Speta Legea 10/2001. Decizia 120/2009. Curtea de Apel Constanta
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECȚIA CIVILĂ, MINORI ȘI FAMILIE, LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ NR. 120/
Ședința publică din 06 Mai 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Daniela Petrovici
JUDECĂTOR 2: Mihaela Popoacă
Grefier - -
Pe rol judecarea apelurilor civile formulate de apelantul pârât-intimatMUNICIPIUL C PRIN PRIMAR, cu sediul în C, b-dul. - nr. 51, județ C și apelanții reclamanți-intimați, domiciliată în B,-,. 1,. 1,. 6, sector 2,,domiciliată în B,-,. 67,. A,. 7,. 43, sector 2 - împotriva sentinței civile nr. 1351/C din 18.11.2008 pronunțate de Tribunalul Constanța, în dosarul civil nr-, în contradictoriu cu intimat pârâtINSTITUȚIA PREFECTULUI - JUDEȚUL, cu sediul în C, b-dul. - nr. 51, județ C, având ca obiect -contestație în temeiul Legii nr. 10/2001.
La apelul nominal, făcut în ședință publică, au răspuns avocat pentru apelantul pârât-intimat Municipiul C, prin Primar, potrivit delegației de substituire FN/01.04.2009 emisă de avocatul titular, avocat pentru apelantele reclamante-intimate și, potrivit împuternicirii avocațiale seria -, nr. -/31.03.2009, lipsind intimatul pârât Instituția Prefectului - Județul
Procedura este legal îndeplinită, conform disp. art. 87 și urm. pr.civ.
Grefierul de ședință, în referatul asupra cauzei învederează că, prin serviciul registratură, la data de 07.04.2009, apelantul pârât-intimat Municipiul C, prin Primar, a depus întâmpinare la apelul incident formulat de reclamantele și, aceasta fiind comunicată la data de 9.04.2009.
Având cuvântul, apărătorul apelanților reclamanți-intimați, ca o chestiune prealabilă, solicită a i se permite să depună la dosar o hotărâre a în care este discutată obligația alternativă în legătură cu măsurile reparatorii prin echivalent cuvenite persoanei îndreptățite, jurisprudență la care va face referire în apărare.
Întrebate fiind de instanță, părțile, prin avocați, precizează că nu mai au alte cererii de formulat sau probe de administrat și solicită cuvântul asupra apelului.
Instanța, luând act de susținerile părților, prin avocați, în sensul că nu mai sunt cererii prealabile sau probe de administrat, constată terminată cercetarea judecătorească, dosarul fiind în stare de judecată acordă cuvântul pentru dezbateri asupra motivelor de apel.
Având cuvântul apelantul pârât-intimat, prin avocat, arată că hotărârea instanței de fond este netemeinică și nelegală pentru următoarele motive:
În referire la primul motiv de apel, susține că, în mod greșit prima instanță a respins excepția tardivității modificării cererii de chemare în judecată încălcând astfel disp. art. 132 coroborate cu dispozițiile art. 134.pr.civ. prima zi de înfățișare fiind de mult depășită. Se apreciază că motivarea instanței de respingere a excepției tardivității este străină de obiectul pricinii.
În ceea ce privește al doilea motiv de apel, arată că acesta se leagă de primul motiv. În speță, reclamantele au solicitat obligarea pârâților să acorde despăgubiri, ori singura entitate investită în acest sens este Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor. Astfel că, raportat la dispozițiile Legii nr. 10/2001, se apreciază că acest pârât nu are calitate procesuală pasivă în cauză, nefiind titularul obligației de drept material deduse judecății.
Pe fondul cauzei, arată că nu s-a avut în vedere că legea nu prevede nicio obligație în sarcina unității notificate de a înainta documentația notificării către adevărata unitate deținătoare a bunului.
În concluzie, apărătorul apelantului pârât-intimat solicită admiterea apelului astfel cum a fost formulat, cu consecința respingerii acțiunii în principal ca fiind îndreptată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă, iar în subsidiar, ca nefondată, cu cheltuieli de judecată.
În referire la apelul formulat de reclamante, apărătorul apelantului pârât pune concluzii de respingere, în principal ca lipsit de interes și, în subsidiar, ca nefondat. În raport de obiectul cererii introductive, se solicită a se avea în vedere că nici obligația de a acorda despăgubiri și nici cea de a acorda măsuri reparatorii în compensare nu incumbă Municipiului C, textul de lege de la art. 31 fiind clar în acest sens.
Având cuvântul, apărătorul apelanților reclamanți-intimați,avocat, solicită respingerea apelului formulat de pârâtul Municipiul C prin Primar, în principal, având în vedere că operațiunea de înaintare a notificării și a întregii documentați aferente acesteia de către unitatea deținătoare către Ministerul Finanțelor, în cazul acordării de despăgubiri, nu reprezintă în sine o modalitate de soluționare a notificării și, pe cale de consecință, nu poate face obiect distinct al cererii adresate în instanță. Este o operațiune tehnico-materială care stă la baza emiterii ulterioare a dispoziției. Legiuitorul a dispus notificarea unității deținătoare întrucât nu se raporturi între reclamanți și Ministerul Finanțelor.
Se invocă în apelul pârâtului că acesta n-ar avea calitate procesuală, deși este proprietarul bunurilor aflate în patrimoniul său. Ori, Primarul unității administrativ-teritoriale, la emiterea dispoziției pe Legea nr. 10/2001 nu acționează în nume propriu, ci ca un prepus al unității administrativ teritoriale care este proprietara bunurilor imobile aflate în patrimoniul său. Nu Ministerul Finanțelor este cel care acordă despăgubirile, acesta urma să facă reevaluarea acțiunilor deținute și propunerea privitoare la cuantumul despăgubirilor ce urmau să fie acordate, obligația se naște în sarcina Primăriei.
În concluzie, apărătorul apelantelor reclamante-intimate solicită respingerea apelului pârâtului Municipiul C, ca nefondat.
În ceea ce privește apelul incidental, apărătorul apelantelor reclamante-intimate susține că acesta "are fine de primire în orice condiții". Prin cererea de chemare în judecată s-a solicitat "obligarea pârâților la acordarea de despăgubiri sau măsuri reparatorii în compensare cu alte bunuri sau servicii pentru cele 9900 de acțiuni aparținând autorului reclamantelor la fosta "Fabrică de Metalice -". Art. 18, lit. a) din Legea nr. 10/2001 stabilește care sunt posibilitățile de acordare a măsurilor reparatorii în cazul în care persoana îndreptățită era asociat la persoana juridică proprietară a imobilelor și a activelor, la data preluării acestora în mod abuziv. În acest caz se stabilesc numai prin echivalent. Art. 1 alin.3) din Legea nr. 10/2001 prevede că măsurile reparatorii prin echivalent pot fi: - bunuri sau servicii acordate în compensare; - despăgubiri acordate în condițiile legii speciale.
Arată că, în speța de față, reclamanții au avut acțiuni, astfel că măsurile reparatorii pot fi luate conform art. 18 lit. a) din Legea nr.10/2001. Apreciază că, instanța de fond, în mod greșit, a înlăturat disp. art. 18 lit. a) din Legea nr. 10/2001 și a reținut doar disp. art. 31, articol care nu mai face referire la ambele cazuri privind măsurile reparatorii ci numai la unul singur.
Mai arată că, așa cum a fost definit obiectul cererii de chemare în judecată, el trebuie raportat la disp. art. 18 lit.a) din legea specială. Art. 31, în această situație este aplicabil doar în cazul în care s-ar fi cerut numai despăgubiri.
În concluzie, apărătorul apelanților reclamanți-intimați solicită admiterea apelului incident, cu consecința obligării pârâților, conform practicii, să facă o propunere de măsuri reparatorii potrivit art. 18 lit.a) din Legea nr. 10/2001 și dacă nu au această posibilitate să înainteze notificarea și actele doveditoare către Ministerul Finanțelor. Adică să li se de-a reclamanților posibilitatea obligației alternative.
Instanța rămâne în pronunțare asupra soluției în apel.
CURTEA
Asupra apelului civil de față:
Din examinarea lucrărilor dosarului constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Constanța la nr-, reclamantele și, au chemat în judecată Municipiul C prin Primar și Instituția Prefectului Județului C pentru ca, prin hotărârea ce se va pronunța, să se dispună obligarea pârâtelor la acordarea de despăgubiri sau măsuri reparatorii în compensare cu alte bunuri sau servicii pentru cele 9900 de acțiuni aparținând autorului acestora la fosta Fabrică de metalice -, cu obligarea la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea acțiunii lor, reclamantele au arătat că autorul lor, a avut calitate de asociat al societății Fabrica de Metalice -, cu sediul în-, având un număr de 9900 acțiuni astfel cum rezultă din Tabelul Acționarilor nr.13325/02.10.1942, fabrica a fost naționalizată în mod abuziv de către stat.
Prin notificarea nr.305/14.11.2001 adresată Prefecturii C au solicitat despăgubiri pentru preluarea abuzivă a fabricii la care autorul acestora a avut calitate de asociat, însă aceasta nu a fost soluționată până la data formulării acțiunii.
În dovedirea cererii, s-a solicitat proba cu acte, interogatoriu, expertiză și martori; s-au anexat copii ale: acționarilor, certificat de moștenitor nr.2118/22.09.1994 eliberat de notariatul de Stat Sector 2 B, certificat de deces seria - nr.-, adresa nr.57254/13.0.2003, declarația autentificată sub nr.941/29.04.2004 la BNP Radiu și B, notificarea înregistrată sub nr.305/14.11.2001 la. și acte de stare civilă.
În drept, s-au invocat prevederile art.18 lit.a și următoarele din Legea nr.10/2001.
Pârâta, deși legal citată, nu a formulat întâmpinare; la solicitarea instanței, a comunicat întreaga documentație care s-a constituit în urma notificării.
La termenul din 04.06.2008, instanța a admis excepția lipsei calității procesual pasive a pârâtei Instituția Prefectului Județului C, invocată din oficiu, constatând că această entitate nu are nici un fel de atribuție referitoare la acordarea despăgubirilor solicitate de reclamante.
La termenul din 21.10.2008, reclamantele și-au modificat acțiunea solicitând ca, prin hotărârea ce se va pronunța, să se dispună obligarea Primarului Municipiului C să facă o propunere de măsuri reparatorii prin echivalent, urmare a valorii recalculate a acțiunilor ce urmează a fi făcute de Ministerul d e Finanțe, obligând în acest sens Primarul Municipiului să înainteze notificarea și actele doveditoare Ministerului d e Finanțe.
Prin sentința civilă 1351/18.11.2008 Tribunalul Constanțaa admis în parte acțiunea formulată de reclamanții și, n contradictoriu cu pârâtul Municipiul C prin Primar.
S-a respins acțiunea introdusă împotriva Prefectului Județului ca formulată împotriva unei persoane lipsite de calitate procesuală pasivă.
A fost obligat pârâtul Municipiul C prin Primar să înainteze notificarea nr.305/14.11.2001 a și toată documentația necesară către Ministerul Economiei și Finanțelor pentru ca acesta să propună măsuri reparatorii în echivalent.
Pentru a pronunța această soluție prima instanță a reținut, în esență, că autorul reclamantelor, decedat la 23.12.1992, a deținut un număr de acțiunii în valoare de 4.950.000 lei din totalul acțiunilor valorând 10.000.000 lei la Fabrica de Metalice "-", cu sediul în C,-. În prezent imobilul solicitat constituie o parte domeniu public al Municipiului C, iar o altă parte domeniu privat al Municipiului C, conform nr. 420/2001.
S-a mai reținut că repararea prejudiciului suferit de reclamante se va realiza conform art. 31 din Legea nr. 10/2001, după stabilirea valorii recalculate a acțiunilor prin Ordinul Ministrului Finanțelor Publice, situație în care se impune ca notificarea reclamantelor însoțită de întreaga documentație să fie înaintată Ministerului Economiei și Finanțelor Publice pentru ca acesta să propună măsuri reparatorii în echivalent.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal a declarat apel Municipiul C prin Primar.
La termenul din 01.04.2009, intimatele reclamante și au formulat în condițiile art. 293 Cod proc. civilă o cerere de aderare la apelul formulat de Municipiul C prin Primar.
Municipiul C prin Primar a criticat legalitatea hotărârii Tribunalului sub următoarele aspecte:
- În mod greșit s-a respins excepția tardivității modificării acțiunii
reclamantelor.
Deși prin cererea introductivă instanța a fost investită cu o acțiune având
ca obiect obligarea pârâților la acordarea de despăgubiri pentru cele 9000 de acțiuni deținute de autorul reclamantelor la Fabrica de Metalice "-", abia la termenul din 21.10.2008, după primul termen de judecată reclamantele și-au modificat obiectul cererii solicitând ca primarul să facă o propunere de măsuri reparatorii și să o înainteze Ministerului d e Finanțe.
- În mod greșit s-a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a Municipiului C întrucât această entitate nu acordă despăgubiri bănești pentru imobilele preluate abuziv de stat, așa cum au solicitat reclamantele prin acțiunea inițială.
- În mod greșit a fost obligat pârâtul Municipiul C să înainteze notificarea însoțită de documentație Ministerului Finanțelor, în speță nefiind incidente disp. art. 27 din Legea nr. 10/2001.
La rândul lor apelantele reclamante au criticat legalitatea hotărârii apelate,
susținând că prima instanță a respins în mod greșit cererea reclamantelor de acordare a măsurilor reparatorii prin echivalent sub forma bunurilor sau serviciilor obligație ce incumbă pârâtului Municipiul C, conform art. 18, lit."a" din Legea nr. 10/2001.
Analizând legalitatea hotărârii apelate în raport cu criticile părților se reține că ambele apeluri sunt nefondate.
Cu privire la apelul formulat de pârâtul Municipiul C prin Primar instanța reține următoarele:
1.Se rețin a fi vădit nefondate criticile ce vizează respingerea excepției de
tardivitate a modificării cererii de chemare în judecată a Municipiului C și excepția lipsei calității procesuale pasive a Municipiului C în prezenta contestație.
Legea nr. 10/2001, în capitolul III reglementează o procedură de restituire în natură sau prin echivalent relativ mai simplă și care presupune implicarea directă a celor care dețin cu orice titlu imobilele preluate în mod abuziv de stat.
Procedura administrativă este declanșată de notificarea pe care persoana îndreptățită la restituire o adresează unității deținătoare sau entității investită cu soluționarea notificării conform legii.
În speță se reține că reclamantele, în calitate de succesori ai defunctului, fost asociat al Societății Fabrica de Metalice "-", a solicitat prin notificarea nr. 305/14.11.2001 adresată Prefecturii C, conform art. 18, lit."a" din Legea nr. 10/2001 (text în vigoare la data notificării) acordarea de măsuri reparatorii prin echivalent, corespunzătoare cotei de 49,4% din acțiunile societății deținută de autorul său (fila 13 dosar fond).
După adoptarea Legii nr. 247/2005 și stabilirea unei noi proceduri de acordare a despăgubirilor bănești, Prefectura Cad irecționat notificarea reclamantelor spre soluționare Municipiului C prin primar, conform adresei nr. 9523/14.10.2005 (fila 65 - dosar fond).
În condițiile în care pârâtul Municipiul C prin Primar, investit cu soluționarea notificării reclamantelor în modalitatea mai sus menționată nu a procedat la soluționarea acestei notificări și nici nu și-a declinat competența de o soluționa, în termenul legal de 60 de zile de la înregistrare, în mod judicios a reținut prima instanță că reclamantele erau îndreptățite a se adresa Tribunalul Constanța pentru cenzurarea refuzului nejustificat al pârâtului de a da curs notificării reclamantelor, soluție conformă practicii Înaltei Curții de Casație și Justiție (decizia nr. XX/19.03.2007 pronunțată în recurs în interesul legii).
În raport de situația de fapt mai sus menționată se reține că în mod corect s-a reținut calitatea procesuală pasivă a Municipiului C în acțiunea dedusă judecății de reclamanți.
Împrejurarea că prin cererea de chemare în judecată reclamantele au solicitat obligarea pârâtului Municipiul C prin Primar la acordarea de măsuri reparatorii în compensare cu alte bunuri sau servicii pentru cele 9000 de acțiuni aparținând autorului reclamantelor, iar ulterior reclamantele și-au precizat cererea chiar după prima zi de înfățișare, în sensul obligării pârâtului de a face o propunere pentru acordarea de măsuri reparatorii și de aoî nainta Ministerului d e Finanțe, conform art. 31 din Legea nr. 10/2001, nu este de natură a determina respingerea cererii de modificare ca fiind tardiv formulată, cum greșit susțin apelanții, câtă vreme prin notificarea depusă în termenul legal au precizat în mod expres că solicită a fi despăgubiți pentru cele 4900 acțiunii deținute de autorul său la o societate comercială care nu mai există în prezent, în condițiile art. 18, lit.(a) din lege.
Notificarea are rolul de declanșare a procedurilor administrative sau judiciare de reparare a prejudiciului cauzat prin preluările abuzive realizate de stat în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, iar instanța de judecată sesizată direct de reclamanții cărora nu li s-a răspuns în termenul legal la notificarea formulată analizează practic această notificare.
Limitele impuse atât în procedura administrativă, cât și în cea judiciară sunt doar cele referitoare la identificarea imobilului notificat și nu cele privitoare la modalitatea de aplicare a măsurilor reparatorii prevăzute de Legea nr. 10/2001.
Prima instanță a făcut o corectă aplicare a dispozițiilor art. 22 alin. 4 și art. 27 din Legea nr. 10/2001. Finalitatea legii speciale reparatorii presupune interpretarea acesteia în favoarea persoanei îndreptățite și în conformitate cu principiul constituțional al protejării și garantării dreptului de proprietate.
În acest sens, pentru protejarea dreptului de proprietate al persoanei îndreptățite la măsuri reparatorii, legiuitorul a prevăzut că notificarea înregistrată face dovada deplină în fața oricăror autorități, persoane fizice sau juridice, a respectării termenului de formulare a notificării reglementat de art. 22 alin. (1) din lege, chiar dacă a fost adresată altei unității decât cea care deține imobilul sau care a fost desemnată de legiuitor ca fiind entitate investită cu soluționarea notificării (art. 22 alin. 4 din Legea nr. 10/2001).
În condițiile în care, după primirea notificării reclamantelor - transmisă de Prefectura C, după adoptarea Legii nr. 247/2005, - pârâtul Municipiul Cac onstatat că nu este entitatea desemnată de legiuitor pentru a soluționa notificarea formulată de persoanele prevăzute de art. 3 alin. (1), lit. (b), acestuia îi incumba obligația de aor edirecționa entității competente, respectiv Ministerului Finanțelor, conform art. 27 coroborat cu art. 31 din Legea nr. 10/2001 republicată. Numai în acest mod se respectă esența Legii nr. 10/2001, iar măsurile reparatorii prevăzute de această lege devin efective, iar nu declarative și iluzorii.
Pentru considerentele expuse, în baza art. 296 Cod proc. civilă, se va respinge apelul pârâtului Municipiul C, prin Primar, ca nefondat.
În referire la criticile formulate de apelantele reclamante, instanța reține că sunt nefondate, apelul incident urmând a fi respins ca nefondat pentru următoarele considerente:
Scopul Legii nr. 10/2001 a fost acela de a institui măsuri reparatorii în interesul proprietarilor ale căror imobile au fost preluate în mod abuziv, nu numai prin restituirea în natură a acestora, atunci când este posibil, ci și prin stabilirea de măsuri reparatorii prin echivalent.
Art. 18 din Legea nr. 10/2001, republicată, reglementează patru situații în care măsurile reparatorii se stabilesc numai prin echivalent. În categoria persoanele îndreptățite exclusiv la măsuri reparatorii în echivalent intră persoana care era asociat la o persoană juridică proprietară a imobilelor și a activelor la data preluării acestora în mod abuziv, cu excepția cazului în care persoana îndreptățită era unic asociat sau persoanele îndreptățite erau membru ai aceleași familii (art. 18 lit.(a)).
În speță se reține că autorul reclamantelor a deținut numai o cotă parte de 49% din totalul acțiunilor Fabricii de Metalice "-" - fabrică în prezent desființată - situație în care devin incidente în speță disp. art. 18 lit.(a), teza I din Legea nr. 10/2001.moștenitorii fostului asociat fiind îndreptățite exclusiv la măsuri reparatorii prin echivalent.
Susținerea reclamanților în sensul că, propunerea de despăgubiri prin echivalent, sub forma compensării cu bunuri și servicii, intră în atribuțiile Municipiului C, prin Primar este lipsită de fundament legal.
Art. 31 alin. (3) din Legea nr. 10/2001 stabilește întreaga procedură în care se realizează despăgubirea persoanelor la art. 3 alin. (1) lit. (b) din Legea nr. 10/2001, stabilind în mod expres că "Măsurile reparatorii prin echivalent prevăzute la alin. (1)se vor propune, după stabilirea valorii recalculate a acțiunilor, prin decizia motivată a instituției publice implicate în privatizarea societății comerciale care a preluat patrimoniul persoanei juridice, sau, după caz, prin Ordin al Ministrului Finanțelor Publice, în cazul în care societatea comercială care a preluat patrimoniul persoanei juridice naționalizate nu mai există, nu poate fi identificată, ori nu a existat o asemenea continuitate".
Cum în speță fosta Fabrică de Metalice "-" nu mai există, și nici nu s-a făcut dovada că a existat o societate succesoare (terenul fostei fabrici fiind afectat în prezent de blocuri de locuit, alei de acces și căi de circulație) se reține că devin incidente disp. art. 31 alin. (3) teza a II-a din Legea nr. 10/2001, în sensul că obligația de a propune reclamantelor măsuri reparatorii prin echivalent incumbă în exclusivitate ministrului finanțelor publice, iar nu pârâtului Municipiul C prin Primar.
Constatând că prima instanță a dat o corectă dezlegare acestei probleme de drept, în baza art. 296 Cod proc. civilă se va respinge ca nefondat și apelul formulat de reclamante.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge apelurile formulate de apelantul pârât-intimatMUNICIPIUL C PRIN PRIMAR, cu sediul în C, b-dul. - nr. 51, județ C și apelanții reclamanți-intimați, domiciliată în B,-,. 1,. 1,. 6, sector 2,,domiciliată în B,-,. 67,. A,. 7,. 43, sector 2 - împotriva sentinței civile nr. 1351/C din 18.11.2008 pronunțate de Tribunalul Constanța, în dosarul civil nr-, în contradictoriu cu intimat pârâtINSTITUȚIA PREFECTULUI - JUDEȚUL, cu sediul în C, b-dul. - nr. 51, județ C, ca nefondate.
Definitivă.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 6 mai 2009.
Președinte, Judecător,
- - - -
Grefier,
- -
Jud.fond -
Red.dec.jud./21.05.2009
Tehnored.disp.gref./6 ex./29.05.2009
Emis 4 com./01.06.2009
Președinte:Daniela PetroviciJudecători:Daniela Petrovici, Mihaela Popoacă
