Speta Legea 10/2001. Decizia 182/2009. Curtea de Apel Cluj
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția Civilă, de Muncă și Asigurări Sociale
pentru Minori și Familie
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ NR. 182/A/2009
Ședința publică din 4 iunie 2009
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Carmen Maria Conț
JUDECĂTOR 2: Silvia Nicorici
GREFIER: - -
S-au luat spre examinare apelurile declarate de pârâții AUTORITATEA PENTRU VALORIFICAREA ACTIVELOR STATULUI (AVAS), în calitate de succesor în drepturi al, STATUL ROMÂN prin MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR prin DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE A JUDEȚULUI C și, împotriva sentinței civile nr. 645 din 27.11.2008 pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr-, privind și pe reclamanții intimați, și, având ca obiect plângere la Legea nr.10/2001.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la prima strigare a cauzei, nu se prezintă nimeni.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Apelul este scutit de taxă judiciară de timbru și de timbru judiciar.
Instanța lasă cauza la a doua strigare, pentru a da părților posibilitatea să se prezinte la dezbateri.
La a doua strigare a cauzei, la apelul nominal făcut în ședință publică,
se prezintă reclamantul intimat personal, lipsă fiind celelalte părți.
Instanța constată că prin memoriile de apel formulate în cauză, în conformitate cu dispozițiile art. 242 alin. 2.pr.civ. pârâții apelanți au solicitat judecarea cauzei și în lipsă.
Întrebat fiind, reclamantul arată că nu are de formulat alte cereri prealabile sau excepții de invocat.
Nefiind de formulat alte cereri prealabile sau excepții de invocat, instanța declară închisă faza probatorie și acordă cuvântul asupra apelurilor declarate în cauză.
Reclamantul solicită respingerea apelurilor, pentru motivele arătate pe larg prin întâmpinarea depusă la dosarul cauzei, cu cheltuieli de judecată.
Se prezintă în instanță și reprezentanta reclamanților intimați, avocat -, care solicită respingerea apelului declarat de pârâta, ca lipsit de interes și nemotivat.
De asemenea solicită respingerea ca nefondate a apelurilor declarate de pârâții Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS), în calitate de succesor în drepturi al și Statul Român reprezentat prin Ministerul Economiei și Finanțelor pentru motivele arătate pe larg prin întâmpinarea depusă la dosarul cauzei, și obligarea pârâtei SC SA C-N la plata cheltuielilor de judecată, reprezentând onorariu avocațial în cuantum de 1500 lei, conform chitanței a cărui xerocopie o depune la dosarul cauzei.
CURTEA
Prin sentința civilă nr.645/27.XI.2008 pronunțată in rejudecare după casare, în Dosarul nr- al Tribunalului Cluj, respingându-se excepțiile lipsei calității procesuale pasive a pârâților, s-a admis în parte acțiunea reclamanților, și împotriva pârâților SC SA C-N, Primarul municipiului C-N, Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului B și Statul R prin Ministerul Economiei și Finanțelor B și în consecință:
S-a constatat preluarea abuzivă, fără titlu, de către Statul R, a imobilului casă de locuit și teren de 524. situat în C-N-, înscris în CF 11191 C-N top nr.16.117/1 și abuzivă prin expropriere a imobilului teren de 468.p înscris inițial în CF 11191 top.16.117/2 și transcris ulterior în CF 26.080 C-N în favoarea Statului Român și apoi în CF 114.485 C-N în favoarea SC SA, stabilindu-se dreptul reclamanților la despăgubiri în sumă totală de 152.920 euro, ce vor fi achitate în condițiile legii speciale, respectiv Titlul VII din Legea 247/2005, pentru cele două imobile descrise mai sus, s-au respins restul capetelor de cerere, pârâta SC SA fiind obligată să plătească reclamanților suma de 2.470 lei cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această soluție, Tribunalul a reținut că Statul Român prin Ministerul Economiei și Finanțelor are legitimare procesuală pasivă, întrucât obligațiile pârâtei SC SA, raportat la dispozițiile Legii nr.10/2001 sunt limitate.
Având în vedere că cele două organisme constituite, respectiv Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor și Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților, acționează în numele și pe seama Statului Român, fiind-i conferite pârâtului prin art.8, art.12 alin.3 și art.14 indice 1 din Titlul VII al Legii nr.10/2001, atribuții în cea de-a doua etapă a procedurii administrative, s-a apreciat că se justifică măcar pentru opozabilitate, chemarea în judecată a acestui pârât.
De asemenea, ținând seama de faptul că la data intrării în vigoare a Legii 10/2001, pârâta SC SA, era privatizată integral, fiind incidente dispozițiile art.29 din acest act normativ, s-a concluzionat că și pârâta AVAS, ca succesoare în drepturi al FPS, are calitate procesuală pasivă.
Pe fondul cauzei, s-a reținut că imobilul în litigiu compus din casă de locuit cu terenul aferent de 992. situat în C-N-, înscris inițial în CF 11191 C-N top nr. 16.117, constituit proprietatea familiei reclamanților.
Din acest imobil suprafața de 468. având nr. top. 16.117/2, a fost expropriată prin Decretul nr.490/1970, trecând scriptic în proprietatea Statului Român și apoi a pârâtei SC SA, în fapt și diferența de teren de 524. având nr.top.16.117/1, cu casa existentă, ulterior demolată, a format obiectul exproprierii, regăsindu-se în prezent în patrimoniul aceleiași pârâte, căreia i s-a eliberat certificat de atestare a dreptului de proprietate.
Întrucât pârâta SC SA, era privatizată integral la data intrării în vigoare a Legii nr.10/2001, în speță fiind incidente dispozițiile art.29 din lege, s-a stabilit că reclamanții au dreptul, pentru întregul imobil compus din casa demolată și 992. teren, la măsuri reparatorii prin echivalent sub forma despăgubirilor, a căror cuantum a fost stabilit prin raportul de expertiză administrat în cauză, urmând a fi achitate în condițiile legii speciale, respectiv titlul VII din Legea nr.247/2005.
Împotriva acestei sentințe rezumate mai sus, pârâtul Statul Român prin Ministerul Economiei și Finanțelor a declarat apel în termen legal, reiterând excepția lipsei calității procesuale pasive, cu motivarea că după intrarea în vigoare a Legii nr.247/2005, au fost abrogate dispozițiile art.29, 30, 33 alin.2 din Legea nr.10/2001.
Raportat la prevederile cuprinse în Titlul VII din Legea nr.247/2005 Capitolul II art.3 lit.a și g, art.5 lit. c și Cap.V art.2, Statul Român este reprezentat de un organ special desemnat, în acest sens fiind și dispozițiile art.10 alin.10 și art.11 alin.2 din Legea nr.10/2001, precum și OUG nr.81/2007.
Aceeași sentință a fost atacată cu apel și de pârâta Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului, cu motivarea că nu are calitate procesuală pasivă și acțiunea reclamanților este inadmisibilă față de AVAS, întrucât nu a fost notificată în condițiile art.29 din Legea nr.10/2001, reclamanții nu au urmat procedura administrativă prealabilă prevăzută de art.25 din aceeași lege, față de AVAS, în speță nefiind aplicabile nici Decizia XX a Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Pe fondul cauzei, se apreciază că dispozițiile art.29 din Legea nr.10/2001, reglementează o excepție de la principiul instituit prin art.21 din lege, acela al restituirii în natură, care primează față de celelalte măsuri reparatorii prin echivalent, iar primul text normativ se aplică numai imobilelor evidențiate în patrimoniul societăților comerciale privatizate, cu respectarea dispozițiilor legale, de către AVAS.
La rândul său, pârâta SC SA C-N, a promovat apel în termen legal, fără să aducă nici un fel de critici sentinței apelate.
Prin întâmpinare, reclamanții au solicitat respingerea tuturor apelurilor.
Curtea examinând actele și lucrările dosarului, prin prisma motivelor invocate, reține următoarele:
Odată cu intrarea în vigoare a Legii nr.247/2005, prin Titlul VII din acest act normativ, s-a instituit un nou regim juridic, al stabilirii și plății despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv.
Astfel, conform art.2 raportat la art.3 lit.b Capitolul I din Titlul menționat, pentru asigurarea resurselor financiare necesare acordării de despăgubiri, s-a înființat organismul de plasament colectiv în valori mobiliare, denumit "Fondul Proprietatea", entitate destinată în mod expre, realizării plăților prin echivalent, a despăgubirilor aferente imobilelor preluate abuziv.
De asemenea, art.3 lit.a din același Capitol și Titlu, definește titlurile de despăgubiri, ca fiind certificate emise de Cancelaria Primului Ministru, prin Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor, în numele și pe seama Statului Român.
Precizându-se la litera g din același articol, că titlurile de valoare nominală, emise anterior de Ministerul Finanțelor Publice și nevalorificate până la data intrării în vigoare a Legii nr.247/2005, se convertesc de drept în titluri de despăgubire, la data depunerii lor la Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor, înseamnă că titlurile de valoare nominală, au fost scoase din circulație, iar Ministerul Economiei și Finanțelor nu mai este competent să emită astfel de titluri.
În prezent, singurul organ abilitat în această privință, prin dispozițiile art.5 lit.d Capitolul I, raportat la art.13 alin.1 lit.a din Capitolul III Titlul VII aceeași lege, este Comisia centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor.
Rezultă așadar din textele speciale enunțate mai sus, coroborate cu dispozițiile art.10 alin.10 și art.11 alin.2 din Legea nr.10/2001, că Statul Român, în cadrul procedurilor vizând stabilirea și plata despăgubirilor, aferente imobilelor preluate în mod abuziv, este reprezentat de organul administrativ amintit, special instituit în această privință și că Ministerul Economiei și Finanțelor, neavând nici o atribuție în acest domeniu, nu are calitatea procesuală pasivă.
Față de considerentele expuse mai sus, Curtea în temeiul art.282, 296 Cod.proc.civilă, va admite apelul pârâtului Statul Român prin Ministerul Economiei și Finanțelor și va schimba sentința atacată, în sensul că va respinge acțiunea reclamanților față de acest pârât, care nu are legitimare procesuală pasivă.
În schimb față de pârâta AVAS această excepție nu operează și nici incidența excepției inadmisibilității acțiunii reclamanților, invocată de această pârâtă, nu poate fi reținută, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare.
Este real faptul că reclamanții, pentru acordarea măsurilor reparatorii cuvenite pentru imobilele preluate în mod abuziv, au notificat în termen legal, respectiv în data de 9.XI.2001 pârâta SC SA C-N, în calitate de unitate deținătoare, însă această împrejurare, nu echivalează cu lipsa procedurii administrative prealabile, așa cum se susține.
De altfel, acest aspect a fost clarificat în primul ciclu procesual de Înalta Curte de Casație și Justiție, prin Decizia de casare nr.6.370/29.VI.2006 dată în Dosar nr-, statuându-se că în temeiul Legii nr.10/2001 art.26 alin.3, instanțele au competența de a se pronunța, în privința măsurilor reparatorii cuvenite persoanelor îndreptățite, chiar și atunci când în cauză, nu s-a emis o decizie sau dispoziție, deoarece nesoluționarea în termen a notificării, echivalează cu un refuz, supus cenzurii instanțelor.
În același sens este și Decizia nr. XX din 19.III.2007, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, în cadrul recursului în interesul legii.
Or, împrejurarea că reclamanții, s-au adresat unității deținătoare a imobilelor în litigiu, iar aceasta din urmă, nu a binevoit să trimită notificarea AVAS-ului, nu este imputabil reclamanților și nu este de natură să atragă sancțiunea pierderii drepturilor cuvenite acestora, pentru imobilele în litigiu.
O astfel de sancțiune intervine, doar în cadrul nerespectării termenului prevăzut pentru formularea notificării, iar extinderea sancțiunii și la alte situații, decât cea vizată de legiuitor prin dispozițiile art.22 alin.5 din Legea nr.10/2001, este nelegală, aspect de asemenea clarificat de Înalta Curte de Casație și Justiție, în partea finală a Deciziei de casare, cu caracter obligatoriu pentru instanțele inferioare, în virtutea prevederilor art.315 alin.1 Cod.pr.civ.
Ca atare, în mod corect a acordat instanța de fond eficiență juridică prevederilor art.29 alin.1 și 3 din Legea nr.10/2001, în condițiile în care pârâta SC SA C-N, era integral privatizată, cu respectarea dispozițiilor legale în materie, anterior datei de 14.II.2001. Imobilele în litigiu, cu nr.top.16.117/1 și 16.117/2, erau evidențiate în patrimoniul societății comerciale privatizate, ambele parcele fiind incluse în suprafața totală de 44.668. pentru care s-a eliberat pe seama pârâtei, certificatul de atestare a dreptului de proprietate Seria - nr.0208 emis în 10.XI.1993, aspect ce rezultă din raportul de expertiză judiciară, întocmit de ing..
În consecință, Curtea având în vedere considerentele prezentate mai sus, în temeiul art.282, 296 raportat la art.292 alin.2 Cod.proc.civilă, va respinge ca nefondate apelurile pârâtelor AVAS și SC SA C-N, păstrând în privința acestora sentința atacată, ca fiind legală și temeinică.
Pârâta apelantă SC SA C-N, fiind în culpă procesuală, în conformitate cu dispozițiile art.274 Cod.proc.civilă, va fi obligată să plătească reclamanților suma de 1.500 lei, cheltuieli de judecată, compuse din onorar avocat, justificat cu chitanța depusă la dosar, filele 45.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite apelul declarat de pârâtul Statul Român prin Ministerul Economiei și Finanțelor Publice împotriva sentinței civile nr. 645 din 27 XI.2008 Tribunalului Cluj, pronunțată în dosar nr-, pe care o schimbă, în sensul că respinge acțiunea introductivă a reclamanților, împotriva pârâtului Statul Român prin Ministerul Economiei și Finanțelor, pentru lipsa calității procesuale pasive.
Respinge apelurile pârâților AVAS B și SC SA C-N împotriva aceleiași sentințe.
Obligă pe intimata SC SA C să plătească reclamanților intimați suma de 1500 lei, cheltuieli de judecată în apel.
Decizia este definitivă și executorie.
Cu drept de recurs în 15 zile de la comunicare.
Dată și pronunțată în ședința publică din 4 iunie 2009.
PREȘEDINTE JUDECATOR GREFIER
- - - - - -
Red./Dact.
10 ex./26.06.2009
Jud.fond:
Președinte:Carmen Maria ConțJudecători:Carmen Maria Conț, Silvia Nicorici