Speta Legea 10/2001. Decizia 159/2009. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ Nr. 159/A/2009
Ședința publică de la 23 Octombrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Daniela Mărginean
JUDECĂTOR 2: Cristina Gheorghina Nicoară vicepreședinte
Grefier - -
Pe rol se află soluționarea apelului declarat de către pârâtul PRIMARUL MUNICIPIULUI S împotriva sentinței civile nr.402 din 4 mai 2009 pronunțată de Tribunalul Sibiu în dosar nr- având ca obiect Legea 10/2001, în contradictoriu cu reclamanții intimați, și.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă avocat pentru reclamanții intimați, lipsind părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că apelul este motivat și scutit de taxă; apelantul a solicitat în motivele de apel judecarea cauzei în lipsă,
Se constată că la dosar s-a depus întâmpinare din partea reclamanților intimați.
Nemaifiind alte cereri de formulat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în apărare.
Avocat pentru intimați solicită respingerea apelului și menținerea sentinței 402/2009 a Tribunalului Sibiu.
În continuare susține motivele de respingere invocate în întâmpinare, arătând, în esență că reclamanții sunt moștenitori ai petentului, care depus prin mandatar notificare la Legea 10/2001 dar a decedat înainte de emiterea dispoziției de către primar. Dispoziția nu le-a fost comunicată moștenitorilor ci fostului mandatarului care defapt își pierduse această calitate. Arată că în mod corect Tribunalul Sibiui -a repus în termen pe moștenitorii petentului și a admis contestația acestora, anulând dispoziția emisă de Primarul mun.Sibiu, obligându-l să emită o nouă dispoziție prin care să facă propuneri pentru acordare de despăgubiri.
CURTEA DE APEL
Asupra apelului de față reține:
Prin contestația înregistrată sub nr- la ribunalul Sibiu, contestatorii, și reprezentat de cu domiciliul ales în Sibiu,- în contradictoriu cu intimatul Primarul mun. Sibiu au solicitat ca prin sentința ce se va pronunța să se dispună:
- anularea dispoziției nr. 1544/2005 a Primarului mun. Sibiu și restituirea în natură a imobilului înscris în CF 12740 Sibiu nr. top 4020/99/4; 4020/99/VI; 4020/99/IX sau acordarea de despăgubiri.
În motivarea contestației contestatorii arată că sunt moștenitorii fostului proprietar tabular iar acesta a formulat notificare conform Legii 10/01 pentru restituirea imobilului din Sibiu str. -.- nr. 18.
Prin dispoziția nr. 1544/2005 s-a respins cererea de restituire în natură iar aceasta a fost comunicată lui care nu a comunicat-o contestatorilor deoarece a decedat în 18.06.2002 iar mandatul pe care îl dăduse lui încetase.
În atare situație contestatorii solicită și repunerea în termenul de a formula contestație.
Intimatul prin întâmpinare ( 40 ) a solicitat respingerea acțiunii deoarece nu s-a făcut dovada calității de persoană îndreptățită.
Prin precizarea de contestație, contestatorii au solicitat acordarea de despăgubiri prin echivalent bănesc.
Prin sentința civilă nr.402/2009 Tribunalul Sibiua admis contestația formulată și precizată de, și prin cu domiciliul ales în Sibiu,- în contradictoriu cu intimatul Primarul mun. Sibiu - Sibiu, str. - nr. 2 și în consecință:
A dispus repunerea în termenul de formulare a contestației prevăzut de Legea 10/2001 a notificatorului prin moștenitorii, și reprezentat de .
A dispus anularea dispoziției nr. 1544/2005 emisă de Primarul mun. Sibiu și obligă intimatul să emită o nouă dispoziție prin care să facă propuneri pentru acordare de despăgubiri Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor pentru imobilul înscris în CF inițial 12740 Sibiu nr. top 4020/99/II, 4020/99/VI, 4020/99/IX.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut și motivat următoarele:
Prin dispoziția nr. 1544/05 a Primarului mun. Sibiu s-a respins notificarea formulată de pentru restituirea imobilului din Sibiu, str. - nr. 18 din CF 12740 Sibiu nr. top 4020/99/II; 4020/99/VI; 4020/99/IX deoarece nu avea calitatea de persoană îndreptățită.
În 17.10.2001 a formulat notificare în termenul prevăzut de Legea 10/01 pentru restituirea în natură a imobilului înscris în CF 12740 Sibiu proprietatea lui căsătorită.
Notificarea a fost formulată de prin mandatar . era fratele fostei proprietare tabulare.
La data de 18.06.2002 notificatorul decedează iar mandatarul aduce la cunoștința Primăriei Sibiu moștenitorii acestuia deoarece mandatul său încetase. Conform certificatului de moștenitor nr. 45/2003 după defunctul au rămas ca moștenitori contestatorii; ( soție supraviețuitoare ), ( fiică ), .
are calitate de persoană îndreptățită fiind fratele fostei proprietare conform actelor de stare civilă depuse la dosar ( 20,48 ), de asemenea în baza art. 4 din Legea 10/01 deoarece se preluaseră prin donație bunurile la care era îndreptățită fiind fostul proprietar tabular.
În ce privește imobilul notificat conform CF 2740 Sibiu nr. top 4020/99/II; 4020/99/IV; 4020/99/IX a fost proprietatea lui .
Imobilul a trecut în proprietatea Statului Român prin încheierea 2306/1966 cu titlu de renunțare la dreptul de proprietate.
Față de modalitatea de preluarea imobilului renunțare la drept fără acordarea de juste despăgubiri nefiind expropriere, instanța apreciază că acesta a fost preluat abuziv conform Legii 10/01 art.2 pct.1 lit.
Imobilul a fost înstrăinat către și ( transcris în CF 766 Sibiu ) și și ( CF 39763 Sibiu ) astfel că nefiind liber se impune acordarea de despăgubiri în echivalent bănesc.
În ce privește repunerea în termen solicitată instanța constată că aceasta este întemeiată deoarece comunicarea dispoziției s-a făcut mandatarului care însă nu mai avea mandat deoarece mandantul ( notificator ) decedase în 18.06.2002 deci conform art. 1552.civ. acesta încetase astfel că în speță comunicarea s-a făcut unei persoane care nu mai avea calitate.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel intimatul Primarul municipiului Sibiu criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În expunerea criticilor se arată în esență următoarele:
-notificatorul avea obligația să anexeze un certificat de moștenitor sau calitate de moștenitor din care să rezulte că este unicul succesor la fostei proprietare tabulare - în situația în care aceasta era decedată la momentul formulării notificării. În caz contrar era necesar un mandat prin care fosta proprietară să împuternicească notificatorul.
-la dosar s-a depus un act de donație încheiat în 21 sept.2001 din care rezultă că fosta proprietară tabulară donează fratelui ei și 1/3 din imobilul în cauză. Însă prin acest act se cesionează doar un drept de creanță, bunul în cauză fiind la data respectivă în proprietatea Statului Român care l-a preluat cu titlu, astfel că nu face obiectul Legii 10/2001. Dacă ar face obiectul Legii 10/2001 vocație pentru a formula notificare ar fi avut fosta proprietară. În acceptul Legii 10/2001 calitate de persoană îndreptățită o au, în principal foștii proprietari și moștenitorii acestora.
Prin întâmpinare contestatorii au solicitat respingerea apelului ca nefondat arătând în esență că antecesorul lor, a avut îndreptățirea să formuleze notificare prin cesiunea dreptului de creanță contra statului privind dreptul asupra imobilului ori despăgubirea care îl privește, cesiune efectuată de la fosta proprietară tabulară.
În apel nu s-a solicitat încuviințarea și administrarea de probe noi.
Verificând legalitatea și temeinicia sentinței atacate prin prisma criticilor formulate și având în vedere disp.art.295 pr.civ. Curtea constată apelul nefondat pentru următoarele considerente:
E de necontestat că imobilul în litigiu a constituit proprietatea tabulară a numitei care și-a întabulat dreptul de proprietate cu titlu donațiune prin încheierea 2741/1942 asupra imobilului înscris în CF 4718 Sibiu. Acest imobil cu încheierea 371/20.03.1950 s-a înscris în CF 12740 indiv.Sibiu în favoarea aceleiași proprietare tabulare și preluat de Statul Român cu încheierea 2306/8 sept.1966 în baza declarației de renunțare 4825/1966.
În baza Legii 10/2001 fratele proprietarei tabulare, def., a formulat notificare prin executor judecătoresc, notificare respinsă prin dispoziția 1544/2005 emisă de apelant, reținându-se lipsa calității de persoană îndreptățită.
Împotriva acestei dispoziții au formulat contestație moștenitorii legali ai notificatorului, contestație corect admisă de către prima instanță.
Corect instanța de fond a reținut calitatea de persoană îndreptățită a antecesorului intimaților având în vedere disp.art.4 din Legea 10/2001 și actele de stare civilă, respectiv înscrisurile depuse la dosar.
Susținerile apelantului în sensul că notificatorul avea obligația să anexeze certificat de moștenitor sau un mandat din partea proprietarului tabular nu poate fi primită.
Într-adevăr potrivit disp.art.3 alin.1 lit.a din Legea 10/2001 sunt îndreptățiți la măsuri reparatorii persoanele fizice, proprietari ai imobilelor la data preluării în mod abuziv a acestora iar conform art.4 alin.2, de prevederile legii beneficiază și moștenitorii legali sau testamentari ai persoanelor fizice îndreptățite.
Însă dovada calității de succesor în drepturi a proprietarului imobilului la data preluării nu este imperios necesar a se face cu certificat de moștenitor sau calitate de moștenitor, contrar susținerilor apelantului, ci și cu acte de stare civilă, respectiv alte înscrisuri.
Aceasta rezultă și din prevederile art.4.2 din Normele Metodologice de aplicare unitară a Legii 10/2001 - norme care se referă la analiza calificată a actelor doveditoare depuse de solicitant fiind enumerate cu titlu exemplificativ - acte de stare civilă, certificate de moștenitor, dacă acestea există, testamente.
Este adevărat că defunctul nu este moștenitorul surorii sale, fostă proprietară a imobilului la data preluării abuzive, întrucât nu s-au depus înscrisuri în acest sens și nici nu s-a susținut aceasta de către contestatori.
Contestatorii au invocat în susținerea calității de solicitant al imobilului actul de donație încheiat la 21.09.2001, după apariția Legii 10/2001, de către fosta proprietară tabulară, donație făcută în formă autentică la Judecătoria locală am și înscris în registrul instanțelor sub nr.6098/2001.
Deși chiar apelantul arată că prin acest înscris autentic se cesionează un drept de creanță întrucât imobilul era în proprietatea Statului Român la data încheierii contractului de donație, calitatea de beneficiar al normelor reparatorii prev.de Legea 10/2001 autorul contestatorilor.
Or, nicio dispoziție a Legii 10/2001 nu interzice aplicarea normelor generale a dreptului comun, știut fiind că o obligație poate fi executată, transmisă, transformată, respectiv stinsă.
Mai mult, orice act juridic se interpretează în sensul în care poate avea efect (art.978 Cod civil), după intenția comună a părților contractante, iar nu după sensul literal al termenilor (art.977 Cod civil).
Actul de donație încheiat de fosta proprietară tabulară în favoarea fratelui său având ca obiect imobilul în litigiu face dovada că solicitantul imobilului este succesorul în drepturi al proprietarei tabulare de la data preluării de către stat în sensul Legii 10/2001.
Într-adevăr prin acest înscris s-a realizat o cesiune de creanță contra statului privind dreptul asupra imobilului ori despăgubirea stabilită în condițiile Legii 10/2001, știut fiind că în dreptul civil românesc cesiunea poate fi făcută și printr-un contract cu titlu gratuit, act de donație, și poate avea loc și cu privire la o creanță care nu este constatată printr-un înscris.
Această cesiune a devenit opozabilă apelantei (conform art.1393 civ.) la data depunerii înscrisului autentic la dosarul intern al Primăriei.
Nici susținerea apelantului în sensul că imobilul nu face obiectul Legii 10/2001, întrucât a fost preluat cu titlu nu poate fi primită. Corect a reținut prima instanță că imobilul în litigiu a fost preluat de stat abuziv conform art.2 lit.h din Legea 10/2001, dispoziție care se referă la orice alte imobile preluate cu titlu valabil, astfel cum este definit la art.6 alin.1 din Legea 213/1998. Astfel, împrejurarea că imobilul în litigiu a fost preluat de către stat ca urmare a emigrării proprietarei tabulare în Austria în baza unei declarații de renunțare din 1966, deci cu titlu, nu înlătură caracterul abuziv recunoscut de dispozițiile art.2 din Legea 10/2001.
Pentru considerentele expuse, Curtea, în temeiul disp.art.296 pr.civ. va respinge ca nefondat prezentul apel, sentința atacată fiind temeinică și legală.
Pentru aceste motive,
În numele legii
DECIDE
Respinge apelul declarat de către intimatul Primarul Municipiului Sibiu împotriva sentinței civile nr.402/2009 pronunțată de Tribunalul Sibiu în dosar civil -.
Cu drept de recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 23 Octombrie 2009.
Președinte, - - | Judecător, - - - |
Grefier, - - |
Red.
Dact.6 ex/10.11.2009
Jud.fond
Președinte:Daniela MărgineanJudecători:Daniela Mărginean, Cristina Gheorghina Nicoară
