de atribuire în compensare din partea unității deținătoare, instanța este abilitată să-1 cenzureze, în acest sens fiind și jurisprudența constantă a Curții Europene de Justiție, reflectată și în cauza Glod contra României, precum și în practica instanței supreme (decizia nr. 2788/29 martie 2009 pronunțată de către - Secția civilă și de proprietate intelectuală).

În aceste condiții, soluția pronunțată de către instanța de fond apare ca lipsită de suport probator, de vreme ce, la dosarul cauzei nu se găsește nici o dovadă care să ateste faptul că, la data soluționării contestației, terenul solicitat în compensare are destinația învederată de instanță.

Așa cum rezultă din înscrisul aflat la fila 40, terenul solicitat în compensare avea la nivelul anului 1940, destinația de depou, fără să existe vreun înscris care să ateste că această destinație s-a menținut până în prezent.

Prin urmare, având în vedere raportul de expertiză depus la instanța de fond, înscrisurile administrate în fața aceleiași instanțe, rezultă că, la data pronunțării hotărârii nu există nici un impediment la acordarea în compensare a terenului din-, sectorul 1.

Mai mult, am dovedit că aceste teren nu este afectat de construcții, nu este afectat de detalii de sistematizare, se afla în proprietatea privată a unității deținătoare, fiind înscris în Cartea Funciara nr. 73564 (numărul cadastral 24161), neexistând nici un impediment la acordarea în compensare a acestuia.

Având în vedere cele expuse, solicităm admiterea apelului, schimbarea sentinței apelate cu consecința admiterii contestației formulate."

Analizand lucrarile dosarului in raport cu motivele de apel formulate, curtea retine urmatoarele:

Apelantii-contestatori formuleaza critici numai in ceea ce priveste modul de solutionare al capatului de cerere subsidiar, sustinand ca nu ar exista nici un impediment pentru a le fi acordat in compensare terenul solicitat, situat in-, sect. 1, si aratand ca nu exista nici o proba in sensul ca acesta nu ar putea face obiectul unei restituiri in compensare in temeiul Legii nr. 10/2001 sau ca si-ar pastra in prezent destinatia de depou, avuta la nivelul anului 1940.

Din chiar documentatia topografica de identificare si delimitare a terenului din- depusa de contestori la prima instanta (filele nr. 28 si 29 din dosarul primei instante) rezulta ca terenul identificat de expertul la solicitarea contestatorului se afla in incinta depoului din-, terenul solicitat invecinandu-se pe toate laturile cu "incinta depou".

De asemenea, din raportul de expertiza efectuat in primei instante de catre exp. rezulta ca "terenul pentru care se solicita compensarea situat in-, sect. 1 in suprafata de 800 mp, situat in incinta depoului, are urmatoarele dimensiuni si vecinatati: la nord cu restul incintei din depou; la este cu restul incintei din depou; la sud. cu restul incintei din depou; la vest cu restul incintei din depou.".

Din adresa nr. -/21131/13.12.2007 emisa de -Directia Evidenta Imobiliara si Cadastrala - Serviciul Evidenta Proprietatii rezulta ca imobilul situat in- sect. 1 purta la nivelul anului 1940 nr. 14 pe str. -, acolo functionand in acel an, ca ulterior imobilul a fost inscris ca proprietate de stat, categoria de folosinta "garaje", cu posesor parcela la data intocmirii (1986) evidentelor. Transport B si ca in prezent terenul a fost inscris in Cartea Funciara in favoarea.

De asemenea, din Dispozitia nr. 9120/15.11.2007 emisa de Primarul Municipiului B (fila 142 din dosarul primei instante), a fost respinsa ca inadmisibila notificarea formulata de Regia Autonoma de Transport B - RA in temeiul Legii nr. 10/2001.

Ca atare, rezulta in mod indubitabil ca in prezent terenul solicitat se afla in incinta unui depou aflat in proprietatea Municipiului B, dar afectat realizarii activitatii unei regii autonome de interes local - Regia Autonoma de Transport B, regie autonoma care desfasoara un serviciu public de interes local.

In consecinta, imobilul solicitat in compensare, situat in-, sect. 1, nu este liber in sensul Legii nr. 10/2001 si, ca atare, nu poate fi acordat in compensare in cadrul producerii reglementate de actul normativ mentionat.

de cele retinute, curtea constata ca in mod corect prima instanta a respins contestatia ca neintemeiata, iar criticile formulate in apel sunt nefondate, apelul urmand sa fie respins ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge ca nefondat apelul formulat de apelanții - contestatori, toți cu domiciliul ales la și Asociații,- A,. 4,. 8, sector 2, împotriva sentinței civile nr. 1668/07.11.2008 pronunțată de Tribunalul București - Secția a IV-a Civilă, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata Primăria Municipiului, prin Primar General, cu sediul în B,-, sector 5.

Cu recurs în 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședință publică, azi, 19.05.2009.

PREȘEDINTE JUDECĂTOR

- - - - -

GREFIER

- -

Red.MS

.red.

8 ex./27.05.2009

Jud Fond, Secția a IV-a Civilă

,

Președinte:Melania Stanciu
Judecători:Melania Stanciu, Ileana Ruxandra Dănăilă

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Speta Legea 10/2001. Decizia 100/2009. Curtea de Apel Bucuresti