Speta Legea 10/2001. Decizia 116/2008. Curtea de Apel Alba Iulia

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL ALBA IULIA

SECȚIA CIVILĂ

DECIZIA CIVILĂ Nr. 116/A/2008

Ședința publică de la 20 Iunie 2008

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Daniela Mărginean

JUDECĂTOR 2: Cristina Gheorghina Nicoară

Grefier: - -

Pe rol se află pronunțarea asupra apelurilor declarate de către contestatorii și și pârâtul Primarul Municipiului B împotriva sentinței civile nr. 41/29 februarie 2008 pronunțată de Tribunalul Hunedoara în dosar civil nr-, având ca obiect Legea 10/2001, în contradictoriu cu intimatul pârât Consiliul Local al Municipiului

dezbaterilor și concluziile părților au avut loc la termenul de judecată din 13 Iunie 2008 și au fost consemnate în încheierea de amânare a pronunțării de la acea dată, încheiere ce face parte integrantă din prezenta decizie.

CURTEA DE APEL

Asupra apelurilor civile de față,

Prin sentința civilă nr. 41/2008 pronunțată de Tribunalul Hunedoara în dosar nr-, a fost admisă acțiunea civilă formulată de reclamanții și împotriva pârâților Primăria și Primarul Municipiului B, a fost anulată dispoziția nr. 1100/2006 emisă de Primarul Municipiului B iar pârâtul a fost obligat să emită o nouă dispoziție de restituire în natură a imobilului situat în B,-, evidențiat în CF nr. 1274 B, nr. top. 140 în suprafață tabulară de 921 mp și reală de 820 mp, cu păstrarea afectațiunii imobilului pe timp de 3 ani.

Pârâtul a fost obligat la 2580 lei cheltuieli de judecată către reclamanți iar acțiunea față de pârâtul Consiliul Local a fost respinsă.

In considerentele sentinței s-a reținut că prin notificările nr. 53 și 54/9.07.2001 reclamanții în calitate de moștenitori ai proprietarilor imobilului înscris în CF 1277 B, top. 140 și a construcțiilor edificate au solicitat despăgubiri sau restituirea în natură a imobilului, care în prezent constituie sediul Primăriei Municipiului

Prin acțiune reclamanții au solicitat exclusiv restituirea în natură a imobilului.

Prin dispoziția nr. 1100/2006 emisă de Primarul Municipiului Baf ost respinsă cererea de restituire în natură având în vedere că în CF 1277 B, nr. top. 140 este notat doar imobilul casă, curte și grădină, și a propus acordarea de despăgubiri pentru acest imobil în suprafață de 921 mp, naționalizat fără titlu valabil.

Din probațiunea administrată în cauză rezultă că prin contractul de vânzare - cumpărare încheiat la 5 iunie 1939, acestora, C născută R și G, au cumpărat de la numita, imobilul în suprafață de 256 stânjeni pătrați ( 921 mp ) notat în CF 867 B, la nr. top. 140 casă, curte și grădină. In baza contractului de vânzare - cumpărare acest imobil a fost transcris în CF 1277 B, nr. top. 140, la foaia de proprietate fiind notați la 1 în cotă de 1/4, la 2 soția R în cotă de și la 3 G în cotă de 2/4.

reclamanților au încheiat un contract de antrepriză în baza căruia au construit în perioada 1939 - 1945, un imobil edificat până la naționalizare, în roșu.

Susținerea Comisiei interne pentru aplicarea Legii nr. 10/2001 că nu există identitate între imobilul naționalizat și cel revendicat este nefondată.

Intr-adevăr, conform ultimei înscrieri în CF 1277 B, top. 140 la foaia de proprietate B este menționat ca fiind naționalizat imobilul de sub, casă, curte și grădină.

Susținerile pârâților că această casă s-a naționalizat împreună cu terenul aferent este contrazisă de probele testimoniale și de expertizele topografice și de construcții efectuate.

Pe nr. top. 140 casa care este înscrisă în CF nu mai există, fapt necontestat.

Intr-adevăr, în respectiva carte funciară nu s-a făcut notarea noii construcții revendicate, car ar fi avut destinația de hotel însă este cert că pe nr. top. 140 este edificată construcția în care, în prezent funcționează Primăria Municipiului B ( expertiza topografică - fila 196).

Pârâții afirmă că lipsesc dovezile privind construirea de către reclamanților a clădirii.

Adresa nr. 12739/6/17.11.1959 emisă de Sfatul Popular al Raionului B ( 35 - dosar fond) a certificat faptul că numitul a posedat înainte de naționalizare, "un imobil situat în-,. 1 și 2, care a fost ridicat numai în roșu de numitul, terminarea completă făcându-se după naționalizare și care în prezent este sediul Sfatului Popular Raional".

Având în vedere constatările de pe teren și conținutul acestei adrese în completarea la expertiza topografică se arată că imobilul cu nr. top. 140 este cel pe care se află amplasată clădirea în care este Primăria Municipiului B și că este cel naționalizat, aceleași concluzii fiind expuse și prin expertiza în construcții.

Pârâții n-au combătut prin nici un mijloc de probă faptul că imobilul a fost construit de către reclamanților.

Din actele existente la dosar și din expertiza în construcții rezultă că la data preluării de către stat imobilul nu era finisat interior și exterior fiind edificat în roșu, inclusiv șarpanta, învelitoarea, tâmplăria interioară și exterioară ( 245).

Imobilul este posibil a fi restituit în natură chiar dacă finisările s-au realizat după naționalizare, iar modernizarea fațadei după anul 2000, legea prevăzând despăgubiri prin echivalent doar în situația în care s-au adăugat pe orizontală sau verticală noi corpuri a căror arie desfășurată însumează 100% din aria desfășurată inițial, ipoteză ce nu se regăsește în speță.

Impotriva acestei sentințe au declarat apel atât reclamanții cât și pârâtul Primarul Municipiului

Prin apelul formulat, reclamanții au solicitat schimbarea sentinței în sensul de a aduce starea de fapt în consonanță cu probele administrate.

In expunerea motivelor de apel arată că instanța a pronunțat o soluție corectă dar a reținut o stare de fapt greșită, respectiv faptul că la data preluării imobilului de către stat, imobilul nu era finisat în interior și exterior deși depozițiile martorilor și dovedesc că în anii 1948 - 1949 construcția în roșu era terminată în interior. Apelul nu este motivat în drept.

La rândul său, prin apelul promovat, pârâtul Primarul Municipiului Bas olicitat modificarea în tot a sentinței în sensul respingerii acțiunii.

In motivarea apelului arată că deși reclamanții susțin că naționalizarea s-a realizat asupra clădirii noi a cărei construcție a început în anul 1939 în realitate, înscrierea în cartea funciară dovedește că această preluare a avut ca obiect casa veche, care nu mai există.

De vreme ce această construcție, singura notată în CF nu mai există, consideră greșită soluția primei instanțe de obligare la restituirea unui imobil inexistent.

Dacă în cartea funciară ar fi fost radiată vechea clădire și notată actuala construcție unde funcționează primăria, și în aceste condiții actuala clădire ar fi putut să fie restituită în natură, soluția instanței de fond ar fi trebuit să facă referire și la investițiile realizate de la data preluării până în prezent.

In drept invocă art. 282 și urm. cod procedură civilă.

Nu s-au formulat întâmpinări în cauză.

Verificând sentința atacată prin prisma motivelor invocate și în raport cu normele legale incidente Curtea constată următoarele:

Cele două probe testimoniale la care fac referire reclamanții atestă într-adevăr faptul că la data preluării imobilul hotel era finisat în interior ( 126 - 128 dosar fond).

Imprejurarea că prima instanță nu a avut în vedere această chestiune sub aspectul stării de fapt reținute nu este de natură a schimba în vreun fel soluția pronunțată care este în întregime favorabilă reclamanților, neexistând nici un temei de admitere a apelului declarat de aceștia și nici de schimbare a sentinței sub aspectul contestat.

Nici apelul pârâtului nu poate fi reținut ca fondat.

Actele și probele dosarului ( expertiza tehnică, înscrisurile și depozițiile martorilor) evidențiază fără putință de tăgadă faptul preluării de către stat a construcției noi edificate de antecesorul reclamanților, până la stadiul de roșu în exterior și finisată în interior dar și împrejurarea că vechea casă de locuit a fost demolată.

In condițiile în care este dovedit că noua construcție a fost ridicată de antecesorul reclamanților, că aceasta este situată pe topograficul deținut anterior de fostul proprietar și că sunt îndeplinite toate cerințele prevăzute de Legea 10/2001 care fac posibilă restituirea în natură, apare ca lipsită de orice relevanță în cauză neconcordanța existentă între notarea construcțiilor în cartea funciară și starea de fapt reală. Criticile apelantului pârât apar ca fiind pur formale în aceste condiții, cu atât mai mult cu cât nu contestă faptul construirii imobilului nou de către antecesorul reclamanților.

Instanța fondului nu a fost investită, cu o eventuală cerere reconvențională care să aducă în discuție investițiile efectuate ulterior preluării de către stat la construcția nouă, astfel că analizarea susținerilor pârâtului apelant referitoare la acest aspect este inadmisibilă în apelul de față în conformitate cu dispozițiile art. 294 alin. 1 cod procedură civilă.

Pentru motivele expuse, în baza art. 296 cod procedură civilă, ambele apeluri vor fi respinse ca nefondate.

Nu s-au solicitat cheltuieli de judecată de către părți.

Pentru aceste motive:

In numele legii

DECIDE

Respinge apelurile declarate de reclamanții și și de pârâtul Primarul Municipiului B împotriva sentinței civile nr. 41/2008 pronunțată de Tribunalul Hunedoara în dosar nr-.

Cu recurs în 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședința publică din 20.06.2008.

Președinte Judecător

- - - - - -

Semn. Vicepreședintele Curții de Apel

Grefier

- - -

Semn. grefier - șef

-

.

Tehn.

6 ex/09.07.2008

-

Președinte:Daniela Mărginean
Judecători:Daniela Mărginean, Cristina Gheorghina Nicoară

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Speta Legea 10/2001. Decizia 116/2008. Curtea de Apel Alba Iulia