Speta Legea 10/2001. Decizia 17/2008. Curtea de Apel Oradea
| Comentarii |
|
ROMÂNIA |
CURTEA DE APEL ORADEA |
- Secția civilă mixtă - |
Dosar nr- |
DECIZIA CIVILĂ nr. 17/2008-
Ședința publică din 24 ianuarie 2008
PREȘEDINTE: Stan Aurelia Lenuța | - --- | - JUDECĂTOR 2: Moșincat Eugenia |
- - | - JUDECĂTOR 3: Igna | |
- | - grefier |
Pe rol fiind judecarea apelului civil formulat de apelanta reclamant SOCIETATE, cu sediul în S M- județul S M, în contradictoriu cu intimatul pârât PRIMARUL mun. S M, cu sediul în SMp -ța 25 Octombrie nr. 1 județul S M,împotriva sentinței civile nr. 868/Ddin 21 septembrie 2007 pronunțată de Tribunalul Satu Mare în dosar nr-, având ca obiect: Legea nr. 10/2001,
La apelul nominal făcut în ședința publică nu se prezintă părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, învederându-se instanței cele de mai sus, faptul că apelul este scutit de plata taxelor judiciare de timbru, că intimatul pârât a depus întâmpinare la dosar prin registratura instanței, la data de 03.01.2008, precum și faptul că s-a solicitat judecarea în lipsă conform art. 242 aliniat 2 Cod procedură civilă, după care:
Instanța rămâne în pronunțare asupra apelului.
CURTEA DE APEL
DELIBERÂND
Asupra apelului civil de față constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 868/D din 21 septembrie 2007 pronunțată de Tribunalul Satu Mare în dosar nr-, a fost respinsăexcepția tardivității acțiunii reclamantei, invocată de către pârâtul PRIMARUL mun. S
A fost respinsă acțiunea civilă înaintată de reclamanta " " - SMî mpotrivapârâtului PRIMARUL mun. S M, având ca obiect anularea Dispoziției nr. 7564/28.03.2007 emisă de către pârât.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut, din actele și lucrările dosarului, că prin Dispoziția nr. 7564/28.03.2007 Primarul Mun. SMa declinat în favoarea "Textile " - competența de soluționare a notificării emise în condițiile Legii nr. 10/2001 de către petenții --Jolanda-, - și, privind restituirea imobilului înscris în CF nr. 45907-S M sub nr. top. 256. În privința excepției tardivității promovării acțiunii de către reclamantă, excepție invocată de către pârât, s-a reținut că cererea introductivă a fost înregistrată la Tribunalul Satu Mare la data de 04.06.2007 iar dispoziția atacată a fost emisă la data de 28.03.2007, termenul legal prevăzut de Legea nr. 10/2001 pentru promovarea căilor de atac împotriva Dispoziției nr. 7564/2007 fiind de 30 de zile. Cu toate acestea, independent de orice corespondență purtată între Primarul Mun. S M și conducerea reclamantei, în lipsa unei dovezi de comunicare a respectivei dispoziții cu unitatea reclamantă, aceasta din urmă este socotită a fi înăuntrul termenului legal de promovare a prezentei contestații, termenul de 30 de zile mai sus evocat începând să curgă de la data comunicării dispoziției în cauză.
Pe fondul cauzei, s-a reținut că, potrivit articolului 21 aliniatul 2 raportat la articolul 29 din Legea nr. 10/2001 cu aplic. disp. Cap. al II-lea din nr. 498/2003 de aprobare a Normelor Metodologice privind aplicarea unitară a Legii nr. 10/2001, prin unitate deținătoare se înțelege fie entitatea cu personalitate juridică ce exercită, în numele statului, dreptul de proprietate publică sau privată, cu privire la un bun ce face obiectul Legii nr. 10/2001, fie entitatea cu personalitate juridică care are înregistrat în patrimoniul său, indiferent de titlul cu care a fost înregistrat, bunul care face obiectul legii (regii autonome, societăți comerciale cu capital de stat ori organizații cooperatiste). În acest context, atâta vreme cât, așa cum rezultă și din înscrierile din CF nr. 45907-S M sub nr. top. 256, reclamanta figurează ca proprietar tabular asupra edificatului în cauză cu titlu de construcție proprie iar Statul Român ca titular al dreptului de proprietate asupra terenului, concomitent cu împrejurarea necontestată de părți că imobilul în materialitatea lui este deținut de către reclamantă, soluția pârâtului Primarul Mun. S M de declinare a competenței de soluționare în privința notificării în cauză în favoarea persoanei juridice care deține în concret imobilul este legală. Unitatea deținătoare în favoarea căreia s-a declinat competența de soluționare a respectivei notificări este singura în măsură să determine, raportat la structura acționariatului său, la forma sa de organizare juridică prin prisma actului său constitutiv, precum și la orice alte incidente cu relevanță juridică inclusiv sub aspectul modalității în care figurează înregistrat bunul în litigiu în evidențele sale, dacă se încadrează în condițiile limitative prevăzute de Legea nr. 10/2001 și dacă notificarea în cauză este întemeiată, putând după caz să o admită, să o respingă ori să decline la rândul său în favoarea unei terțe unități deținătoare în cauză, dacă se găsește într-o astfel de situație. Însă toată această analiză excede competențelor legale stabilite în favoarea Primarului Mun. S M, raportat la înscrierile de carte funciară amintite mai sus și la starea de fapt anterior menționată.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal, scutit de plata taxelor judiciare de timbru, a declarat apel reclamantaSOCIETATE,cu sediul în S, solicitând admiterea acestuia, casarea sentinței.
Prin motivele de apel s-a invocat că ea are doar un drept de folosință asupra terenului în litigiu, statul având dreptul de proprietate, iar în măsura în care acel drept nu i s-a transmis, ar fi ținuți la plata despăgubirilor fără temei.
Instanța și-a argumentat soluția pe nr. 498/2003 pentru aplicarea Legii nr. 10/2001, norme abrogate, la data soluționării materia era reglementată prin HG nr. 250/2007 ce în cap. II explică că, unitatea deținătoare este fie entitatea cu personalitate juridică ce exercită în numele statului dreptul de proprietate publică sau privată cu privire la un bun, fie cea care a înregistrat în patrimoniul său bunul, teze în care nu se încadrează.
Nu a înregistrat în patrimoniul său imobilul în discuție, întrucât Legea nr. 82/1991 stabilește cu claritate că patrimoniul îl constituie reflectarea bănească a bunurilor mobile și imobile aflate în proprietatea unităților, în baza unor acte ce să ateste proveniența, aspect asupra căruia instanța nu s-a pronunțat, deși l-a invocat.
În drept s-au invocat dispozițiile articolului 287 și următoarele Cod de procedură civilă, articolului 304 punctul 9 Cod de procedură civilă, Legea nr. 10/2001, HG nr. 250/2007.
Prin întâmpinarea depusă la dosar, Primarul mun. SMa solicitat respingerea apelului, întrucât Legea nr. 10/2001 a stabilit competența de soluționare a notificărilor în favoarea unităților deținătoare a imobilelor.
Terenul se află în folosința apelantei, ocupat funcțional de o clădire proprietatea sa și poate constata dacă petenții sunt sau nu îndreptățiți la măsuri reparatorii, sau să înainteze actele la AVAS, ori Comisiei Centrale pentru stabilirea despăgubirilor, în măsura în care există îndreptățirea petenților în acest sens. Nu are relevanță faptul că imobilul este sau nu înregistrat în actele contabile ale apelantei, oricum, chiar prin adresa nr. -/2007 i-a stabilit competența în soluționarea notificării.
Examinând sentința apelată prin prisma motivelor de apel, cât și din oficiu, instanța de apel constată următoarele:
Potrivit extrasului de carte funciară - fila 4 dosar fond - imobilul înscris în CF nr. 45907-S M cu nr. top. 256, reprezintă în natură o casă și 856 mp teren, asupra construcției apelanta având calitatea de proprietar, iar asupra terenului Statul Român, dreptul de folosință al acestuia fiind întabulat în favoarea apelantei.
Acest teren a fost revendicat în baza Legii nr. 10/2001 de foștii proprietari --Jolanda-, - și prin notificarea nr. 113/2002 și, într-adevăr, la data la care Primarul mun. S M și-a declinat competența de soluționare a notificării în favoarea apelantei, era în vigoare HG nr. 250/2007 privind Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 10/2001 și nu HG nr. 498/2003, însă ambele hotărâri dau aceleași explicații sintagmei de unitate deținătoare.
Este cert faptul că terenul în litigiu se află în posesia, folosința apelantei, aceasta fiind astfel unitate deținătoare în sensul legii, aceasta având astfel competența să stabilească dacă notificarea este întemeiată, dacă notificatorii sunt îndreptățiți la restituirea în natură sau la acordarea despăgubirilor, fiind cert faptul că Primarul, raportat la cele expuse, nu are competența acordării acestora, criticile fiind neavenite.
În măsura în care apelanta ar constata că nu este posibilă restituirea în natură, are competența de-a înainta la rândul său toate actele Comisiei Centrale pentru stabilirea despăgubirilor, motiv raportat la care, conform articolului 296 Cod de procedură civilă, instanța de apel urmează a respinge apelul ca nefondat, urmând a păstra în întregime sentința apelată ca fiind legală și temeinică.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
RESPINGE ca nefondat apelul civilformulat de apelanta reclamant SOCIETATE, cu sediul în S M- județul S M, în contradictoriu cu intimatul pârât PRIMARUL mun. S M, cu sediul în SMp -ța 25 Octombrie nr. 1 județul S M,împotriva sentinței civile nr. 868/D din 21 septembrie 2007 pronunțată de Tribunalul Satu Mare, pe care o păstrează în întregime.
Fără cheltuieli de judecată.
DEFINITIVĂ.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică de azi, 24 ianuarie 2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR GREFIER
- --- - - -
decizie: AL./28.01.2008
Complet fond:
în 4 ex.: /29.01.2008
2 comunicări cu: | |
apelant reclamant: | 1.SOCIETATE,cu sediul în S M- județul S |
intimat pârât: | 2.PRIMARUL mun. S M,cu sediul în SMp -ța 25 Octombrie nr. 1 județul S |
Judecători:Stan Aurelia Lenuța, Moșincat Eugenia, Igna
