Speta Legea 10/2001. Decizia 114/2009. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
-Secția civilă și pentru cauze cu minori și de familie-
Dosar nr-
DECIZIA Nr.114
Ședința publică din data de 3 iunie 2009
PREȘEDINTE: Constanța Pană C -
JUDECĂTOR 2: Elisabeta Gherasim
Grefier - - -
Pe rol fiind judecarea apelului formulat de pârâta SOCIETATEA COMERCIALĂ PENTRU SERVICII DE A REȚELEI ELECTRICE DE TRANSPORT A, cu sediul în B Bd. - G nr.33, sector 1, împotriva sentinței civile nr. 289 din 2 februarie 2009 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu contestatoarele și, ambele domiciliate în P-.37.F.111 jud.
La apelul nominal făcut în ședință publică au lipsit părțile apelanta pârâtă Societatea Comercială pentru Servicii de a Rețelei Electrice de Transport, intimatele contestatoare și.
Procedura legal îndeplinită.
Apel scutit de plata taxei judiciare de timbru.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Se învederează că prin intermediul Serviciului Registratură s-a depus la dosar de către intimatele contestatoare întâmpinare înregistrată sub nr.11068/2.06.2009 și un set de acte.
Se mai învederează că prin cererea de apel, apelanta pârâtă a solicitat și judecarea în lipsă.
Curtea, analizând actele și lucrările dosarului, constată cauza în stare de judecată și rămâne în pronunțare.
CURTEA
Deliberând asupra apelului civil de față;
Prin cererea înregistrată la Tribunalul Prahova sub nr-, contestatorii și cu același domiciliu, au formulat, in contradictoriu cu intimata SC SA, contestație împotriva deciziei nr. 75 /08.06.2007 prin care le-a fost respinsa notificarea privind restituirea in natura sau prin echivalent a terenului in suprafața de 196. situat in P,-, apreciind ca aceasta este netemeinica si nelegala.
In motivarea contestației se arata că Primăria P, prin adresa nr. 83317/14.03.2006 a comunicat către SC Muntenia Nord SA notificarea lor, întrucât terenul menționat în notificare este folosit de către această societate.
Mai arată că, ulterior, SC Muntenia Nord SA le-a comunicat faptul că în baza unui protocol, suprafața de 195,7 mp din totalul de 4278. se află în patrimoniul pârâtei.
Contestatorii susțin că, consideră decizia contestată ca nelegală, întrucât: au făcut dovada faptului că autorul lor, în baza unor acte succesive de vânzare cumpărare, încheiate în formă autentică, a intrat în proprietatea unei suprafețe de 4360 mp; alături de aceste acte au depus și alte probe care atestă faptul că autorul lor a avut în proprietate acest teren, respectiv fise ale imobilului bombardat, acte de expertiză etc.
Mai precizează că prin adresa nr. 83695/3 decembrie 2001, au făcut dovada că imobilul situat în P, str. - - (actuala str. -) fosta proprietate a numitului, a fost naționalizat în baza 92/1950, poziția 314 din anexa la acest act normativ.
Se solicită, de către contestatori, admiterea prezentei contestații, anularea deciziei contestate și pe cale de consecință resituarea în natură a terenului indicat sau stabilirea de măsuri reparatorii prin echivalent.
La data de 17.09.2007 intimata SC SA a depus întâmpinare la contestația formulată în baza Legii nr. 10/2001 de către reclamantele și împotriva Deciziei nr. 75/08.06.2007 prin care a fost respinsă argumentat notificarea lor privind restituirea în natură sau prin echivalent a terenului în suprafață de 196 mp situat în P,-, jud.
Totodată prin întâmpinare pârâta a invocat excepția lipsei capacității teritoriale a instanței de judecată. Conform art. 26(3) din Legea nr. 10/2001, modificată și completată, decizia de respingere a notificării poate fi atacată de persoana care se pretinde îndreptățită la secția civilă a tribunalului în a cărui circumscripție se află la sediul unității deținătoare sau după caz, al entității investite soluționarea notificării. În cazul dat, sediul unității deținătoare cât și cel al entității investite cu soluționarea notificării se află în Prin urmare, competența de soluționare a litigiului aparține conform art. 26(3) din Legea nr. 10/2001, Tribunalului București.
De asemenea, mai invocă, tot prin întâmpinare, excepția lipsei calității procesuale active a contestatoarelor, având în vedere că, acestea nu au făcut dovada, că ele sau ascendentul lor zis și, dețineau în proprietate terenul situat în P,-, jud. P, la data preluării abuzive de către stat, așa cum este prevăzut la pct. 23.1.lit. d) din Normele metodologice de aplicare unitară a Legii nr. 10/2001 aprobate prin nr.HG 250/2007. învederează instanței că, între data decesului autorului (23 oct. 1946), cu ultimul domiciliu în P, str. -, nr. 11 și presupusa dată a naționalizării (1950) este o perioadă de 4 ani, neacoperită de acte, nefăcându-se în nici un fel dovada că succesorii acestuia ar fi moștenit imobilul în cauză.
Pârâta mai arată că solicită respingerea acțiunii ca fiind netemeinică și nelegală pentru următoarele motive: contestatoarele nu au făcut dovada, că ele sau ascendentul lor dețineau în proprietate terenul situat în P,-, jud. P, la data presupusei preluări abuzive de către stat, așa cum este prevăzut la pct. 23 alin. 1 lit. d) și nici nu au prezentat acte juridice care permit încadrarea preluării ca fiind abuzivă, așa cum este prevăzut la punctul 23 alin. 1 lit. c) din Normele metodologice de aplicare unitară a Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989.
Pârâta, prin întâmpinare învederează instanței că, terenul a cărei restituire se cere este atribuit în mod legal SC "" SA conform Certificatului de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor seria - nr. 10247/2006 emis de Ministerul Economiei și Comerțului. În baza acestui certificat de atestare a dreptului de proprietate societatea pârâtă și-a intabulat dreptul de proprietate asupra terenului respectiv, conform Încheierii nr. 43073/2007 în Cartea Funciară nr. 13620 localității
Prin încheierea de ședința din data de 13 noiembrie 2007 tribunalul a respins excepția de necompetenta teritoriala a Tribunalului Prahova, invocata de intimata si a unit cu fondul excepția lipsei calității procesuale active a contestatoarelor.
In cauza au fost administrate probatorii cu înscrisuri si a fost efectuata o expertiza de specialitate de catre expert.
Prin sentința civilă nr. 289 din 2 februarie 2009, tribunalul a respins excepția lipsei calității procesuale active a contestatoarelor invocată de pârâtă prin întâmpinare.
A admis contestația formulată în baza Legii 10/2001 de contestatorii și în contradictoriu cu intimata SC SA
S-a dispus anularea Deciziei nr. 75/08.06.2007 emisă de pârâtă.
Constată dreptul contestatoarelor la măsuri reparatorii prin echivalent pentru terenul în suprafață de 196 mp situat în P,-, jud. P, astfel cum a fost identificat în raportul de expertiză și obligă pârâta la emiterea unei decizii în acest sens.
Pentru a decide astfel, tribunalul a reținut că prin decizia nr. 75 emisa la data de 08.06.2007 de societatea intimată s-a respins notificarea contestatoarelor si, cu motivarea ca acestea nu au făcut dovada ca ele sau ascendentul acestora dețineau in proprietate terenul situat in P,-, jud. P, la data preluării abuzive de către stat.
Potrivit dispozițiilor art. 1 din Lege nr. 10/2001 privind restituirea unor imobile preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989 "imobilele preluate în mod abuziv de stat, de organizațiile cooperatiste sau de orice alte persoane juridice în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, precum și cele preluate de stat în baza <LLNK 11940 139 10 201 0 18>Legii nr. 139/1940asupra rechizițiilor și nerestituite se restituie în natură sau în echivalent, când restituirea în natură nu mai este posibilă, în condițiile prezentei legi".
Tribunalul mai retine ca autorul contestatoarelor, a cumpărat in anii 1929 -1930, 1933 si 1934 prin șapte acte de vânzare -cumpărare autentificate sub nr. 9981 /1929, 1476/1930, 695/1930, 11930/1930, 1106/1930, 32216/1933 si 5896/1934 mai multe loturi de teren situate in P,-, 45 si 47. Adresa poștala a imobilelor s-a transformat ulterior in str. - - (actualmente -) nr. 44, cu proprietar, așa cum se atesta in raportul de expertiza topografica si in adresa nr. -/26.01.2002 emisa de Primăria municipiului P, fila 30 dosar.
Imobilul a fost naționalizat prin Decretul nr. 92/1950, poziția nr. 314 din anexa la acest act normativ, unde figurează I cu doua imobile preluate.
O parte din terenul în suprafața totala de 4278., preluat in proprietatea statului, situat la adresa mai sus menționata se afla in proprietatea SC SA Muntenia Nord SA si, pentru acesta, s-a stabilit dreptul contestatoarelor, in calitate de moștenitoare ale defunctului, la masuri reparatorii prin echivalent, prin sentința civila nr. 881 / 8 iunie 2007 pronunțata de Tribunalul Prahova, rămasa definitiva prin respingerea apelului prin decizia nr.457/5.11.2007.
In consecința, având in vedere ca prin probele administrate în cauza contestatoarele au făcut dovada ca au calitatea de moștenitoare ale autorului deposedat de stat, tribunalul, în baza dispozițiilor art. 137.pr.civ. urmează sa respingă excepția lipsei calității procesuale active invocata de intimata, reclamantele probând ca sunt titularele dreptului subiectiv dedus judecații.
In ceea ce privește cererea acestora de restituire a terenului în natura sau prin echivalent sub forma de masuri reparatorii,instanța constata ca expertul identifica imobilul in litigiu in incinta societății intimate, din care o suprafața de 37,5. reprezintă parcare auto, iar o suprafața de 158, 2. este deținuta de aceasta in indiviziune. Intimata poseda certificat de atestare a dreptului de proprietate pentru suprafața de teren revendicata de contestatoare (fila 24 dosar ).
Împotriva acestei decizii a declarat apel pârâta Societatea Comercială pentru Servicii de a Rețelei Electrice de Transport criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie susținând că în mod greșit s-a admis contestația deoarece contestatoarele nu au făcut dovada că ele sau ascendentul lor dețineau în proprietate terenul situat în P,- județul P la data presupusei preluări abuzive de către stat așa cum prevăd dispozițiile Legii nr.10/2001.
Arată apelanta - intimată că între data decesului autorului părților (23 octombrie 1946) și presupusa dată a naționalizării imobilului, anul 1950, este o perioadă de 4 ani neacoperită cu acte, interval în care proprietarul putea dispune de teren în orice modalitate.
O altă critică se referă la faptul că, contestatoarele nu au făcut dovada că nu au beneficiat de despăgubiri pentru imobilul revendicat, potrivit dispozițiilor Legii nr.112/1995, așa cum prevăd dispozițiile art. 20 din Legea nr.10/2001.
Susține apelanta - intimată că nu s-a făcut dovada că imobilul revendicat se află pe amplasamentul deținut de către SC SA și că există neconcordanță între adresele din titlurile de dobândire a imobilului și adresa actuală a imobilului pentru care au formulat acțiune.
În mod greșit a fost respinsă excepția lipsei calității procesuale active a contestatoarelor fără să țină seamă că autorul lor ar fi deținut în proprietate terenul în litigiu, nefăcându-se dovezi în acest sens.
Se solicită pentru motivele invocate, admiterea apelului schimbarea în tot a sentinței în sensul respingerii acțiunii, ca neîntemeiată.
Intimații - contestatori au formulat întâmpinare prin care u solicitat respingerea apelului ca nefondat, răspunzând punctual tuturor criticilor invocate, depunându-se în copie o serie de înscrisuri care atestă existența dreptului de proprietate al autorului lor cu privire la imobilul în litigiu, calitatea acestora de succesoare în drepturi pentru acesta.
Curtea examinând sentința apelată prin prisma criticilor invocate actelor și lucrărilor dosarului, dispozițiilor legale ce au incidență în soluționarea cauzei constată că apelul este nefondat pentru următoarele considerente:
Potrivit dispozițiilor art.1 din Legea nr.10/2001 imobilele preluate în mod abuziv de stat, de organizațiile cooperatiste sau de orice alte persoane juridice în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, precum și cele preluate de stat în baza Legii nr.139/1940 asupra rechizițiilor și nerestituite,se restituie,în natură, în condițiile prezentei legi, iar în cazul în care restituirea în natură nu este posibilă se vor stabili măsuri reparatorii prin echivalent.
În cauza de față, intimatele contestatoare au formulat în baza legii speciale nr.10/2001 o notificare adresa adresată societății apelante prin care au solicitat restituirea în natură sau prin echivalent a terenului în suprafață de 196 mp situat în P-, terenul aflându-se în prezent în patrimoniul acestei societăți, situație ce rezultă din adresa nr. 83317 din 14.03.2006, emisă de Primăria Municipiului
Prin decizia emisă de către apelanta - intimată la data de 8.06.2007 sub nr. 75 s-a respins notificarea contestatoarelor cu motivarea că acestea nu au făcut dovada că ele sau ascendentul lor dețineau în proprietate terenul situat în P- județul P, la data preluării abuzive de către stat.
Această dispoziție a fost anulată de către instanța de fond și s-a constatat dreptul contestatoarelor la măsuri reparatorii prin echivalent pentru terenul în suprafață de 196 mp situat în P- așa cum a fost identificat prin raportul de expertiză efectuat, cu obligarea intimatei la emiterea unei decizii în acest sens.
Cum corect a reținut și instanța de fond cu probele administrate, contestatoarele au făcut dovada, pe de o parte, că sunt succesoarele în drepturi ale autorilor lor (certificatul de moștenitor de calitate nr.38/5.02.2002) pe de altă parte au dovedit dreptul de proprietate au autorilor lor pentru imobilul în litigiu, cu actele de vânzare-cumpărare întocmite în formă autentică (existente în copie la dosarul de fond și depuse de asemenea și în fața instanței de apel, filele 16-39 dosar apel).
Potrivit adresei nr.83695 emisă de Primăria Municipiului P, imobilul în litigiu (denumirea străzii în care s-a situat imobilul schimbându-se pe cale administrativă de-a lungul timpului ) situat în - a fost naționalizat în baza Decretului nr.92/1950.
Din actele dosarului, rezultă că actuala stradă - s-a mai numit anterior - și - -, iar actele de proprietate ale autorilor contestatoarelor sunt pentru- (fila 30 dosar fond).
Toate actele privind proprietatea asupra imobilului în litigiu se coroborează și cu concluziile raportului de expertiză întocmit la instanța de fond care a identificat terenul în litigiu în incinta societății intimate-apelante, o parte reprezentând parcare auto, cealaltă fiind în indiviziune, existând un certificat de atestare a dreptului de proprietate, astfel că în mod corect a stabilit instanța de fond că intimatele-contestatoare au dreptul la măsuri reparatorii conform art. 10 alin.2 din Legea nr.10/2001.
De asemenea nu s-a făcut nicio dovadă (cel ce face o propunere trebuie să o dovedească) că intimatele ar fi beneficiat de despăgubiri pentru același imobil în baza Legii nr.112/1995 așa cum susține apelanta - intimată.
Nefondată este și critica cu privire la excepția lipsei calității procesuale active a contestatoarelor, deoarece așa cum am arătat anterior cu probele administrate intimatele - contestatoare au făcut dovada atât a calității de moștenitoare după autorul lor, cât și a dreptului de proprietate cu privire la imobilul în litigiu.
Rezultă, așadar, pentru toate considerentele mai sus expuse că apelul intimatei este nefondat și urmează să fie respins, ca atare, în baza dispozițiilor art. 296 Cod procedură civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge apelul ca nefondat formulat de pârâta SOCIETATEA COMERCIALĂ PENTRU SERVICII DE A REȚELEI ELECTRICE DE TRANSPORT A, cu sediul în B Bd. - G nr.33, sector 1, împotriva sentinței civile nr. 289 din 2 februarie 2009 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu contestatoarele și, ambele domiciliate în P-.37.F.111 jud.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică, azi, 3 iunie 2009.
Președinte, Judecător,
C
Grefier,
Red.CP
Tehnored.CN
5 expl./15.06.2009
nr- Trib.
Operator de date cu caracter personal
Notificare nr.3120
Președinte:Constanța PanăJudecători:Constanța Pană, Elisabeta Gherasim
