Speta Legea 10/2001. Decizia 141/2008. Curtea de Apel Constanta

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CONSTANȚA

SECȚIA CIVILĂ, MINORI ȘI FAMILIE, LITIGII DE MUNCĂ ȘI

ASIGURĂRI SOCIALE

DECIZIA CIVILĂ NR. 141/

Ședința publică din 4 iunie 2008

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Irina Bondoc

JUDECĂTOR 2: Mihaela Popoacă

Grefier - -

Pe rol, judecarea apelului civil declarat de apelanții pârâți PRIMARUL ORAȘULUI și ORAȘUL PRIN PRIMAR, cu sediile în Sud,-, județul C, împotriva sentinței civile nr. 2308/14.12.2007 pronunțată de Tribunalul Constanța, în dosarul civil nr- (număr în format vechi 3537/2006), în contradictoriu cu intimații reclamanți, domiciliat în B,-,. 1,. 1, sector 2 și cu domiciliul ales în C,-, județul C și, domiciliat în B,-, sector 2 și cu domiciliul ales în C,-, județul C, având ca obiect Legea nr. 10/2001.

Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 28.05.2008, fiind consemnate în încheierea de ședință din acea dată, ce face parte integrantă din prezenta hotărâre și când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data de 4.06.2008, când a pronunțat următoarea hotărâre:

CURTEA

Asupra apelului civil de față:

Prin acțiunea înregistrată la 10.10.2006, reclamanții G și au solicitat instanței, în contradictoriu cu pârâtul Primarul orașului, anularea dispoziției nr.370/08.09.2006, restituirea în natură a terenului în suprafață de 225 mp situat în Sud, aferent lotului nr.845 și obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii s-a arătat că reclamanții sunt unicii moștenitori ai defunctei și că aceasta a deținut în proprietate terenul în litigiu, pe care era amplasată, imobile ce au fost preluate în proprietatea statului în temeiul Decretului nr.92/1950.

Prin dispoziția contestată pârâtul a respins cererea de restituire în natură formulată de reclamanți în temeiul Legii nr.10/2001, cu motivarea că nu s-a făcut dovada dreptului de proprietate și a calității lor de moștenitori, dar dispoziția este nelegală pentru că proprietatea defunctei a fost dovedită cu actul de donație autentificat sub nr.2941/1926, consemnat și în procesul verbal întocmit de reprezentanții Administrației Financiare la 04.02.1943, cu ocazia stabilirii impozitului succesoral pe averea defunctului, iar descendența rezultă în mod evident din certificatele de naștere ale reclamanților, conform cărora aceștia sunt copiii defunctei, născută.

La termenul din 09.11.2007 reclamanții au solicitat completarea cadrului procesual pasiv prin chemarea în judecată, în calitate de pârât, și a Orașului prin Primar.

Prin sentința civilă nr.2308/14.12.2007 Tribunalul Constanțaa admis acțiunea, a anulat dispoziția nr.370/08.09.2006 emisă de Primarul orașului și a obligat pârâtul să restituie reclamanților, în natură, terenul în suprafață de 225 mp. situat în Sud, lotul nr.845, identificat prin raportul de expertiză efectuat de expert, și la plata cheltuielilor de judecată.

La pronunțarea hotărârii s-a avut în vedere că reclamanții au făcut dovada dreptului de proprietate al defunctei, căsătorită, cu actul de donație nr. 2941 din 30.01.1926, ca și dovada că sunt persoane îndreptățite la restituire conform prevederilor art.4 alin.2 din Legea nr.10/2001, în calitate de descendenți ai defunctei, astfel cum rezultă din actele de stare civilă depuse la dosar.

S-a mai reținut că terenul a fost preluat abuziv în proprietatea statului, în temeiul Decretului nr.92/1950, că se află în domeniul privat al acestuia și a fost identificat ca atare prin expertiza tehnică imobiliară, precum și că acesta nu este afectat de detalii de sistematizare sau construcții și poate fi restituit în natură.

Împotriva acestei sentințe au declarat apel Primarul orașului și Orașul prin Primar, dar nu au arătat motivele de fapt și de drept pe care se întemeiază calea de atac.

, de către apelanți, a nemulțumirilor față de modul în care s-a desfășurat judecata de fond și față de hotărârea atacată nu conduce, însă, în mod automat, la respingerea apelului ca nemotivat pentru că art.292 alin.2 din Codul d e procedură civilă prevede, într-o asemenea situație, că instanța de apel se va pronunța, în fond, numai pe baza celor invocate la prima instanță.

Procedând la rejudecarea în fond a litigiului în limita motivelor invocate în față tribunalului, curtea a reținut următoarele:

Potrivit dispozițiilor art. 23 din Legea nr. 10/2001, actele doveditoare ale dreptului de proprietate ori, după caz, ale calității de asociat sau acționar al persoanei juridice, precum și, în cazul moștenitorilor, cele care atestă această calitate și, după caz, înscrisurile care descriu construcția demolată și orice alte înscrisuri necesare evaluării pretențiilor de restituire decurgând din prezenta lege, pot fi depuse până la data soluționării notificării.

Art.23.1 din G nr. 250/2007 de aprobare a normelor metodologice de aplicare unitară a Legii nr. 10/2001 stabilește că prin "acte doveditoare" se înțelege orice înscrisuri translative de proprietate, acte juridice care atestă calitatea de moștenitor, orice acte juridice sau susțineri care permit încadrarea preluării ca fiind abuzivă (art. 2 alin.1 din lege), orice acte juridice care atestă deținerea proprietății, expertize judiciare sau extrajudiciare de care persoana îndreptățită înțelege să se prevaleze în dovedirea cererii sale, precum și orice alte înscrisuri sau declarații notariale.

Pentru că art. 23 al Legii nr. 10/2001 nu cuprinde prevederi speciale în privința dovedirii dreptului de proprietate al autorului persoanelor îndreptățite, cum este cazul în speță, înseamnă că aceste dispoziții se întregesc cu cele cuprinse în normele de aplicare, la care s-a făcut referire și că, pe cale de consecință, dovada dreptului de proprietate în această materie se poate face cu orice mijloc de probă, sintagma "acte doveditoare" făcând trimitere la orice înscris constatator al unui act juridic civil, jurisdicțional sau administrativ, cu efect translativ sau declarativ de proprietate, care generează o prezumție relativă de proprietate în favoarea persoanei ce îl invocă.

În speță, reclamanții au făcut dovada calității lor de persoane îndreptățite la acordarea măsurilor reparatorii pentru terenul în suprafață de 225 mp situat în Sud, lotul nr.845, demonstrând - cu acte de stare civilă și certificat de calitate de moștenitor - că sunt descendenții defunctei și că autoarea lor a deținut dreptul de proprietate asupra imobilului aflat în litigiu.

Dovada proprietății rezultă din actul de donație autentificat sub nr.2941/30.01.1926 la Tribunalul Ilfov, Secția notariat - prin care a dat cu titlu gratuit fiicei sale, dreptul de proprietate asupra unei suprafețe de 225 mp din lotul nr.845 din Stațiunea balneară, comuna, cumpărat de donator cu actul autentificat de Tribunalul Ilfov la nr.4852/14.03.1912 - dar și din mențiunile procesului verbal din 4 februarie 1943 - prin care s-a stabilit impozitul succesoral datorat de moștenitorii defunctului pentru imobilele ce le fuseseră donate de autor, iar calitatea reclamanților, de moștenitori ai defunctei a fost demonstrată cu certificatul de calitate de moștenitor nr. 66/22.07.1996 eliberat de, precum și cu acte de stare civilă.

În ceea ce privește preluarea terenului în proprietatea statului se constată că, deși din anexa Decretului nr.92/1950, invocată drept temei al deposedării de către reclamanți, nu se poate stabili cu certitudine dacă imobilul naționalizat pe numele autoarei lor este cel în litigiu, caracterul abuziv al măsurii rezultă din faptul că imobilul se regăsește în patrimoniul statului care, potrivit art.1 lit.e din G nr. 250/2007 de aprobare a normelor metodologice de aplicare unitară a Legii nr. 10/2001, constituie o prezumție relativă de preluare abuzivă

"Actele doveditoare" menționate anterior, conforme prevederilor art.23.1 lit. a, c și d din Normele metodologice menționate anterior, fac dovada calității reclamanților, de persoane îndreptățite la acordarea măsurilor reparatorii pentru imobilul menționat anterior, astfel că instanța de fond în mod corect a apreciat asupra existenței acestei îndreptățiri, ca și asupra naturii măsurilor reparatorii ce pot fi acordate, cu respectarea prevederilor art. 1 alin.1 și art.9 din Legea nr.10/2001 - pentru că din expertiza tehnică imobiliară efectuată la fond de expert rezultă că terenul în litigiu nu este afectat de detalii de sistematizare sau construcții și poate fi restituit în natură.

Toate aceste aspecte nu au fost, de altfel, contestate de pârâți, care nu au formulat nici o apărare pe parcursul soluționării cauzei la instanța de fond și, mai mult, au confirmat concluziile expertizei tehnice prin adresa nr. 561 din 08.06.2007, iar prin adresa nr. 1008 din 04.10.2007 au arătat că suprafața de 225 mp ce reprezintă partea vestică a lotului nr.845 din planul parcelar, situat în Sud, str. - cel M, reprezintă proprietatea Orașului și nu este constituit în domeniu public.

Considerentele ce preced conduc la concluzia că instanța de fond a făcut o corectă aplicare a prevederilor Legii nr.10/2001 și că nu sunt motive pentru reformarea hotărârii atacate astfel că, în temeiul art.296 din Codul d e procedură civilă, apelul va fi respins ca nefondat.

Conform art.274 alin.1 din Codul d e procedură civilă, apelanții vor fi obligați la 2000 lei cheltuieli de judecată către intimații reclamanți.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca nefondat apelul civil declarat de apelanții pârâți PRIMARUL ORAȘULUI și ORAȘUL PRIN PRIMAR, cu sediile în Sud,-, județul C, împotriva sentinței civile nr. 2308/14.12.2007 pronunțată de Tribunalul Constanța, în dosarul civil nr- (număr în format vechi 3537/2006), în contradictoriu cu intimații reclamanți, domiciliat în B,-,. 1,. 1, sector 2 și cu domiciliul ales în C,-, județul C și, domiciliat în B,-, sector 2 și cu domiciliul ales în C,-, județul C, având ca obiect Legea nr. 10/2001.

Obligă apelanții la 2.000 lei cheltuieli de judecată către intimații reclamanți.

Definitivă.

Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 04 iunie 2008.

Pentru Președinte de complet, - -, aflat în concediu de odihnă, conform art. 261(2) Cod procedură civilă, semnează Vicepreședinte de instanță,

Judecător

Pentru grefier - -,

aflat în concediu de odihnă,

conform art. 261(2) Cod procedură civilă,

semnează Grefier șef de secție,

Red.hot.jud.fond

Red.dec./tehnored.-/28.07.2008

Gref.AB/6 ex./01.08.2008

Emis 4 com.

azi,______ 2008

Președinte:Irina Bondoc
Judecători:Irina Bondoc, Mihaela Popoacă

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Speta Legea 10/2001. Decizia 141/2008. Curtea de Apel Constanta