Speta Legea 10/2001. Decizia 173/2008. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
-Secția civilă și pentru cauze cu minori și de familie-
Dosar nr-
DECI Z NR. 173
Ședința publică din data de 12 iunie 2008
PREȘEDINTE: Aurelia Popa
JUDECĂTORI: Aurelia Popa, Elena Staicu
Grefier - - -
Pe rol fiind judecarea apelului formulat de contestatorul, domiciliat în P,-, -. 4, Cod poștal -, Județ împotriva sentinței civile nr. 265 pronunțată la 28 ianuarie 2008 de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu intimata PRIMĂRIA MUNICIPIULUI, cu sediul în P,--4, Cod poștal -, Județ P și cu intervenienții DE ZIUA A 7-, cu sediul în P,-, Cod poștal -, Județ P și MUNTENIA, cu sediul în B,-, sector 2, Cod poștal -.
Apel scutit de taxă de timbru.
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns intimata Primăria municipiului P prin consilier juridic și intervenienții Adventistă de Ziua a 7-a și Muntenia prin avocat din Baroul Prahova, lipsind apelantul-contestator.
Procedură îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, învederându-se instanței că apelul este nemotivat și că apelantul-contestator a depus la dosar o cerere prin care arată că renunță la judecată.
Consilier juridic, având cuvântul pentru intimata Primăria municipiului P, solicită să se ia act că apelantul renunță la judecată, iar în situația în care instanța apreciază că cererea prin care apelantul solicită să se ia act că renunță la judecată nu îndeplinește condițiile legale, solicită respingerea apelului ca nefondat și nemotivat.
Avocat, având cuvântul pentru intimatele-interveniente, arată că s-a făcut dovada că a avut în proprietate o suprafață de teren de 1.432 mp, dobândita cu trei acte de vânzare -cumpărare, dintre care doua sunt încheiate cu autorul reclamantului, iar prin actul de donație autentificat sub nr. 1926/1959 a fost obligată să doneze statului întreaga proprietate.
Mai arată că prin sentința civilă nr. 1553 /1992 a Judecătoriei Ploieștis -a anulat actul de donație și s-a restituit construcția () și o parte din teren, respectiv 700 mp, iar prin decizia nr. 1155/1998 a Tribunalului Prahova, s-a restituit o altă parte din teren, respectiv 1085 mp. Diferența de 647 mp nu s-a putut restitui pe același amplasament întrucât terenul este afectat de construcții.
Solicită respingerea apelului ca nefondat.
Fără cheltuieli de judecată.
CURTEA:
Asupra apelului civil de față:
Prin acțiunea civilă înregistrată pe rolul Tribunalului Prahova sub nr. 550/2006 reclamantul, în contradictoriu cu intimații Primăria Municipiului prin Primar, Adventistă de Ziua a 7-a și Muntenia, a formulat contestație împotriva Dispoziției nr. 8514 emisă la data de 13 decembrie 2005, solicitând anularea acesteia ca fiind emisă cu încălcarea dispozițiilor legale, să se constate că este persoană îndreptățită la măsuri reparatorii, urmând să se dispună restituirea în natură a terenului de aproximativ 100 mp, situat în P,-, care este liber de construcții.
Reclamantul a solicitat acordarea de măsuri reparatorii prin echivalent bănesc pentru suprafața de aproximativ 215 mp situată în P,-, ocupată în prezent de blocuri de locuințe, precum și pentru imobilul casă de locuit compus din 5 camere și dependinte, cu o suprafață totală construită de 117,42 mp, situată pe terenul mai sus descris, ce a fost demolat.
În motivarea contestației formulate se arată de contestator că este unicul moștenitor al defunctilor săi părinți, și, în calitate de fiu, imobilul teren situat în P,-, în suprafață de aproximativ 350 mp fiind dobândit de tatăl său înainte de căsătorie, potrivit actului autentic nr. 5354 /1930 transcris sub nr. 6712/27 iunie 1930 de Grefa Tribunalului Prahova, iar construcția compusă din 5 camere, bucătărie și dependințe fiind edificată tot de acesta înainte de căsatoria cu mama sa, defuncta.
S-a mai arătat, că acestea au fost expropriate cu plată, în baza Decretului nr. 416/1987, în momentul de față fiind liberă de construcții doar suprafața de 100 mp din cei 315 mp, restul fiind ocupați de locuințe, iar casa fiind demolată.
În final s-a solicitat restituirea în natură a terenului în suprafață de aproximativ 100 mp care este liber, precum și plata contravalorii diferenței de teren de 215 mp ocupați de blocuri de locuinte, precum și a construcției -casă de locuit demolată.
Intimata Primaria Muncipiului Paf ormulat întâmpinare prin care a solicitat a se pune în vedere reclamantului să precizeze care este în realitate numele său, iar pe fondul cauzei a solicitat respingerea contestației ca inadmisibilă, având în vedere că terenul nu poate fi restiuit în natură, fiind ocupat de blocuri și de amenajările aferente.
La data de 1.03.2006 contestatorul a formulat precizare la acțiune în cuprinsul căreia a arătat că numele său este și nu, că își exprimă disponibilitatea restituirii sumei de 79.552 lei lei achitată la data de 9.1998 pentru imobilul expropriat și a solicitat, față de documetația depusă de intimată, introducerea în cauză, în calitate de intervenient forțat, a Bisericii Adventiste de Ziua a VII-a, cu sediul în P,-, jud. P, în calitate de posesor a suprafeței de teren de aproximativ 100 mp cu privire la care s-a solicitat restiuirea în natură.
În ședința publică din data de 1 martie 2006 tribunalul a respins exceptia inadmisibilității invocată de intimata pe cale de întâmpinare, iar la data de 15.03.2006 a dispus introducerea în cauză, în calitate de intervenient forțat a Bisericii Adventiste de Ziua a 7-a, ulterior fiind introdusă în cauză și Muntenia.
La solicitarea contestatorului, tribunalul a încuviințat probe cu acte, interogatoriul intimatului și intervenienților forțați, expertiză topo și construcții.
La data de 23.01.2008 contestatorul a formulat scurte note scrise în cuprinsul cărora a solicitat admiterea contestației precizate, anularea Dispoziției nr. 8414/13 decembrie 2005 și restituirea în natura a terenului liber în suprafață de 60,50 mp teren situat în P, strada -, la fostul nr. poștal nr. 54.
În cuprinsul concluziilor scrise se menționează că autorii contestatorului au dobândit, potrivit actului autentic 5354/1930 transcris sub nr.6721/27 iunie 1930, proprietatea asupra imobilului situat în P,-, din care au înstrăinat ulterior pârâtei Adventistă suprafața de 775 mp, având lungimea de 62 mp potrivit primului contract de vânzare -cumpărare și 312 mp având lungimea de 29. potrivit celui de al doilea contract de vânzare-cumpărare, rămânând cu suprafața de 350 mp (respectiv 315 mp) ce a fost expropriată.
Contestatorul susține că în baza celor trei rapoarte de expertiză topometrice efectuate de experții, și rezultă cu certitudine că suprafață de teren proprietatea contestatorului, ce în prezent este liberă de construcții și folosită abuziv de pârâta Adventista este de 60,50 mp teren ce urmează a fi restituit.
La rândul ei, Adventistă de Ziua a 7-a, Muntenia B, a depus note scrise, solicitând respingerea contestației cu motivarea că reclamantul pretinde în mod nejustificat că o parte din terenul pe care îl revendică se află în proprietatea intimatei, expertul precizând că la dosar nu există o schiță de plan cu terenul în contractele de vânzare -cumpărare și nici cu cel expropriat, în mod paradoxal ignorând actele de proprietate ale intimatelor pentru a ajunge la concluzia că terenul revendicat s-ar afla în curtea bisericii.
S-a mai arătat că a avut în proprietate o suprafață de teren de 1432 mp dobândită cu trei acte de vânzare-cumpărare, dintre care două sunt încheiate cu autorul reclamantului (filele 125 și 126), iar prin actul de donație autentificat sub nr. 1926/1959 a fost obligată să doneze statului întreaga proprietate.
Ulterior, și-a revendicat proprietatea după cum urmează: prin sentința civilă nr.1553 /1992 a Judecatoriei Ploieștis -a anulat actul de donatie și s-a restituit construcția () și o parte din teren - 700 mp, prin decizia nr. 1155/1998 a Tribunalului Prahovas -a restituit altă parte - 1085 mp, în total restituindu-se din cei 2432 mp 1785 mp, rămânând de recuperat printr-o acțiune separată 647 mp.
Intimatele au mai precizat că, având în vedere că reclamantul nu poate face dovada amplasamentului terenului solicitat, precum și faptul că are acte de proprietate, inclusiv schițe de plan, că în cuprinsul deciziei nr.1155/1998 a Tribunalului Prahova se face vorbire de faptul că mai are de recuperat 647 mp, chiar în condițiile în care din măsurători rezultă că suprafața curții bisericii este mai mare decât suprafața revendicată, asta nu îl îndreptățește pe reclamant să solicite o parte din teren.
S-a menționat că, dacă Bisericii nu i s-a putut restitui și restul de proprietate de 647 mp pe același amplasament, din cauză că terenul era afectat de construcții, aceasta apreciază că nu se poate restitui nici reclamantului din proprietatea sa.
După administrarea de probatorii, prin sentința civilă nr. 265 pronunțată la 28 ianuarie 2008, Tribunalul Prahovaa respins contestația reținând următoarele:
Prin Dispozitia nr. 8514 emisă la data de 13 decembrie 2005 de Primăria municipiului P s-a respins cererea de restituire în natură a imobilului situat în P,-, judetul P întrucât pe terenul revendicat s-a realizat utilitatea publică, s-a propus acordarea de măsuri reparatorii prin echivalent constând în despăgubiri prevăzute de Legea nr. 10/2001.
Contestatorul a facut dovada că are calitatea de persoana îndreptațită de a beneficia de măsurile reparatorii conform dispozițiilor art. 3 din Legea nr. 10/2001 deoarece în anul 1987 s-a dispus exproprierea cu plată, în baza Decretului nr. 417 din 20.XII.1986, a suprafaței de teren de 315 mp și a construcției de 117,52 mp suprafață utilă, situate în P,-, aflate la acea dată în proprietatea sa și a defunctei sale mame.
Terenul mai sus menționat a fost moștenit de contestator de la defuncții săi părinți, tatal său, cumpărând în anul 1930 " dreptul de moștenire" din imobilul situat în P,-, compus dintr-un teren cu lățimea la stradă de 11 m, fundul de 13 m, iar lungimea pe ambele părți de 120 mp.
Potrivit dispozițiilor art.11 din Legea nr.10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 -22 decembrie 1989 imobilele expropriate și ale căror construcții pe acestea nu au fost demolate se vor restitui în natură persoanelor îndreptățite, în cazul în care construcțiile expropriate au fost integral demolate și lucrarile pentru care s-a dispus exproprierea ocupă funcțional întregul teren afectat, măsurile reparatorii se stabilesc în echivalent pentru întregul imobil.
Imobilul expropriat situat în-, este ocupat în prezent de blocul nr.H 5 și de o alee ce deservește accesul locatarilor la intrarea situată în spatele blocului, drept pentru care instanța apreciază că pe acesta s-a realizat utilitatea publică, în prezent acesta fiind ocupat de blocuri de locuințe și amenajările aferente.
S-a apreciat că situația pretinsă de reclamant și reflectată de cei doi experți în lucrarile lor, în sensul că este liberă de construcții o suprafață de 9,30 mp ( conform opiniei exprimate de expertul în lucrarea sa) sau de 21 mp (conform lucrării efectuate de expert ) situată pe domeniul public, nu este de natură să conducă la posibilitatea restituirii în natură a acestui teren, potrivit dipozițiilor Legii nr. 10/2001, pentru următoarele argumente:
Astfel, pe de o parte în actul de proprietate al autorului reclamantului nu se indică suprafața exactă de teren cumpărată, ci doar dimensiunile laturilor, actul de proprietate nu are anexată și schită de plan care să identifice și să poziționeze cu exactitate terenul aflat în proprietatea autorului său, astfel că, pot exista diferențe de teren rezultate din măsurători. Pe de altă parte, experții au avut în vedere o suprafață de teren expropriată de 350 mp, pe când în procesele -verbale de predare -primire a terenului expropriat se face vorbire de un teren în suprafață de 315 mp
Nu în ultimul rând, așa cum s-a stabilit în mod constant în practica judiciară, pentru a ajunge la concluzia că pe terenul expropriat s-a realizat utilitatea publică și nu mai poate fi restiuit în natură, nu este necesar că lucrarile să ocupe în întregime terenul expropriat, fiind normal să rămână libere porțiuni de teren necesare pentru amenajarea de căi de acces, parcări sau spații verzi.
Pentru aceste considerente, tribunalul a considerat că în cauză sunt incidente dispozițiile art. 11 alin. 4, contestatorul având dreptul la măsuri reparatorii prin echivalent care, în raport de data emiterii dispoziției, urmează a fi calculate conform Titlului VII regimul stabilirii și plății despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv, din Legea nr. 247 /2005.
Referitor la terenul aflat în curtea Bisericii Adventiste de Ziua a VII -a, pretins a fi ocupat abuziv de către aceasta, respectiv 51,20 mp conform expertizei sau 39,50 conform expertizei, s-a apreciat că nici acesta nu poate fi restituit în natură, pentru argumentele mai sus menționate și pentru că nu s-a făcut dovada că acesta face parte din terenul expropriat, este domeniu public și a fost ocupat în mod abuziv de această instituție, mai ales că pe porțiunea pretinsă este ridicat, cu autorizație de construcție, gardul cu soclu de beton al bisericii.
Mai mult, Creștin Adventist de Ziua a 7-a, Muntenia a dobândit dreptul de proprietate asupra unei părti din terenul deținut la această adresă chiar de la, autorul contestatorului care le- înstrăinat o parte din terenul pe care îl deținea în-, prin actele de vânzare-cumpărare autentificate sub nr. 639/129 din 18 mai 1955 (775 mp) și nr. 1619/482 din 11 iulie 1957 (312 mp dintr-un lot de 620 mp), astfel că, în situația în care acestia din urmă stăpânesc mai mult decât au primit în proprietate de la autorul petentului, acesta are la îndemână acțiunea în revendicare.
Împotriva sentinței pronunțate de Tribunalul Prahovaa declarat apel contestatorul, considerând-o nelegală și netemeinică, fără însă a preciza în ce constă aceasta, mai concret nu a motivat cererea de apel formulată și nici nu s-a prezentat la termenul de soluționare cauzei pentru a-și susține cererile, atât cea de declarare a apelului cât și cea prin care a arătat că nu dorește să mai continue judecata, renunțând la aceasta.
Referitor la această din urmă cerere, instanța a apreciat că nu îndeplinește condițiile legale, respectiv nu conține datele de identificare ale acestuia și ținând cont de poziția apelantului, cât și de faptul că apelul nu a fost motivat, în conformitate cu dispozitiile art.292 alin.2 cod pr.civilă, Curtea va verifica în limitele cererii de apel, stabilirea situației de fapt și aplicarea legii de către prima instanță, reanalizându-se probatoriile care au stat la baza deciziei pronunțate de către aceasta.
Astfel fiind, se apreciază că s-a făcut dovada de către intimați, respectiv Adventistă de ziua a 7 a că a avut în proprietate o suprafață de teren de 1432 mp, dobândiotă în baza a trei acte de vânzare cumpărare dintre care două sunt încheiate chiar cu autorul apelantului, iar prin actul de donație autentificat la nr.1926/1959 a fost obligată să doneze statului întreaga proprietate.
Totodată, prin sentința civilă nr.1553/1992 a Judecătoriei Ploieștis -a anulat actul de donație și s-a restituit construcția respectiv și o parte din teren, de 700 mp, iar prin decizia nr.1155/1998 a Tribunalului Prahovas - restituit o altă parte din teren, respectiv 1085 mp diferenta de 647 mp neputând fi restituită pe același amplasament întrucât este afectată de construcții.
Pentru toate considerentele sus menționate, urmează a se respinge apelul declarat de contestator ca nefondat, întrucât pe de o parte așa cum am precizat mai sus acesta nu a fost motivat, iar pe de altă parte în raport de probele ce au fost administrate la prima instanță, nu s-au produs niciun fel de dovezi pe linia susținerilor din contestația formulată, prima instanță apreciind corect că sunt indcidente disp.art.11 alin.4, contestatorul apelant având dreptul la msăsuri reparatorii prin echivalent, în ceea ce privește terenurile preluate abuziv.
În cauză se vor face aplicarea dispoz. art.296 cod pr.civilă, urmând a se lua act că nu se solicită cheltuieli de judecată de 6 către intimații intervenienți.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge apelul formulat de contestatorul, domiciliat în P,-, -. 4, Cod poștal -, Județ P, împotriva sentinței civile nr. 265 pronunțată la 28 ianuarie 2008 de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu intimata PRIMĂRIA MUNICIPIULUI, cu sediul în P,--4, Cod poștal -, Județ P și cu intervenienții DE ZIUA A 7-, cu sediul în P,-, Cod poștal -, Județ P și MUNTENIA, cu sediul în B,-, sector 2, Cod poștal -, ca nefondat.
Ia act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 12 iunie 2008.
Președinte, JUDECĂTOR 2: Elena Staicu
Grefier,
operator date cu caracter personal
notificare nr.3120
Red.dact.AP/CC
6.ex.24.06.2008
fond.550/2006 Trib.
fond. -
Președinte:Aurelia PopaJudecători:Aurelia Popa, Elena Staicu
