Speta Legea 10/2001. Decizia 121/2009. Curtea de Apel Constanta
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECȚIA CIVILĂ, MINORI ȘI FAMILIE, LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ NR. 121/
Ședința publică din 06 Mai 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Daniela Petrovici
JUDECĂTOR 2: Mihaela Popoacă
Grefier - -
Pe rol judecarea apelului civil formulat de apelantul pârât
PRIMARUL MUNICIPIULUI, cu sediul în C, B-dul. - nr. 51, județ C - împotriva sentinței civile nr. 1610/C din 19.12.2008 pronunțate de Tribunalul Constanța - Secția Civilă, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații reclamanți, și, toți cu domiciliul în C,-, -. B,. 27, județ C, având ca obiect contestație în temeiul Legii nr. 10/2001.
La apelul nominal, făcut în ședință publică, a răspuns apelantul
pârât Primarul Municipiul C prin avocat, potrivit împuternicirii avocațiale nr. 1708/26.01.2009 depuse la dosar, și intimații reclamanți, - și prin avocat, potrivit împuternicirii avocațiale seria - nr. 63256/17.03.2009 pe care o depune la dosar.
Procedura este legal îndeplinită, conform dispozițiilor art. 87 și următoarele Cod procedură civilă.
După referatul grefierului de ședință;
Întrebate fiind de instanță, părțile prin avocați precizează că nu mai au alte cererii sau probe de administrat și solicită cuvântul asupra apelului.
Instanța, luând act de susținerile părților, prin avocați, în sensul că
nu mai sunt cererii prealabile sau probe de administrat, constată terminată cercetarea judecătorească, dosarul fiind în stare de judecată acordă cuvântul pentru dezbateri asupra motivelor de apel.
Având cuvântul apărătorul apelantul pârât,avocat, învederează că, prima instanță, în mod eronat, a reținut că, notificarea intimaților reclamanți a fost respinsă doar pentru că aceștia nu și-au dovedit calitatea de moștenitori ai autoarei. Din cuprinsul dispoziției contestate și al referatului care a stat la baza emiterii acesteia, rezultă că notificarea a fost respinsă din cauza nedepunerii actelor doveditoare a calității notificanților de moștenitori, precum și urmarea faptului că actele în dovedirea notificării nu au fost în copii legalizate sau certificate. Urmează a se observa că, la fond în cadrul probei cu înscrisuri a fost depusă întreaga documentație care a stat la baza emiterii dispoziției contestate, inclusiv actele de stare civilă prezentate de notificanți, din cuprinsul acesteia rezultând că actele sunt în starea reținută de Primar la data emiterii notificării, adică copii nelegalizate sau necertificate, motivația respingerii notificării fiind așadar întemeiată.
Mai arată că, în considerentele hotărârii apelate, instanța de fond a reținut incidența în cauză a disp. art. 24 alin. 2 din Legea nr. 10/2001. La dosar există însă, probe contrare cel puțin în ceea ce o privește pe, care în tabelul Anexă la Decretul de expropriere, apare cu acest nume, iar, în actele de stare civilă, apare când, când HG- probele administrate nelămurind aceste aspect.
În concluzie, apărătorul apelantului pârât solicită admiterea
apelului, schimbarea în tot a sentinței apelate, iar pe fond respingerea contestației reclamanților ca nefondate, cu cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu de avocat aferent fondului și apelului.
Apărătorul intimaților reclamanți, având cuvântul, avocat, pune concluzii de respingere a apelului, ca nefondat, cu cheltuieli de judecată. Arată că, potrivit dispozițiilor Legii nr. 10/2001, după emiterea notificări, intimații-reclamanți au depus actele de stare civilă la Primărie pentru a fi atașate la dosarul administrativ și au prezentat și originalele actelor, astfel că intimații - reclamanți au făcut dovada că sunt descendenței autoarei lor.
Întrebat fiind de către instanțăde unde rezultă că actele originale
au fost prezentate unității deținătoare, apărătorul intimaților reclamanți arată că din anul 2001 până în anul 2008, când s-a emis dispoziția contestată, reclamanții au fost chemați pentru a reîntregi dosarul administrativ. Astfel că, în atare situație nu se poate să nu li se fi pus în vedere reclamanților să semneze sau să depună actele certificate. Urmează a se observa că de la data emiterii notificării, parte din descendenți au murit, iar moștenitorii acestora au formulat acțiune. Mai arată că, personal a fost coleg cu și în calitate de avocat al reclamanților confirmă că a văzut originalul actelor.
Instanța pune în vedere apărătorului intimaților, avocat, să certifice actele de la dosarul de fond, respectiv filele 6,7,8, 38, 39, 40, 41, 48, 74, 91, 93, 94, 95, 96, 97, 98(și verso) - înscrisuri cu care s-a făcut dovada calității de descendenți ai autorului lor, motiv pentru care, în fața completului de judecată, acesta procedează la certificarea înscrisurilor anterior enunțate.
Deliberând, instanțaconsideră că s-au depus toate actele din care rezultă că reclamanții sunt descendenți și rămâne în pronunțare asupra soluției în apel.
CURTEA
Asupra apelului civil de față;
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Constanța sub nr- reclamanții, -, -, - și au solicitat instanței, în contradictoriu cu pârâtul Primarul Municipiului Constanta anularea parțială a dispoziției nr.1949/02.04.2008 emisă de pârât și obligarea acestuia sa propună acordarea de despăgubiri pentru imobilul situat in Constanta,B-dul - -, nr.47.
În motivarea cererii, reclamanții au susținut că prin dispoziția menționată le-a fost respinsă cererea de acordare a despăgubirilor întrucât nu au depus certificat de moștenitor de pe urma defunctei, titulara dreptului de proprietate asupra imobilului. Reclamanții au mai arătat că in dosarul administrativ se află toate actele de stare civilă care atestă că sunt moștenitorii proprietarilor imobilului, astfel încât notificarea trebuia soluționată favorabil.
În apărare, pârâtul nu a formulat întâmpinare, depunând la dosar copia documentației care a stat la baza emiterii deciziei contestate.
Prin sentința civilă nr. 1610 din 19 decembrie 2008 Tribunalul Constanțaa admis cererea formulată de reclamanți a anulat în parte dispoziția nr.1949/02.04.2008 emisă de Primarul Municipiului C în ceea ce privește cererea de restituire formulată de reclamanți și a obligat pârâtul să propună acordarea de despăgubiri reclamanților în condițiile legii speciale privind regimul stabilirii și plății despăgubirilor aferente imobilelor preluate abuziv, pentru imobilul situat în C, B-dul. - -, nr.47, compus din teren în suprafață indiviză de 264 mp și construcție.
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut că imobilul a fost preluat in proprietatea statului, așa cum rezultă din tabelul anexă la Decretul nr.344/1984(filele 110-111 din dosar), chiar de la defuncții si, precum și de la reclamanta, sens în care în favoarea acestora operează prezumția de proprietate dedusă din prevederile legale. Cum pârâții nu au răsturnat aceste prezumții legale, s-a reținut din coroborarea înscrisurilor aflate la dosar-acte de stare civilă, certificate de moștenitor și actul normativ prin care s-a dispus exproprierea - că s-a dovedit calitatea de persoane îndreptățite a reclamanților, chiar și în lipsa certificatului de moștenitor pretins de unitatea deținătoare.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel pârâtul Primarul Municipiului C susținând că în mod greșit prima instanță a admis contestația deși reclamanții nu au depus la dosar copii legalizate sau certificate ale actelor de care au înțeles să se folosească în faza administrativă a soluționării notificării. Susține că această omisiune a fost unul dintre motivele de respingere a notificării.
Arată apelantul și că reclamanții nu au depus acte în copie legalizată care să certifice faptul identității de persoană între și.
Apelul nu este întemeiat.
Prin dispoziția nr. 1949/2.04.2008 emisă de Primarul Municipiului Caf ost respinsă cererea de acordare de măsuri reparatorii pentru imobilul din C, b-dul. - - nr. 47 pentru că nu s-a dovedit calitatea de moștenitor a solicitanților, în conformitate cu prevederile art. 23 din Legea nr. 10/2001.
În referire la dovada calității de moștenitori ai solicitanților de pe urma persoanelor care figurau ca proprietari ai imobilului, respectiv ai coproprietarei, în mod corect instanța de fond a reținut că actele de stare civilă depuse la dosar au dovedit conform cerințelor art. 23.1 lit. b din Normele metodologice de aplicare unitară a Legii nr. 10/2001 descendența atât de pe urma defunctei, dar și de pe urma soțului acesteia, și apoi a copiilor postdecedați, și (, ).
În privința defunctei (fostă, fostă ), ceea ce interesează este legătura sa de rudenie cu și. Or, prin certificatul de căsătorie depus la dosar (fila 95 dosar de fond) s-a dovedit că, căsătorită în anul 1985, a fost fiica lui și al lui. De asemenea, s-a dovedit cu certificatul de moștenitor nr. 74/2.06.2006 eliberat de BNP că, la decesul defunctei au rămas ca moștenitori și, ambii având calitatea de descendenți și contestatori în prezenta cauză.
Prin urmare, depunerea actelor sus prezentate face inutilă dovada identității între și HG, cum a solicitat apelantul pentru că, deși nu s-au depus și acte care să ateste că la momentul decesului lui, d-na. purta HG numele, descendența doamnei este HG dovedită în speță, iar aceste dovezi sunt singurele concludente pentru justificarea calității contestatorilor de persoane îndreptățite la acordarea de măsuri reparatorii.
În același timp instanța reține că omisiunea depunerii în copie legalizată sau certificată a actelor care dovedesc calitatea de moștenitor a fost înlăturată în condițiile în care, în apel, etapă devolutivă a procedurii judiciare de restituire, avocatul contestatorilor a certificat, în conformitate cu art. 3 lit. c din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat, identitatea conținutului copiilor prezentate cu originalul actelor depuse.
Având în vedere că, în virtutea dreptului de acces la justiție consacrat de art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, omisiunea administrării unor probe poate fi suplinită și în etapa judiciară, iar nu numai în etapa administrativă, cum greșit pretinde apelantul, instanța constată că nici una din criticile aduse hotărârii tribunalului nu este întemeiată și conform art. 296 pr.civ. respinge apelul ca nefondat.
În apel intimații au solicitat cheltuieli de judecată conform art. 274 pr.civ. Curtea constată însă că nicio dovadă de plată a onorariului de avocat nu a fost depusă la dosar, motiv pentru care va respinge ca nefondată cererea intimaților.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge apelul formulat de apelantul pârât PRIMARUL
MUNICIPIULUI, cu sediul în C, B-dul. - nr. 51, județ C - împotriva sentinței civile nr. 1610/C din 19.12.2008 pronunțate de Tribunalul Constanța - Secția Civilă, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații reclamanți, și, toți cu domiciliul în C,-, -. B,. 27, județ C, ca nefondat.
Respinge ca nefondată cererea de obligare a apelantului la plata cheltuielilor de judecată către intimați.
Definitivă.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 06 mai 2009.
Președinte, Ptr. Judecător,
- - - -
aflată în, conf. disp.
art. 261(2), semnează
Președinte instanță,
Grefier,
- -
Jud.fond -
Red./tehnored.dec.jud./15.07.2009
Tehnored.disp.gref./ 7ex./20.07.2009
Emis 5 com./20.07.2009
Președinte:Daniela PetroviciJudecători:Daniela Petrovici, Mihaela Popoacă
