Speta Legea 10/2001. Decizia 121/2009. Curtea de Apel Timisoara

ROMANIA

CURTEA DE APEL Operator 2928

SECTIA CIVILĂ

DOSAR NR.-

DECIZIA CIVILĂ NR.121/

Ședința publică din 18 mai 2009

PREȘEDINTE: Maria Petria Martinescu

JUDECĂTOR 2: Cristian Pup

GREFIER: - -

S-au luat în examinare apelurile declarate de reclamanții, și și de pârâții Consiliul Local și Primarul Comunei, împotriva sentinței civile nr.2648/PI/3.12.2007, pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr-, în contradictoriu cu pârâta de Consum, având ca obiect Legea nr.10/2001.

La apelul nominal făcut în ședință publică, se constată lipsa părților.

Procedura legal îndeplinită.

Apelurile au fost declarate în termen legal și sunt scutite de plata taxelor judiciare de timbru.

Dezbaterile în fond asupra apelului și concluziile orale ale părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 11 mai 2009, care face parte integrantă din prezenta hotărâre și s-a amânat pronunțarea pentru data de 18 mai 2009,

CURTEA

Deliberând asupra apelului de față, constată:

Prin contestația înregistrata la aceasta instanța sub numărul vechi 6617/12.05.2006 si număr nou 6556/30/12.05.2006, contestatorii, - si au solicitat instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța sa dispună anularea Dispoziției Primarului comunei nr. 164/17.04.2006, stabilirea calității de persoane îndreptățite contestatorilor pentru revendicarea in natura imobilului situat in comuna; constatarea nevalabilității titlului statului, caracterul abuziv al trecerii imobilului in proprietatea statului R in baza Decretului nr. 187/1945, constatarea trecerii in proprietate de stat întregului imobil, constatarea dreptului de proprietate al antecesorilor reclamanților asupra imobilului revendicat si restituirea in natura imobilului catre contestatori.

In motivarea contestației, s-a arătat ca prin notificarea înregistrata la data de 08.05.2001 la udecătoria Sânnicolaul Mare, contestatorii au revendicat in baza Lg. 10/2001 imobilul înscris in CF nr. 1187. compus din construcții, cu numărul de conscriere 4, si teren in întindere de 4884 mp.

Inițial, imobilul a constituit proprietatea numitului si a soției acestuia, numita, construit in 1775, așa cum rezulta din extrasul de carte funciara in extenso.

In anul 1949, familia contestatorilor a fost evacuata din imobil si ulterior, in 1950, fost deportata in, imobilul fiind ocupat apoi de o brutarie, magazin alimentar si apoi, o biblioteca.

La data de 29.01.1958, imobilul s-a dezmembrat in doua parcele identice de câte 2442 mp, nr. top. 1-2/b/1 si 1-2/b/2 si a fost transcris in aceasta forma in proprietatea statului in baza Decretului nr. 187/1945, cu titlu de drept expropriere, iar in anul 1967 imobilul a fost transformat parțial intr-un muzeu si anexat clădirii vecine care este muzeul, ulterior, rectificându-se in cartea funciara suprafata terenului de sub nr.top 1-2/b/2 de la 679 stp. la 278 stp.

Contestatorii menționează ca după depunerea notificării la data de 08.05.2001, s-a înscris in cartea funciara nr. 1187. dreptul de proprietate asupra construcției unui magazin, in favoarea Cooperativei de Consum, cu titlu de edificare.

Prin dispozitia contestata, Primarul comunei a respins notificarea contestatorilor, pe motiv ca nu este competent de a soluționa notificarea depuse de către contestatori, întrucât aceștia din urma nu au făcut dovada existentei construcției pe parcelele cu nr. top. 1-2/b/1 si 1-2/b/2 si ca pe terenul revendicat s-a edificat o construcție autorizata.

Contestatorii apreciază ca nelegala dispozitia emisa de intimat întrucât imobilul a trecut in mod abuziv in proprietatea statului R iar in raport de decizia nr.3814/10.05.2005 a instantei supreme, competenta de soluționare a notificării revine Primarului comunei.

Prin întimpinare, Primarul comunei si Consiliul Local au solicitat respingerea contestatiei arătând ca de situatia juridica a imobilul ulterioara preluării, respectiv, edificarea unei constructii autorizate de catre intimata pe terenul in litigiu, careia i-a fost atribuit si beneficiul de folosinta asupra terenului, competenta de solutionare a notificarii revine acestei intimate potrivit art.22 al.1 din L 10/2001

Prin întimpinare, Societatea Consum a solicitat respingerea contestației arătând ca după ce imobilul a trecut in proprietatea statului, casa a fost demolata sau s-a prăbușit din cauza intemperiilor iar pe teren, intimata a edificat o construcție autorizata, dobândind si folosința terenului.

Prin răspunsul la întimpinările intimaților, contestatorii au solicitat înlăturarea apărărilor acestora ca fiind făcute cu rea-credința iar de dosarul administrativ depus in cauza si care a stat la baza emiterii dispoziției contestate, au formulat o precizare a contestației, care nu apare ca fiind tardiva in sensul aratat de art.132 cpc, prin care au solicitat anularea dispozitiei nr.10323.05.2006 emisa de prin care a fost respinsa notificarea contestatorilor cu nr.147/11.02.2001 pe motiv ca in speța, contestatorii nu calitatea de persoana îndreptățită in sensul L 10/2001, nu s-a dovedit dreptul de proprietate asupra imobilului si calitatea de moștenitori a solicitanților.

Având in vedere susținerile contradictorii ale parților litigante cu privire la existenta/inexistenta precum si componenta imobilului in litigiu, instanța a dispus efectuarea unor expertize tehnice in construcții si topografică.

Prin sentința civilă nr.2648/PI/3.12.2007 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr- a admis in parte contestația formulata de contestatorii, - si, in contradictoriu cu intimații Primarul si Consiliul Local, si de Consum.

A constatat calitatea de persoane îndreptățite in sensul Lg.10/2001 a contestatorilor, - si.

A anulat Dispoziția nr. 164/17.04.2006 emisa de Primarul comunei.

A obligat Primarul comunei sa emită o noua dispoziție prin care soluționeze in fond notificarea nr.147/10.02.2001 formulata de contestatori privind imobilul înscris in CF 1187. nr.top 1-2b/1, nr.top 1-2/b/2, teren in suprafața initiala de 4.884 mp si casa muzeu, ultima neintabulata in cartea funciara.

A bligat intimatul Primarului comunei sa plătească contestatorilor suma de 3.257, 15 lei cheltuieli de judecata.

A respins contestația de intimata de.

A obligat contestatorii sa plătească intimatei de suma de 2.235 lei cheltuieli de judecata.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța a reținut că, imobilul inscris in a fost proprietatea numitei, nascuta, dobândita prin donatie in anul 1934.

La data de 29.01.1958, imobilul se dezmembrează in parcelele nr.top 1-2/b/1, intravilan gol de 678 stj si nr.top 1-2/b/2, intravilan gol de 679 stj care trec in proprietatea statului R cu titlu de expropriere in temeiul L 187/1945.

Ulterior, suprafața parcelei nr.top 1-2/b/2 se rectifica de la 679 stj la 270 stj.

La data de 13.11.2001, in cartea funciara se intabulează dreptul de proprietate al intimatei asupra unui magazin cu etaj in parcela nr.top 1-2/b/1, prin edificare precum si dreptul de folosinta asupra 2000/2442 mp teren de sub AI2.

prezent, starea tabulara a imobilului astfel cum este evidențiata in CF 1187. este următoarea: parcela nr.top 1-2/b/1, intravilan cu un magazin cu etaj la nr.543/a, in suprafata de 2.442 mp, parcela nr.top 1-2/b/2, intravilan de 1.000 mp, proprietar asupra terenului-Statul R, prin expropriere in 1958 si de Consum asupra construcțiilor, prin edificare, si drept de folosința asupra 2.000/2.442 mp teren din imobilul de sub AI2.

Contestatorii sunt moștenitorii fostei proprietare tabulare astfel cum rezulta din certificatul de moștenitor nr.2173/22.12.1981 si certificatul de calitate de moștenitor nr.377/03.11.1998.

In aceasta calitate, contestatorii au formulat notificarea nr.147/10.02.2001 prin care au solicitat restituirea in natura a imobilului in litigiu.

Întrucât nu au primit nici un răspuns, contestatorii au solicitat in instanta obligarea Primarului comunei la emiterea dispoziției prevăzuta de L 10/2001, actiune admisa prin sentinta civila nr.292/14.03.2003 a Tribunalului T, definitiva si irevocabila prin decizia civila nr.3814/10.05.2005 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie.

Conformându-se celor dispuse prin aceasta hotărâre judecătoreasca, prin dispoziția nr.164/17.04.2006 ( contestata in dosarul de ), Primarul comunei a respins cererea solicitanților pe motiv ca intimatul nu are competenta de soluționare a notificării întrucât imobilul se afla in administrarea Cooperativei de Consum căreia i-a si comunicat dosarul administrativ cu adresa nr.5296/23.10.2002, apoi, contestatorii nu au făcut dovada existentei construcției pe terenul in litigiu, teren pe care a edificat un magazin cu etaj, construcția fiind autorizata.

fiind cu soluționarea aceleași notificări, intimata a emis dispoziția nr.103/23.05.2006, contestata in dosarul de, prin care a respins notificarea contestatorilor pe motiv ca aceștia nu au calitatea de persoana îndreptățită in sensul arătat de art.3 si 4 din L 10/2001, nu s-a dovedit dreptul de proprietate asupra imobilului solicitat si nu s-a dovedit calitatea de moștenitor a solicitanților.

Analizându-se dispoziția nr.164/17.04.2006 emisa de intimatul Primarul comunei se constata ca aceasta este nelegala, urmând a fi anulata pentru considerentele expuse in continuare.

Cu extrasul de carte funciara si certificatele de moștenitor menționate mai sus ( existente in dosarul administrativ ce a stat la baza emiterii acestei dispoziții ), contestatorii au dovedit ca sunt moștenitorii fostei proprietare tabulare a imobilului in litigiu, nascuta Prin urmare, contestatorii au calitatea de persoana îndreptățite la beneficiul Legii nr.10/2001 in sensul arătat de art.4 al.2 din lege.

Imobilul in litigiu a trecut in proprietatea Statului R in temeiul Legii nr. 187/1945, prin expropriere, deci imobilul revendicat constituie obiect de reglementare al art.2 din Legea nr. 10/2001.

Împrejurarea ca imobilul-casa muzeu nu este intabulat in cartea funciara nu poate constitui motiv justificat de respingere a notificării întrucât art.23 si 24 din Legea nr.10/2001 nu interzic efectuarea unei expertize de specialitate in faza administrativa de soluționare a notificării pentru a se stabili cu certitudine daca, in speța, pe terenul in litigiu, se afla sau nu edificata o construcție de natura celei revendicate de contestatori. Lucrarea de specialitate se impunea cu atât mai mult cu cât in dosarul administrativ se află înscrisuri care susțin aceasta ipoteza, confirmata de altfel si prin expertizele efectuate in dosarul de, insa comisia de analiza a notificărilor nu s-a implicat activ in soluționarea corecta si promptă a cererilor.

De altfel, existenta construcției revendicata de contestatori precum si calitatea acestora de persoane îndreptățite la beneficiul Legii nr.10/2001, este confirmata chiar de câtre emitentul dispoziției contestate care, prin adresa nr.1055/22.02.2006 (aflata in dosarul administrativ comunicat instanței si emisă anterior dispoziției contestate), a oferit in compensație contestatorilor un alt teren.

Expertiza in construcții efectuata in cauza de expert a identificat imobilul-construcție- revendicat de contestatori si a stabilit ca acesta se afla in partea stânga liniei roșii din planul întregului imobil aflat la filele 243-246 din dosarul instantei, astfel cum rezulta si din fotografiile imobilului efectuate de același expert aflate la fila 247 dosar.

Expertiza topografica efectuata de expert a constatat ca terenul revendicat in suprafața inițiala de 4.884 mp este înscris in CF 1187. nr.top 1-2/b/1 si nr.top 1-2/b/2, fiecare parcela având o suprafața de câte 2.442 mp, in prezent figurând in cartea funciara 1.000 mp pe parcela nr.top 1-2/b/2, ca imobilul construcție revendicat este casa muzeu, amplasată alipita de Muzeul, nu este intabulata in cartea funciara, nu are număr poștal si este plasata pe parcelele nr.top 1-2/b/1 si nr.top 1-2/b/2, iar magazinul, autorizat edificat de, constituie o construcție distinctă de casa muzeu revendicata de contestatori, fiind edificat pe terenul in litigiu din care intimata deține 2.000 mp in folosința.

Refuzul de soluționare a notificării in litigiu pe motivul lipsei de competenta nu poate fi reținut de instanța având in vedere ca din datele de carte funciara, rezulta ca Statul R este proprietarul terenului, in cauza neavând relevanta faptul ca pe acest teren s-a edificat o construcție autorizata care, oricum, nu ocupa întreg terenul revendicat.

de cele ce preced, se constata ca in speța, contestația este întemeiata, urmând a fi admisa si in consecinta, in temeiul art.4 din Legea nr.10/2001, se va constata calitatea de persoane îndreptățite a contestatorilor la beneficiul legii reparatorie.

În temeiul art.26 din Legea nr.10/2001, se va anula dispoziția nr.164/17.04.2006 si, constatând ca notificarea nu a fost soluționata in fond sub aspectul temeiniciei acesteia, in respectarea procedurii administrative prealabile si obligatorii prevăzuta de aceeași lege, in temeiul art.25 din Legea nr.10/2001, intimatul va fi obligat ca prin dispoziție motivata sa soluționeze in fond notificarea nr.147/10.02.2001 privind imobilul înscris in CF 1187. nr.top 1-2b/1, nr.top 1-2/b/2, teren in suprafața inițiala de 4.884 mp si casa muzeu, ultima neintabulata in cartea funciara. La soluționarea in fond a notificării, intimatul va avea in vedere faptul ca imobilul revendicat a fost identificat prin expertizele efectuate in dosarul de.

priveste dispoziția nr.103/23.05.2006 emisă de intimata de Consum, acest petit urmează a fi respins ca neîntemeiat întrucât imobilul revendicat se afla in proprietatea si deținerea Statului R, așa cum s-a arătat mai sus.

Impotriva acestei sentințe au declarat apel reclamanții, și și pârâții Consiliul Local și Primarul Comunei.

Reclamanții apelanți solicită admiterea apelului, schimbarea în tot a hotărârii primei instanțe și admiterea acțiunii lor așa cum a fost formulată, arătând că au făcut dovada faptului că sunt persoane îndreptățite în sensul art.3 din L 10/2001, motiv pentru care, sunt îndreptățiți să solicite instanței restituirea în natură a imobilelor ce au aparținut antecesorilor lor, respectiv imobilul înscris în CF 1187., în care se găsește o parte a muzeului.

Apelanții reclamanți mai arată și faptul că, nu au înțeles niciodată să revendice edificiul aflat pe terenul care a fost proprietatea antecesorilor lor, și care este reprezentat de Magazinul, având pretenții doar în ceea ce privește terenul din CF 1187 în suprafață de 4884 mp, iar în ceea ce privește construcția este vorba de imobilul în care în prezent se găsește Muzeul.

Pârâții intimați au solicitat prin apelul declarat schimbarea în tot a hotărârii apelate și respingerea acțiunii reclamanților, arătând că reclamanții au mai avut pe rolul instanțelor un proces de drept comun în care s-a administra o contraexpertiză pe baza căreia s-a stabilit că, pe terenul revendicat de ei a fost construit un magazin universal care aparține Cooperației de Consum și prin urmare terenul nu poate fi restituit.

Sentința civilă nr.572/PI/2000 a Tribunalului Timiș prin care a fost soluționată această cauză a fost menținută în căile de atac.

Pârâții apelanți consideră că este criticabilă soluția instanței de fond sub două aspecte și anume: în primul rând Primarul nu poate emite dispoziție de restituire a imobilului, deoarece terenul respectiv se află în patrimoniul Cooperației de Consum și în al doilea rând construcția ce poartă denumirea "Hanul de Poștă" este construită în secolul IX și nu a fost în proprietatea antecesorilor reclamanților.

Procedând la soluționarea cauzei, în baza art.295 pr.civ. Curtea a încuviințat administrarea de probe în continuare, astfel că, au fost depuse copii ale unor monografii ale localității, extrase de carte funciară desfășurate, traduceri în limba română ale acestor extrase, au fost audiați martori.

Din actele dosarului rezultă faptul că, prin notificarea formulată la data de 8 mai 2001, reclamantele au solicitat restituirea în natură a imobilului din CF 1187 cu nr.top,1-2/b/1 și 1-2/b/2, casa cu nr.4 și teren de 4884 mp.

S-a susținut că imobilul este lipit de construcția în care este adăpostită casa memorială, că dependințele au fost demolate, iar actul prin care acest bun a intrat în patrimoniul statului a fost L 187/1945.

Prin dispoziția nr.164 emisă de Primarul comunei, care a avut la bază deciziei civile nr.3814/2005 pronunțată de Inalta C de Casație și Justiție - secția civilă în dosar nr.4487/2005, a fost respinsă cererea de restituire în natură a imobilului, deoarece reclamantele nu aveau calitatea să solicite restituirea terenului ce se afla în proprietatea Cooperativei de Consum, iar în ceea ce privește existența construcției, respectiv a casei cu nr.4 din CF 1187., reclamantele nu au făcut dovada că aceasta existat.

In mod greșit tribunalul a anulat această dispoziție și dispus ca Primarul să emită o nouă dispoziție, prin care să soluționeze pe fond notificarea reclamanților, atâta vreme cât acesta a fost obligat printr-o hotărâre judecătorească, ce este menționată în preambulul dispoziției nr.164/2006, să soluționeze notificarea.

O nouă trimitere cauzei la instituția Primarului comunei pentru soluționarea notificării formulate de reclamante în anul 2001, pe fond, ar duce la tergiversarea soluționării acestei cauze.

De aceea, Curtea consideră că în cauză se impune soluționarea pe fond a cererii formulate de către reclamante de către instanța de judecată, respectiv de către Tribunalul Timiș, care, cu ocazia judecării cauzei vor avea în vedere toate probele administrate în cauză, atât în fața primei instanțe, cât și în instanța de apel, expertizele de identificare a imobilului pe care-l revendică reclamanții, respectiv casa cu nr.4, ce a fost preluată de la antecesorul reclamanților și despre care se face vorbire în înscrisurile de la 110 din dosarul de apel.

De asemenea, se va verifica și susținerea reclamantelor referitoare la dreptul lor de proprietate asupra construcției în care se găsește în momentul de față Casa, construcție ce poartă numărul conscripțional nr.542.

Va fi soluționat și petitul ce se referă la terenul neocupat de construcții ale Cooperației de Consum, înscris în CF 1187. despre care reclamantele fac vorbire atât în acțiunea inițială, în motivele de apel, precum și în concluziile scrise depuse la dosar.

Pentru aceste considerente, în baza art.297 pr.civ. Curtea constatând că în mod greșit prima instanță a soluționat cauza fără a intra în cercetarea fondului, va desființa sentința civilă apelată și va trimite cauza spre rejudecare la prima instanță.

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite apelurile declarate de reclamanții, și și de pârâții Consiliul Local și Primarul Comunei, împotriva sentinței civile nr.2648/PI/3.12.2007 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr-, precum și apelurile formulate de Consiliul Local și Primarul Comunei împotriva aceleiași sentințe, pe care o desființează și,

Trimite cauza spre rejudecare pe fond la prima instanță, adică Tribunalul Timiș.

Definitivă.

Cu recurs în 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședință publică azi, 18 mai 2009.

PRESEDINTE, JUDECATOR,

- - - - -

GREFIER

- -

Red./26.05.2009

Dact.MM/8 ex./26.05.2009

Inst.fond.: jud.

Se comunică:

- recl.apel. - - T-.B.19

Jud.

- idem

- idem

- pâr.apel. -Consiliul Local lenauheim - T P-ța - - nr.1.5

la avocat

-Primarul com. idem

-pâr.int. - de Consum -, nr.488, jud.

Președinte:Maria Petria Martinescu
Judecători:Maria Petria Martinescu, Cristian Pup

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Speta Legea 10/2001. Decizia 121/2009. Curtea de Apel Timisoara