Speta Legea 10/2001. Decizia 102/2008. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția civilă, de muncă și asigurări sociale,
pentru minori și familie
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ NR. 102/R/2008
Ședința publică din 4 aprilie 2008
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Alina Rodina
JUDECĂTOR 2: Denisa Livia Băldean Președintele secției
GREFIER: - -
S-a luat în examinare apelul declarat de către reclamanții, precum și apelul declarat de pârâtul PRIMARUL MUNICIPIULUI C-N, împotriva Sentinței civile nr.757 din 7 noiembrie 2007 Tribunalului Cluj, pronunțată în dosarul nr-, privind și pe pârâta intimată COMISIA PENTRU APLICAREA LEGII NR. 10/2001, având ca obiect plângere la Legea nr.10/2001.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă reclamantul apelant asistat de avocat de la Baroul Cluj, cu împuternicire avocațială la dosar - fila 18, precum și reprezentanta pârâtului apelant Primarul Municipiului C-N, consilier juridic, cu delegație la dosar-fila 28, lipsă fiind celelalte părți.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care, reprezentantul reclamanților apelanți depune la dosar o copie de pe extrasul CF nr. 17907 C la care a anexat și un plan de situație. Solicită în probațiune audierea martorului, prezent la acest termen, pentru a dovedi existența amenajărilor.
Curtea, în urma deliberării, încuviințează cererea formulată de reprezentantul reclamanților apelanți și sub prestare de jurământ este audiat martorul, cele declarate fiind consemnate în procesul verbal de la fila 35, din dosar.
Reprezentanta pârâtului apelant Primarul Municipiului C-N solicită efectuarea unei completări la raportul de expertiză pentru a se indica care este terenul afectat de utilități, respectiv să se traseze exact linia pe care trec utilitățile.
Reprezentantul reclamanților apelanți apreciază că expertiza efectuată în cauză este foarte clară și nu se impune efectuarea unei completării la raportul de expertiză.
Reprezentanta pârâtului apelant Primarul Municipiului C-N arată că, față de planul de situație existent la dosar, nu mai înțelege să susțină efectuarea unei completări la raportul de expertiză.
Reprezentanții părților prezente arată că nu au cereri de formulat în probațiune.
Curtea constată încheiată faza cercetării judecătorești și acordă cuvântul în dezbaterile judiciare orale asupra fondului cauzei.
Reprezentantul reclamanților apelanți, solicită admiterea apelului formulat, și pe cale de consecință admiterea cererii prin care au solicitat anularea parțială a dispoziției nr. 2444/17 iulie 2006 Primarului Municipiului C-
În ce privește apelul declarat de către Primarul Municipiului C-N, solicită respingerea acestuia.
Reprezentanta pârâtului apelant Primarul Municipiului C-N, solicită respingerea apelului formulat de către reclamanți, ca nefondat și nedovedit.
Solicită admiterea apelului declarat de către pârâtul Primarul Municipiului C-N, pentru motivele invocate prin memoriul de apel, apreciind că s-a făcut o interpretare greșită a probelor, fără cheltuieli de judecată.
CURTEA
Prin sentința civilă nr. 757/07.11.2007 pronunțată de Tribunalul Cluj în dosar nr- s-a admis în parte plângerea formulată de petenții, împotriva pârâților Primarul Municipiului C-N și Comisia pentru Aplicarea Legii nr. 10/2001 și în consecință, s-a anulat în parte Dispoziția nr. 2444/17.07.2006 emisă de Primarul Municipiului C-
S-a dispus restituirea în natură pe seama petenților a suprafeței de 971 mp teren identificat în planul de situație aflat la fila 112, ca fiind între punctele A-B-C-D-E-F-G-H-J-K-M-L, respectiv:
- 109 mp din nr. top 21193/1/4/1, 21193/2/1/1, din 185 C;
- 373 mp din nr. top.21193/1/3 din 31327 C;
- 299 mp din nr. top 21193/1/2 din 31327 C;
- 190 mp din nr. top 21193/1/1, din 31327 conform expertizei efectuate de ing. și care face parte integrantă din hotărâre.
S-a dispus acordarea de despăgubiri în condițiile legii speciale, pentru suprafața de 1709 mp. teren.
S-au menținut dispozițiile în ce privește art. 2-5.
S-a respins cererea privind acordarea unui alt teren in compensare.
S-a respins cererea privind despăgubiri pentru instalații și împrejmuire.
S-a respins cererea privind stabilirea servituții de trecere.
Pentru a pronunța această hotărâre, tribunalul a stabilit faptul că petenții au notificat Primăria municipiului C-N, la data de 20.06.2001, solicitând restituirea in natură si respectiv măsuri reparatorii prin echivalent pentru imobilul cu nr. top. 21193/1/1, 21193/1/2 si 21193/1/3 - teren în suprafață totală de 2484 mp și pentru drumul de servitute cu nr. top. 21193/1/4/1 si 21193/2/1/1 în suprafață de 196 mp. Suprafața solicitată in natură a fost de 792 mp iar pentru diferența de 1692 mp. ocupată de blocuri, trotuare și construcții, s-au solicitat despăgubiri. Totodată, au fost pretinse despăgubiri și pentru instalațiile încorporate în sol, respectiv pentru împrejmuirea preluată.
Prin Dispoziția nr. 2/444/17.07.2006 emisă de Primarul municipiului C-N, s-a dispus restituirea în natură a suprafeței de 238 mp situat pe str. - 84-86, sub condiția restituirii sumei reprezentând despăgubiri acordate la expropriere, actualizate. Pentru restul terenului expropriat - în suprafață de 2442 mp. - s-au propus despăgubiri, acordate în condițiile legii speciale.
În urma analizei și sintezei probelor care au fost administrate în cauză (înscrisuri, proba cu expertiza tehnică judiciară), tribunalul a apreciat că varianta propusă de expert, respectiv restituirea în natură a suprafeței de 971 mp teren neafectat de construcții și instalații, liber de orice sarcini și în limitele arătate de expert, este cea corectă și reală.
Varianta în care s-a propus restituirea suprafeței de 1038 mp. nu este obiectivă și reală pentru că în această variantă punctele D-E se identifică cu traseul conductei de gaz și canalizare, iar punctele E-F au fost trasate artificial pentru a mări frontul la stradă al parcelei.
Este fără îndoială că terenul a fost preluat abuziv, este situat intravilan și nu a fost restituit până în prezent.
Susținerile pârâtului privind existenta unui punct gospodăresc pe terenul solicitat nu au fost dovedite.
In ce privește apartenența terenului la domeniul public, această împrejurare nu împiedică restituirea în natură, având în vedere data la care imobilul a fost cuprins în inventarul bunurilor care aparțin domeniului public.
În ceea ce privește terenul în suprafață de 1709 mp. care nu poate fi restituit în natură, pentru acesta urmează să se acorde despăgubiri în condițiile legii speciale, iar sub acest aspect prevederile cuprinse la art. 2-5 din dispoziția atacată trebuie menținute.
Instanța a considerat că cererea petenților privind acordarea unui alt teren in compensare nu poate fi primită, întrucât parcela solicitată are o suprafață mult mai mare decât suprafața nerestituită în natură, iar pârâtul, ca proprietar al imobilului, nu a optat pentru această modalitate, conform copiei anunțului făcut de Primăria C-
Petenții au solicitat si despăgubiri pentru instalația de, canalizare, două cămine de vizitare si gardul demolat.
Această cerere este si ea neîntemeiată deoarece Legea 10/2001 se referă la măsuri reparatorii pentru imobilele preluate si care, conform art. 6 înseamnă terenuri cu sau fără construcții dar si bunurile mobile devenite imobile prin incorporare in aceste construcții.
Reclamanții nu au formulat o cerere expresă pentru crearea unei servituți de trecere spre terenul restituit in natură, dar din conținutul motivelor dezvoltate - punctul C rezultă că se solicită o asemene servitute.
Prin aceeași expertiză s-a arătat că servitute a de trecere din str. - către terenul ce a fost întotdeauna în proprietatea reclamanților face obiectul dosarului 4036/2006 al Tribunalului Cluj, dosar in care s-a propus si o servitute către terenul ce urmează a fi restituit in natură.
Întrucât reclamanții nu au formulat o cerere expresă privitoare la stabilirea unui drept de servitute de trecere, soluționarea acestei urmează să se facă într-un dosar distinct.
Împotriva acestei sentințe, au declarat apel reclamanții și pârâtul Primarul municipiului C-
Prin declarația de apel, reclamanții au solicitat admiterea apelului și modificarea sentinței atacate, în parte, în sensul admiterii acțiunii introductive în întregime, astfel cum fost ea formulată.
Apelanții arată că terenul cu privire la care s-a propus acordarea de măsuri reparatorii în echivalent este ocupat în prezent de construcții demontabile, platforme betonate și alei.
Invocând caracterul devolutiv al apelului, apelanții apreciază că în mod neprocedural instanța nu a luat în considerare obiecțiunile formulate la raportul de expertiză tehnică judiciară, obiecțiuni care vizau și reglementarea accesului spre terenul retrocedat.
Solicită apelanții acordarea unui alt imobil în schimb, aferent terenului în suprafață de 278,4 mp, evidențiat în completarea la raportul de expertiză tehnică judiciară.
Totodată, solicită despăgubiri pentru instalațiile și împrejmuirea imobilului, bunuri care au fost expropriate odată cu terenul în litigiu, realizându-se astfel o justă și integrală reparație.
Se afirmă că obiecțiunile Comisiei tehnice pentru aplicarea Legii nr. 10/2001 nu puteau fi luate în considerare de către instanță, întrucât au fost făcute cu rea-credință și în disprețul legii. Practic, prin soluția propusă se realizează "o nouă expropriere", printr-un abuz grav al comisiei de specialitate competentă în materie.
Primarul municipiului C-N solicită prin declarația de apel schimbarea sentinței atacate în sensul respingerii acțiunii, ca neîntemeiată.
Apelantul afirmă nelegalitatea sentinței, întrucât terenul în litigiu este situat într-o zonă sistematizată a orașului și face parte din inventarul bunurilor care alcătuiesc domeniul public. Rapoartele întocmite în cauză relevă cu certitudine faptul că terenul expropriat de la antecesorul reclamanților nu poate fi restituit în natură, fiind teren traversat de utilități publice, necesare bunei utilizări a imobilelor învecinate și aparținând domeniului public. Mai mult decât atât, din punct de vedere urbanistic, parcelele restituite reclamanților nu pot fi construite.
Scopul pentru care terenul a fost expropriat a fost realizat în integralitatea sa, fiind în prezent destinat bunei funcționări a locurilor de locuințe construite în vecinătate. Relevantă este, în opinia apelantului, și împrejurarea că începând cu anul 2004 spațiul este întreținut și amenajat de către autoritatea administrativ-teritorială, astfel încât cetățenii municipiului să se bucure de un mediu ambiant corespunzător unui "oraș de 5 stele".
Verificând hotărârea atacată, actele și lucrările dosarului, în conformitate cu dispozițiile art. 295 alin. 1.pr.civ. curtea constată că apelul reclamanților este în parte fondat, în limitele și pentru motivele ce urmează:
realității faptul că prin notificarea formulată la data de 20 iunie 2001 și înregistrată cu nr. 213/2001, reclamanții, și, în calitate de moștenitori ai defunctului proprietar tabular, au solicitat măsuri reparatorii aferente terenurilor preluate în mod abuziv de stat, respectiv: 2484 mp teren identificat cu nr. top. 21193/1/1, 21193/1/2 și 21193/1/3 și 196 mp teren identificat cu nr. top. 21193/1/4/1 și 21193/2/1/1, având categoria de folosință "drum de servitute". Reclamanții au precizat că solicită restituirea în natură a parcelei libere de construcții, în suprafață de 792 mp și despăgubiri bănești pentru diferența rămasă, precum și pentru instalațiile și gardul, care au fost preluate împreună cu terenul, după cum urmează: instalația de (48 ml), instalația de canalizare (48 ml), cămine de vizitare în incinta imobilului (2.), gard din lemn (105 ml), edificat în partea estică a terenului ( 39-41 dosar).
La data de 26 august 2005, reclamanții au trimis o nouă notificare, prin care solicită restituirea în natură a suprafeței de 992 mp și despăgubiri bănești aferente diferenței de teren, instalațiilor de, canalizare și gardului din lemn ( 42-43 dosar).
Prin dispoziția emisă de Primarul municipiului C-N cu nr. 2444/17.07.2006 s-a dispus restituirea în natură, în favoarea reclamanților, a terenului în suprafață de 238 mp, situat administrativ în--86, evidențiat în CF 17907, cu nr. top. 21193/1/1, 21193/1/2, 21193/1/3, 21193/1/4/1 și 21193/2/1/1. Totodată, s-a propus acordarea de despăgubiri în condițiile legii speciale, respectiv Titlului VII al Legii nr. 247/2005 pentru diferența de 2442 mp teren din totalul suprafeței de 2484 mp teren, preluat de stat prin expropriere. În motivele dispoziției, se arată că este liberă exclusiv suprafața de 238 mp, restul terenului revendicat, situat într-o zonă sistematizată a orașului, se suprapune cu o parte din curtea de incintă a unui bloc de locuințe, fiind amenajat cu destinația de punct gospodăresc și spațiu pentru parcarea autoturismelor ( 5-6 dosar).
Actele de stare civilă anexate notificării, precum și extrasele de carte funciară fac dovada indubitabilă a calității reclamanților, aceea de persoane îndreptățite la măsuri reparatorii în baza Legii nr. 10/2001, a existenței și întinderii dreptului de proprietate pe care autorul comun al acestora l-a avut asupra imobilului teren cu privire la care se pretind măsuri reparatorii ( 44-71 dosar).
Prin raportul de expertiză tehnică judiciară efectuat în cauză de ing. expert, se concluzionează în sensul că este liberă și susceptibilă de restituire în natură o suprafață de 971 mp teren, din totalul corpului de proprietate pretins a fi restituit, pe acest teren fiind amplasate garaje în construcție provizorie, o parte din traseul rețelei electrice și a celui de canalizare, traseu care poate însă fi modificat, o alee betonată și o bordură din beton ( 98-113 dosar).
În același sens se pronunță expertul și prin răspunsul la obiecțiunile formulate de către Comisia tehnică pentru aplicarea Legii nr. 10/2001 ( 121-122 dosar).
Totodată, observă curtea faptul că prima instanță a încuviințat obiecțiuni repetate ale părților în proces, formulate la concluziile raportului de expertiză, la care expertul a răspuns prin înscrisurile depuse în acest sens la dosarul cauzei ( 133, 144 dosar).
Potrivit dispozițiilor art. 11 alin. 3 din Legea nr. 10/2001, republicată, în cazul în care construcțiile expropriate au fost integral demolate și lucrările pentru care s-a dispus exproprierea ocupă terenul parțial, persoana îndreptățită poate obține restituirea în natură a părții de teren rămase liberă, pentru cea ocupată de construcții noi, autorizate, cea afectată servituților legale și altor amenajări de utilitate publică ale localităților, măsurile reparatorii urmând a se stabili în echivalent. Norma permite aplicarea prin analogie a dispozițiilor art. 10 alin. 3, 4, 5 și 6.
Potrivit dispozițiilor art. 10 alin. 3, se vor restitui în natură terenurile pe care s-au ridicat construcții neautorizate în condițiile legii, precum și construcții ușoare sau demontabile.
Potrivit dispozițiilor art. 10 pct. 4 din Normele metodologice de aplicare unitară a Legii nr. 10/2001, aprobate prin nr.HG 250/2007, se instituie obligativitatea restituirii în natură a terenurilor, în ipoteza în care pe acestea se află construcții ușoare sau demontabile (garaje, chioșcuri și altele asemenea), chiar dacă amplasarea acestora a fost autorizată (construcțiile care au acest regim se amplasau, potrivit legii, numai pentru o perioadă determinată, autorizația fiind una temporară).
În cuprinsul art. 10 pct. 3 din normele metodologice este determinat înțelesul sintagmei "amenajări de utilitate publică ale localităților urbane și rurale" precizându-se că legiuitorul a avut în vedere toate acele suprafețe de teren supuse unor amenajări care servesc nevoilor comunității, și anume căi de comunicație, dotări tehnico-edilitare subterane, amenajări de spații verzi din jurul blocurilor de locuit, parcuri și grădini publice, piețe pietonale.
În speță, prima instanță a făcut o judicioasă aplicare a textelor normative evocate mai sus, apreciind în mod temeinic că este posibilă restituirea în natură a unei suprafețe determinate de 971 mp teren, ocupată exclusiv de garaje, respectiv construcții demontabile în înțelesul legii, în jurul cărora există o alee betonată.
Este adevărat că expertul reține faptul că parcela identificată pentru a putea fi restituită în natură este afectată de o porțiune din traseul liniei electrice și ale rețelei de canalizare, pe o porțiune scurtă, însă se constată că acesta nu reprezintă un impediment real pentru o restituire în natură, fiind posibilă modificarea traseului indicat.
Cu referire la servitutea de trecere, în mod corect tribunalul a constatat că reclamanții nu au formulat o cerere expresă în acest sens, cerere care de altfel ar avea caracterul unei acțiuni de drept comun de natură să atragă competența unei alte instanțe, nicidecum a secției civile a tribunalului, învestită printr-o normă imperativă de competență specială. Se reține totodată împrejurarea că stabilirea unui drept de trecere face obiectul dosarului civil nr. 4036/2006, în curs de soluționare pe rolul Tribunalului Cluj.
Prima instanță omite însă a se pronunța cu privire la pretențiile reclamanților, referitoare la acordarea unor măsuri reparatorii în echivalent pentru instalațiile și împrejmuirea, preluate odată cu terenul, cu toate că o astfel de cerere a fost formulată prin notificare adresată Primăriei municipiului C-N, în condițiile Legii nr. 10/2001, așa după cum s-a arătat mai sus (pct. 4, fila 40 dosar).
În aceste circumstanțe, instanța de apel a procedat la o suplimentare a probatoriului, reclamanții justificându-și pretențiile prin înscrisuri și declarația martorului. Astfel, potrivit foii de sarcini a colii funciare nr. 17907 C, sub se înscrie un drept de ipotecă asupra porțiunii de sub B 4 proprietarului, în favoarea de și ale Municipiului C, pentru suma de 320 lei taxă de și canal ( 32 dosar), planurile de situație, detaliul gardului și detaliu de montare a apometrului ( 33-34 dosar), relevă cu certitudine faptul că imobilul a beneficiat de instalațiile de și canalizare, fiind totodată împrejmuit cu un gard.
Martorul declară în fața instanței că a deținut un imobil în vecinătatea celui care a aparținut reclamanților și cunoaște faptul că la data preluării prin expropriere, terenul în litigiu era împrejmuit parțial, la frontul de la stradă existând un gard din lemn, respectiv construit din stâlpi din lemn și șipci, pe o lungime de cel mult 40 ml. De asemenea, o porțiune a curții era împrejmuită pe două
Laturi cu un gard din lemn, cu o lungime de aproximativ 20x2 ml.
Martorul arată că imobilul avea instalație de, instalație de canalizare și cămin de vizitare, iar după preluare gardul a fost rupt și ars, astfel încât nu s-a putut recupera nimic din materialul lemnos și nici din materialele încorporate în instalațiile de și canalizare ( 35 dosar).
Potrivit dispozițiilor art. 6 alin. 1 și 2 din Legea nr. 10/2001, prin imobile, în sensul prezentei legi, se înțeleg terenurile cu sau fără construcții, precum și bunurile mobile devenite imobile prin încorporare. Măsurile reparatorii privesc și instalațiile preluate odată cu imobilul, indiferent de destinația acestuia.
Reclamanții sunt așadar îndreptățiți la măsuri reparatorii aferente instalațiilor de și canalizare încorporate în imobilul teren preluat de stat prin expropriere, precum și gardului împrejmuitor, construit din lemn, atâta timp cât au dovedit cu certitudine existența acestor bunuri la momentul preluării terenului de către stat.
Pentru cele ce preced văzând și dispozițiile art. 296.pr.civ. curtea va respinge ca nefondat apelul pârâtului și va admite în parte apelul reclamanților, schimbând în parte sentința tribunalului, în sensul obligării pârâților la a face propuneri de acordare a unor despăgubiri, în condițiile Titlului VII al Legii nr. 247/2005, aferente următoarelor bunuri: instalație de, instalație de canalizare, două cămine de vizitare și gard din lemn, încorporate imobilului teren situat administrativ în C-N,--86, identificat cu nr. top. 21193/1/2, 21193/1/2, 21193/1/3, 21193/1/4/1, 21193/2/1/1, având în vedere despăgubirile încasate la expropriere.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite în parte apelul declarat de reclamanții, împotriva sentinței civile nr. 757 din 7 noiembrie 2007 Tribunalului Cluj, pronunțată în dosar nr- pe care o schimbă, în parte, în sensul că obligă pârâții să propună acordarea unor despăgubiri reclamanților în condițiile Titlului VII din Legea nr. 247/2005 și pentru următoarele bunuri: instalația de, instalația de canalizare, două cămine de vizitare și gard din lemn, încorporate imobilului teren preluat de stat prin expropriere, situat administrativ în C-N,--86, evidențiat în CF 17907 cu nr. top 21193/1/1, 21193/1/2,21193/1/3, 21193/1/4/1, 21193/2/1/1, având în vedere despăgubirile încasate la expropriere.
celelalte dispoziții ale sentinței.
Respinge ca nefondat apelul declarat de PRIMARUL MUNICIPIULUI C-N în contra aceleiași hotărâri.
Decizia este definitivă și executorie.
Cu drept de recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 4 aprilie 2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR GREFIER
- - - - - -
Red.BD/dact.
8 ex./06.06.2008
Jud.primă instanță:
Președinte:Alina RodinaJudecători:Alina Rodina, Denisa Livia Băldean
