Speta Legea 10/2001. Decizia 151/2009. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
Operator date 3918
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA CIVILĂ, PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE
DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE ȘI PENTRU CAUZE
CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR- DECIZI A CIVILĂ NR. 151/
Ședința publică din 05 noiembrie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Veronica Șerbănoiu Bădescu judecător
JUDECĂTOR 2: Florinița Ciorăscu
Grefier: - -
S-a luat în examinare, pentru soluționare, apelul civil declarat de contestatoarea, domiciliată în D, str.- -, -.D,.12, județul V, împotriva sentinței civile nr.586 din 04 iunie 2009, pronunțată de Tribunalul Vâlcea, în dosarul nr-, intimați fiind Municipiul D, prin Primar, Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților - Secretariatul Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor și Prefectul Județului
La apelul nominal, făcut în ședința publică, a răspuns consilier juridic pentru intimatul Municipiul D, prin Primar, în baza delegației de la dosar, lipsind apelanta-contestatoare și intimații Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților - Secretariatul Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor și Prefectul Județului
Procedura, legal îndeplinită.
Apelul este scutit de plata taxelor judiciare de timbru.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că la dosarul cauzei s-au depus, prin serviciul registratură, concluzii scrise din partea intimatei și cerere din partea apelantei-contestatoare prin care solicită acordarea unui nou termen de judecată motivat de faptul că nu i s-a comunicat întâmpinarea formulată de intimata-pârâtă pentru a lua cunoștință de conținutul acesteia.
Consilier juridic, având cuvântul pentru intimat, referitor la cererea formulată la termenul anterior, precizează că deși nu s-au comunicat motivele de apel, nu solicită amânarea cauzei întrucât a luat cunoștință de acestea. Referitor la cererea de amânare a cauzei formulată de apelanta-contestatoare, arată că nu este de acord cu admiterea acesteia, având în vedere că niciun intimat nu a formulat și depus întâmpinare. Precizează că nu mai are cereri de formulat în cauză.
Curtea constată încheiată cercetarea judecătorească și acordă cuvântul asupra apelului.
Consilier juridic, având cuvântul pentru intimatul Municipiul D, prin Primar solicită respingerea apelului ca nefondat. În ce privește prima critică, referitoare la stabilirea zonei de amplasare al fostului imobil nu poate fi primită de instanță, întrucât, în prezent, instituția care face evaluarea pentru stabilirea despăgubirilor este Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților. Primăria, în mod legal, nu mai putea face evaluări.
Nici al doilea motiv de apel, prin care se susțină că Primăria nu a dorit să dea în compensare bunuri și servicii, nu este fondat. Apelanta a indicat două chioșcuri de presă dar, primul dintre acestea este proprietate privată, iar cel de-al doilea, care este amplasat pe terenul municipiului, este al, prin concesionare. Conform unor proceduri speciale, astfel de concesionări se fac prin încredințare directă. Precizează că intimatul nu este proprietarul acestor bunuri și nu sunt disponibile în accepțiunea Legii nr.10/2001.
CURTEA
Deliberând, în condițiile art.256 Cod procedură civilă, asupra apelului civil de față, a reținut următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Vâlcea sub nr-, contestatoarea -, în contradictoriu cu intimații Municipiul D, reprezentat de Primarul localității, Instituția Prefectului Județului V și Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților - Secretariatul Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, a solicitat modificarea dispoziției nr. 212/20.02.2009 emisă de Primarul Municipiului D, privind respingerea cererii de restituire în natură și propunerea acordării de despăgubiri, în sensul majorării suprafeței de teren propusă pentru despăgubire de la 232,75. la 268. și completarea dispoziției în sensul stabilirii amplasamentului terenului în litigiu în funcție de zona de încadrare - în speță Zona A (zona centrală) - cu obligarea intimaților să emită o dispoziție care să cuprindă răspunsul motivat la cererea de completare formulată de contestatoare și înregistrată sub nr. 22300 din 7.10.2005, care se referă la același imobil.
În motivarea cererii, contestatoarea a susținut că prin Decretul nr.321/1978, autoarei sale, i-a fost expropriată suprafața de 268. situată în intravilanul Municipiului D, str. - - și construcțiile situate pe această suprafață de teren, și în calitate de moștenitoare a formulat notificare în baza Legii nr.10/2001, pentru imobilele respective. Ulterior, după adoptarea Legii nr.247/2005, a solicitat, pe de o parte, restituirea parțială în natură a terenului de 20. rămas liber - situat în intravilan - și care a făcut parte din suprafața de 268. iar pe de altă parte, compensarea parțială, ca măsură reparatorie, în echivalent, a unei suprafețe de teren din cei 268. cu suprafața de circa 6. situată în D, str. - - - teren aflat în rezerva Municipiului D, dar care anterior cooperativizării i-a aparținut aceleiași autoare -.
Consideră că dispoziția contestată a fost emisă cu încălcarea actelor de proprietate pe care le-a atașat notificării, în sensul că a fost propusă pentru despăgubiri bănești pentru un teren în suprafață de 232,75. deși chiar din procesul-verbal de evaluare nr.13/20.10.1978 rezultă că autoarei i-a fost expropriată suprafața de 268.
Prin întâmpinare, Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților - Secretariatul Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor a invocat excepția lipsei capacității procesuale și a calității procesuale pasive a acestei instituții, care nu are personalitate juridică, fiind doar o structură funcțională menită să asigure lucrările Comisiei Centrale și să îndeplinească atribuțiile conferite în cadrul procedurii administrative prevăzută de Titlul VII din Legea nr. 247/2005 și nu să rezolve cererile și notificările adresate potrivit Legii nr. 10/2001, pentru măsuri reparatorii.
Prin întâmpinare, Municipiul D, reprezentat de Primar, în calitate de emitent al dispoziției nr. 212/20.02.2009 contestată, a solicitat respingerea contestației ca neîntemeiată, considerând că este îndreptățită la despăgubiri pentru suprafața dovedită cu actul autentic, potrivit căruia autoarea contestatoarei, a cumpărat 232,75. suprafața stabilită la expropriere fiind eronată.
Referitor la completarea dispoziției, în sensul stabilirii amplasamentului terenului în litigiu în funcție de zona de încadrare - în speță Zona A (zona centrală), a solicitat respingerea contestației ca neîntemeiată. cu motivarea că încadrarea pe zone are relevanță doar privind stabilirea taxelor și impozitelor și nu pentru acordarea despăgubirilor, ca măsuri reparatorii potrivit Legii nr.10/200. Nu se impune emiterea unei noi decizii, prin dispoziția nr. 212/20.02.2009 contestată fiind rezolvată și cerere de completare formulată de contestatoare și înregistrată sub nr. 22300 din 7.10.2005.
Tribunalul Vâlcea, prin sentința civilă nr.586 din 4 iunie 2009, admis excepția lipsei calității procesuale pasive privind pe intimații Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților - Secretariatul Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor și Prefectul Județului V și, în consecință, a respins contestația privind aceste instituții.
A admis în parte contestația, a modificat în parte art.2 din dispoziția nr.212/20 februarie 2009 Primarului Municipiului D, în sensul că propunerea de despăgubiri se va referi la suprafața de 268. teren și a menținut restul prevederilor dispoziției contestate, respingând contestația privind celelalte cereri ale contestatoarei (stabilire amplasament Zona A, obligația de a face și acordarea altui amplasament).
În adoptarea acestei soluții, instanța de fond a nalizat cu precădere excepția lipsei calității procesuale pasive privind Autoritatea Națională Pentru Restituirea Proprietăților - Secretariatul Comisiei Centrale Pentru Stabilirea Despăgubirilor și, din oficiu, aceeași excepție vizând Prefectul Județului V, reținând că aceste instituții nu au atribuții legale în faza rezolvării cererilor și notificărilor pentru măsuri reparatorii, adresate de contestatoare potrivit Legii nr. 10/2001 și Legii nr. 247/2005, atribuțiile acestora vizând acordarea despăgubirilor echivalente, fiind ulterioare fazei de stabilire a modalității de acordare a măsurilor reparatorii.
Pe fondul contestației, tribunalul a reținut că primarul localității a aplicat greșit dispozițiile art.24 alin.(1) din Legea nr.10/2001, reținând că, autoarea contestatoarei, a cumpărat 232,75. și nu 268. cât reiese din procesul-verbal de evaluare nr. 13/20.10.1978, anexă la Decretul de expropriere nr.321 din 21 august 1978 (40-43 dosar), deoarece, dispoziția legală trebuia aplicată în favoarea solicitantei, în condițiile în care autoritatea care a preluat abuziv imobilul a constatat suprafața de 268. și nu 232,75. cât a cumpărat autoarea contestatoarei, potrivit actului autentic.
Tribunalul a reținut că trebuie avută în vedere suprafața efectiv preluată abuziv și nu s-a stabilit că la exproprierea din 1978 au fost comise erori de măsurătoare, iar, pe de altă parte, primarul obligat în prezent să repare acest abuz al autorității din 1978, nu poate invoca propria turpitudine a autorității de preluare.
Referitor la celelalte catete de cerere, s-a reținut că, prin dispoziția emisă, primarul a identificat amplasamentul terenului pentru care se face propunerea de acordare a despăgubirilor și nu se impune încadrarea pe zone, cu atât mai mult cu cât cuantumul concret al despăgubirilor va fi stabilit la nivelul Comisiei Centrale pentru Acordarea Despăgubirilor, iar cererea de completare formulată de contestatoare potrivit Legii nr. 247/2005 și înregistrată sub nr. 22300/07.10.2005, se referă la același teren pentru care s-au solicitat măsuri reparatorii prin notificarea nr. 223/2001, astfel că nu se impunea emiterea unei dispoziții separate.
Instanța de fond a mai reținut că suprafața de 20. din terenul preluat de la autoarea face parte din domeniul public al localității și nu poate fi restituită în natură pe motiv că nu este efectiv ocupată de clădirea blocului, iar concesionarea terenului respectiv către o societate de difuzare a presei nu dovedește posibilitatea restituirii terenului în natură, ci, dimpotrivă, demonstrează utilitatea publică de care este afectat, știut fiind faptul că o astfel de activitate care are drept scop final informarea publică, se desfășoară de regulă, pe domeniul public al localității.
Cu privire la suprafața de 6. situată pe str. - -, despre care solicitanta a afirmat că i-a aparținut unchiului său, tribunalul a constatat că aceasta nu a depus acte doveditoare la dosar, chiar a precizat că nu deține acte și nici nu a precizat care a fost modul de preluare și în ce condiții pretinde că este îndreptățită să solicite măsuri reparatorii după acest autor, astfel că, în mod legal și temeinic, primarul nu a dispus restituirea în natură a acestor terenuri sau a altor terenuri echivalente.
Împotriva acestei sentințe a formulat apel contestatoarea -, invocând următoarele motive:
În fapt, prin contesta ia formulat i adresat Tribunalului Vâlcea n dosarul nr. 1010/2009 apelanta a solicitat prin cele 3 capete de cerere ca dispozi ia n cauz fie modificat în ceea ce privește rirea suprafe ei de teren expropriat de la 232,75. la 268. cerere ce a fost admis de tre instan ță, însă nu s-au soluționat corect cererile privind stabilirea zonei de amplasare al fostului imobil demolat, aceast precizare fiindu-i necesar Comisiei Centrale pentru evaluarea desp gubirilor și nici cererea suplimentar nr. 22300/2005 prin care a solicitat, compensarea par ial a terenului i construc iei expropriate cu un teren n suprafa ță de 6. și -i fie restituit suprafa a de 20. pe care Prim ria D l-a concesionat la persoane fizice i juridice.
Cu privire la terenul solicitat n suprafa ță de 6. se arată că instanța a evitat precizeze motivele pentru care a respins cererea care se refer la compensare cu alt teren i a motivat prin ocolire nu s-a făcut dovada cu acte.
Referitor la cererea suplimentar nr.22300/2005, se susține că instan a de fond, ntr-o singur faz ă, cu rea-credin ță i o dezbatere pe fond, a motivat la pag. 5 din sentință suprafa a de 20. face parte din domeniul public i nu poate fi restituit n natură pe motiv nu este efectiv ocupat de cl direa blocului, ceea ce se contrazice cu precizarea cut de intimat n dispozi ia nr. 212/2009 i repetat n nt mpinarea sa, unde se recunoa te terenul n cauz este ocupat de blocul de locuin e A, de trotuar i amenaj ri private ca urmare a concesion rilor.
Fa ță de aceast situa ie, se susține că instan a s-a pronun at i a aplicat gre it prevederile legale i n special ale Legii nr. 10/2001, fiind interzisă, potrivit art. 20 alin. 41, nstr inarea, concesiunea, a cum este cazul chio cului i terenului n suprafa ță de 6. din str. - - și se solicită admiterea apelului, obligarea intimatei la modificarea dispozi iei contestate nr. 212/2009, privind admiterea capetelor de cerere nr. 2 i 3 n sensul aplic ării surii legale reparatorie n echivalent prin reconstituirea par ial a dreptului de proprietate pentru suprafa a de 20. teren mas disponibil din cei 268. expropria i pe care s-a construit un spa iu cu 2 camere care a fost concesionat de 2 societ ăți private pentru distribuirea ziarelor, precum i compensarea tot par ial a suprafe ei de 6. plus construc ia chio cului din str. - -, cu cheltuieli de judecat.
Apelul este nefondat pentru următoarele considerente.
Printr-o primă critică se susține că în mod greșit instanța de fond a soluționat cererea privind obligarea entității investite cu soluționarea notificării de a menționa zona de amplasare a terenului, categoria terenului fiind importantă în calcularea despăgubirilor de către autoritatea investită cu astfel de competențe.
Critica este nefondată, față de dispozițiile art.16, Titlul VII din Legea nr.247/2005, potrivit cu care, eciziile/dispozițiile emise de entitățile învestite cu soluționarea notificărilor, a cererilor de retrocedare sau, după caz, ordinele conducătorilor administrației publice centrale învestite cu soluționarea notificărilor și în care s-au consemnat sume care urmează a se acorda ca despăgubire, însoțite, după caz, de situația juridică actuală a imobilului obiect al restituirii și întreaga documentație aferentă acestora, inclusiv orice înscrisuri care descriu imobilele construcții demolate depuse de persoana îndreptățită și/sau regăsite în arhivele proprii, se predau pe bază de proces-verbal de predare-primire Secretariatului Comisiei Centrale care va proceda la centralizarea dosarelor, în care, în mod întemeiat cererea de restituire în natură a fost respinsă, după care acestea vor fi transmise, evaluatorului sau societății de evaluatori desemnate, în vederea întocmirii raportului de evaluare.
Prin soluția pronunțată instanța de fond a aplicat corect dispozițiile legale mai sus menționate, entitatea investită cu soluționarea notificării având obligația de a stabili natura măsurilor reparatorii. În cauza de față, stabilindu-se dreptul la despăgubiri în condițiile Titlului VII din Legea nr.247/2005, în mod corect instanța de fond a apreciat că încadrarea pe zone a terenului nu intră în competența autorității emitente dispoziției, ci este atributul Comisiei Centrale pentru Acordarea Despăgubirilor.
Potrivit textului de lege menționat, această autoritate prin evaluatorii săi, va trece la stabilirea cuantumului despăgubirilor, după analizarea documentelor referitoare la situația juridică a terenului, amplasamentului și a altor elemente esențiale în evaluare depuse de părți.
Și cea de-a doua critică este nefondată, prin raportare la limitele investirii instanței și conduita procesuală a contestatoarei.
Astfel, prin cererea introductivă se solicită modificarea suprafeței de teren pentru care s-au acordat despăgubiri de la 232,75. la 268. soluția instanței de fond fiind în sensul admiterii acestei cereri, apelanta achiesând prin motivele de apel la hotărârea instanței sub acest aspect.
Suplimentar a solicitat compensarea cu teren în natură cu suprafața de 20. din fosta proprietate, sau 6. dint-o proprietate ce a aparținut unchiului său, însă nu a propus în acest sens probe cu care să dovedească situația juridică a acestor terenuri, în cauză fiind incidente dispozițiile art.1169 Cod civil.
Este adevărat că, instanța în baza rolului activ prevăzut de art.129 Cod procedură civilă are obligația să atragă atenția părților asupra drepturilor și obligațiilor lor procesuale, însă nu trebuie să se substituie acestora în exercitarea drepturilor și îndeplinirea obligațiilor, pentru că ar fi încălcat un alt principiu fundamental al procesului civil - principiul disponibilității.
Însă față de solicitarea și acceptarea despăgubirilor pentru întreaga suprafață de 268. în mod corect tribunalul a respins această cerere, reținând că terenul solicitat face parte din domeniul public al localității și nu poate fi restituit în natură, statuare ce nu a fost combătută de apelantă prin vreun mijloc de probă, aceleași considerente fiind valabile și pentru suprafața de 6. cu privire la care, contestatoarea nu a produs probe din care să rezulte situația juridică a terenului. De altfel, stabilindu-se măsuri reparatorii pentru întreaga suprafață solicitată, instanța nu putea acorda în plus și o suprafață în natură, fără depășirea limitelor investirii.
Față de aceste considerente, apelul este nefondat și va fi respins potrivit dispozițiilor art.296 Cod procedură civilă, menținând ca legală și temeinică sentința instanței de fond.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, apelul declarat de contestatoarea, domiciliată în D, str. - -, -.D,.12, județul V, împotriva sentinței civile nr. 586 din 4 iunie 2009, pronunțată de Tribunalul Vâlcea, în dosarul nr-, intimați fiind AUTORITATEA NAȚIONALĂ PENTRU RESTITUIREA PROPRIETĂȚILOR - SECRETARIATUL COMISIEI CENTRALE PENTRU STABILIREA DESPĂGUBIRILOR, cu sediul în B, Calea nr. 202, sector 1, PREFECTUL JUDEȚULUI V, cu sediul în Râmnicu V,-, județul V și MUNICIPIUL D, prin Primar, cu sediul în D,-, județul
Definitivă.
Cu recurs, în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 5 noiembrie 2009, la Curtea de Apel Pitești - Secția Civilă pentru cauze privind Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale și pentru cauze cu Minori și de Familie.
Președinte, Judecător,
- --- - -
Grefier,
- -
Red.
Tehnored.
6 ex./27.11.2009
Jud. fond:
Președinte:Veronica Șerbănoiu BădescuJudecători:Veronica Șerbănoiu Bădescu, Florinița Ciorăscu
