Speta Legea 10/2001. Decizia 174/2009. Curtea de Apel Alba Iulia

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL ALBA IULIA

SECȚIA CIVILĂ

DECIZIA CIVILĂ Nr. 174/A/2009

Ședința publică de la 30 Octombrie 2009

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Daniela Mărginean

JUDECĂTOR 2: Cristina Gheorghina Nicoară vicepreședinte

Grefier - -

Pe rol se află pronunțarea asupra apelului declarat de către reclamantul împotriva sentinței civile nr.46 din 14 ianuarie 2009 pronunțată de Tribunalul Alba în dosar nr- având ca obiect Legea 10/2001, în contradictoriu cu pârâta intimată - -.

Procedura este îndeplinită fără citarea părților.

Se constată că la dosar s-au depus prin registratură concluzii scrise atât din partea reclamantului apelant cât și din partea pârâtei intimate.

dezbaterilor și concluziile părților au fost consemnate în încheierea de amânare a pronunțării din 23 octombrie 2009, care face parte integrantă din prezenta decizie.

CURTEA DE APEL

Asupra apelului de față reține:

Prin acțiunea civilă înregistrată la Tribunalul Alba sub dosar nr- reclamantul a solicitat în contradictoriu cu pârâta - - ca prin hotărâre judecătorească să se modifice în parte dispoziția nr.69/2007 emisă de pârâtă în sensul includerii în rândul bunurilor pentru care s-a propus acordarea de măsuri reparatorii a tuturor celor solicitate de reclamant prin notificare și obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.

În motivare arată că nu s-au acordat despăgubiri pentru toate imobilele expropriate. În drept invocă dispozițiile Legii 10/2001, art.274 proc.civ.

Prin sentința civilă nr.46/2009 Tribunalul Albaa respins acțiunea reclamantului.

În considerentele sentinței s-a reținut că prin decizia nr.69/01.08.2008 emisă de Directorul General al - - s-a constatat că reclamantul are calitatea de persoană îndreptățită a beneficia de despăgubiri și că imobilele construcții și terenuri solicitate de acesta nu pot fi restituite în natură.

S-a propus de către pârâtă acordarea de către Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor a măsurilor reparatorii pentru următoarele imobile: locuință în suprafață de 40 mp, terasă în suprafață de 18,39 mp, cameră de serviciu în suprafață de 24,79 mp, pivniță în suprafață de 14,06, mp, grajd în suprafață de 8,20 mp.

S-a constatat că terenurile în suprafață de 12.809 mp expropriate prin Decretul nr.71/23.04.1987 și cele în suprafață de 695 mp expropriate prin Decretul nr.10/05.02.1988 intră sub incidența art.8 din Legea 10/2001 și a dispus înaintarea notificării pentru soluționare Comisiei Locale de Fond Funciar.

Prin notificarea înregistrată la BEJ sub nr.123/N/11.02.2002 reclamantul a solicitat despăgubiri pentru terenurile preluate în mod abuziv și situate în Com. sat Vința, în punctul de hotar și înscrise în cartea funciară nr.735.

Prin Decretul prezidențial nr.71/23.04.1987 în vederea extinderii de decantare și realizat pentru exploatarea zăcământului s-au expropriat suprafețe de terenuri și s-a aprobat demolarea construcțiilor și a împrejmuirilor, iar la poziția 198 figurează reclamantul cu o suprafață de 12.809 mp, din care construcții 132,46 mp și utilă de 105,44 mp.

Prin procesul verbal din 13.06.1987 reclamantul a fost despăgubit atât pentru terenul cât și pentru construcțiile expropriate cu suma de 36.030 lei (file 32).

Conform extrasului de carte funciară de la fila 48 terenurile pentru care reclamantul a solicitat despăgubiri au destinația de arător, pădure și fânaț și conform art.8 pct.1 din Legea 10/2001 se precizează că nu intră sub incidența acestei legi terenurile situate în extravilanul localităților la data preluării abuzive sau la data notificării, precum și cele ar căror regim juridic este reglementat de Legea 10/1991, Legea 169/2000 cu modificările ulterioare.

Potrivit art.39 din Legea nr.18/1991 a fondului funciar persoanele fizice ale căror terenuri agricole au fost trecute în proprietatea statului prin efectul Decretului nr.83/1949 precum și al oricăror alte acte normative de expropriere sau moștenitorii acestora pot cere reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de teren trecută în proprietatea statului, până la limita suprafeței prevăzută de art.3 lit.h din Legea nr.187/1945, de familie, indiferent dacă reconstituirea urmează a se face în mai multe localități sau de la autori diferiți, în termenul, cu procedura și în condițiile prevăzute de art.9.

S-a apreciat deci că în mod legal unitatea deținătoare a trimis dosarul împreună cu notificarea reclamantului comisiei locale de fond funciar deoarece terenul înscris în CF 736 a fost preluat în baza unor acte normative de expropriere în vederea realizării unui obiectiv și se vor aplica în primul rând dispozițiile legilor fondului funciar care reglementează situații particulare, vizând situația unor astfel de terenuri iar în situația în care nu există astfel de dispoziții particulare se poate solicita reconstituirea dreptului de proprietate în temeiul art.39 din Legea nr.18/1991.

Necesitatea acoperirii prejudiciului suferit de reclamant ca urmare a preluării abuzive poate constitui un remediu efectiv pentru imobilul teren și se poate face numai în condițiile legii fondului funciar deoarece acesta a fost lipsit de atributele dreptului de proprietate asupra unui teren de natura agricol sau forestier.

Împotriva acestei sentințe a declarat apel reclamantul criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate.

În expunerea motivelor de apel arată că nu i-a fost despăgubită toată suprafața de teren și construcții, grajdul având o suprafață de 502+ anexă 62+pivnița de sub grajd în suprafață de 162.

Mai arată că valoarea despăgubirilor este infimă față de valoarea reală.

Solicită ca restul terenurilor, dacă nu se pot prelua în natură (schimb) să-i fie acordate despăgubiri bănești.

Prin întâmpinarea formulată în cauză, intimata - - a solicitat respingerea apelului arătând că reclamantul a depus notificare doar pentru terenurile luate în mod abuziv nu și pentru construcții, iar pentru terenurile solicitate prin notificare dosarul a fost înaintat Comisiei locale de fond funciar deoarece terenul se afla în afara perimetrului construibil al localității.

Verificând sentința atacată prin prisma motivelor invocate, Curtea reține următoarele:

Prin notificarea înregistrată sub nr.123N/2002, reclamantul a solicitat în temeiul Legii 10/2001 măsuri reparatorii sub formă de despăgubiri pentru terenul fânaț, livadă și arător de 9875 mp din CF nr.736.

Prin decizia nr.69/1.08.2008, intimata a constatat că imobilele construcții și terenuri nu pot fi restituite în natură și a propus acordarea de măsuri reparatorii de către Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor conform Titlului VII din Legea nr.247/2005 pentru: locuință în suprafață de 40,00 mp, terasă de 18,39 mp, cameră de serviciu de 24,79 mp, pivniță de 14,06 mp și grajd de 8,20 mp.

În privința imobilelor teren în suprafață de 12.809 mp expropriate în 1987 și de 695 mp expropriate în anul 1988 s-a constatat că la data exproprierii se aflau în afara perimetrului construibil al localității și că intră sub incidența art.8 alin.1 din Legea 10/2001. astfel că a dispus înaintarea notificării către Comisia de fond funciar.

Criticile apelantului se referă la neacordarea de despăgubiri pentru suprafețele construcțiilor pe care le indică dar și la terenuri pentru care solicită restituirea în natură, prin schimb sau despăgubiri bănești.

Suprafețele locuinței și a anexelor reținute în decizia atacată sunt identice cu cele indicate în procesul verbal nr.63 din 13 iunie 1987 încheiat cu ocazia preluării imobilelor prin expropriere (filele 30-33 dosar fond). Deși susține că grajdul avea o suprafață de 502, că pivnița de sub grajd are o suprafață de 162și solicită măsuri reparatorii și pentru o anexă de 62iar instanța de apel i-a pus în vedere să probeze aceste susțineri, apelantul nu a adus nicio probă în cauză din care să rezulte alte suprafețe ale construcțiilor decât cele din procesul verbal de predare-primire menționate.

În aceste condiții se constată că în mod corect intimatul a făcut propuneri Comisiei centrale pentru construcțiile și suprafețele dovedite prin acel proces-verbal, criticile formulate sub acest aspect de apelant neputând fi primite.

Din notificarea reclamantului rezultă, pe de o parte faptul că solicită acordarea de despăgubiri iar pe de altă parte că terenul expropriat avea destinația de fânaț, livadă și arător.

În conformitate cu dispozițiile art.6 alin.1 din Legea 10/2001, la stabilirea măsurilor reparatorii prevăzute de lege se are în vedere destinația pe care imobilul a avut-o la data preluării în mod abuziv.

În speță, așa cum rezultă din planurile de situație care sunt anexe la Decretele de expropriere nr.71/23.04.1987 și nr.10/05.02.1988, terenurile în suprafață de 12.809 mp și de 695 mp se aflau în afara perimetrului construibil al localității, iar extrasul CF de care se prevalează reclamantul dovedește destinația acestora de fânaț, livadă și arător.

Față de această situație, corect s-a reținut cu privire la terenurile în discuție aplicabilitatea dispozițiilor art.8 din Legea 10/2001, urmând ca reclamantul să beneficieze de măsuri reparatorii în conformitate cu dispozițiile Legii nr.19/1991.

Pentru cele ce preced, neputând fi reținute ca fondate criticile apelantului, Curtea, în temeiul art.296 proc.civ. va respinge ca nefondat apelul promovat de acesta.

Nu s-au solicitat cheltuieli de judecată de către intimată.

Pentru aceste motive,

În numele legii

DECIDE

Respinge apelul declarat de reclamantul împotriva sentinței civile nr.46/2009 pronunțată de Tribunalul Alba în dosar nr-.

Cu recurs în 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședința publică din 30 Octombrie 2009.

Președinte,

- -

Judecător,

- - -

Grefier,

- -

Red.

Dact.4ex/30.11.2009

Jud.fond

Președinte:Daniela Mărginean
Judecători:Daniela Mărginean, Cristina Gheorghina Nicoară

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Speta Legea 10/2001. Decizia 174/2009. Curtea de Apel Alba Iulia