Speta Legea 10/2001. Decizia 193/2009. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ Nr. 193/A/2009
Ședința publică de la 03 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Anca Neamțiu președinte secție
JUDECĂTOR 2: Monica Maria Cismaru
Grefier - -
Pe rol se află soluționarea apelului declarat de pârâta SC SA Sibiu împotriva sentinței civile nr. 498 din 01.06.2009 pronunțată de Tribunalul Sibiu în dosar civil nr-, având ca obiect Legea 10/2001.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă avocat cu delegație la dosar pentru apelanta pârâtă, lipsă fiind restul părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței, legala îndeplinire a procedurii de citare la acest termen de judecată cu părțile.
Se constată că s-a înregistrat la dosar, prin serviciul registratură al instanței, concluzii formulate de intimatul reclamant prin mandatar ales - avocat. Se atașează acestora, copie a Dispoziției nr. 896/04.05.2005 emisă de Primăria Municipiului Sibiu.
Nefiind alte cereri de formulat și probe de administrat, instanța constată închisă faza probatorie și acordă cuvântul în susținerea apelului.
Mandatarul ales al apelantei pârâte - avocat învederează instanței că în speța dedusă judecății s-a făcut de către instanța de fond o greșită aplicare a prevederilor Legii 10/2001. Susține aceasta întrucât, în dispozițiile art. 26 din legea menționată sunt enumerate persoanele care sunt obligate la restituirea în natură. Societatea - apelantă pârâtă, fiind o societate comercială cu capital integral privat nu poate fi obligată la emiterea unei decizii de restituire în natură a terenului în litigiu. Acesta este motivul principal pentru care a atacat hotărârea pronunțată de instanța de fond și raportat la acesta, solicită admiterea apelului, modificarea hotărârii în sensul respingerii pretențiilor față de societatea apelantă. Nu solicită cheltuieli de judecată.
Instanța, deliberând, față de actele și lucrările dosarului, lasă cauza în pronunțare.
CURTEA DE APEL
Asupra apelului civil de față:
Prin sentința civilă nr. 498/2009 Tribunalul Sibiu - Secția civilă a admis acțiunea civilă formulată de reclamantul împotriva pârâtei SC SA Sibiu în sensul obligării pârâtei să emită decizie motivată prin care să facă propuneri de acordare de despăgubiri pentru imobilul înscris în CF 2136 Sibiu nr. top inițiale 3169/1/I, 3169/1/II, 3169/1/III, 3169/1/IV, 3169/1/V,3169/1/VI și 3169/1/VII. A fost admisă excepția lipsei calității procesuale pasive și deci respinsă acțiunea reclamantului împotriva pârâților Ministerul Finanțelor Publice prin DGFP Sibiu, Primarul Mun. Sibiu și AVAS
Pentru a pronunța această hotărâre tribunalul a reținut că reclamantul este moștenitorul persoanei notificatoare, care era moștenitoarea lui ns., aceasta din urmă fiind proprietara tabulară a imobilului revendicat. Prin urmare, reclamantul are calitate de persoană îndreptățită la restituire conform art. 4 alin.2 din Legea nr. 10/2001.
Imobilul a fost preluat abuziv de stat, apoi dat în administrarea operativă a, iar în baza Legii nr. 15/1990 și a certificatului de atestare a dreptului de proprietate 0015/1993 a fost întabulat dreptul de proprietate asupra acestuia în favoarea SC SA. O parte din imobil a fost înstrăinat de noul proprietar, în prezent aceasta mai deținând în proprietate doar imobilul de sub corp A nr. top 3169/1/I și cota de 657/45 părți din terenul de 1945 mp.
Instanța a reținut în virtutea inclusiv a practicii Curții Europene că statul și implicit unitatea deținătoare nu și-au îndeplinit obligația pozitivă de a reacționa în timp util și cu coerență în fața chestiunii de interes general pe care o reprezintă restituirea sau vânzarea imobilelor intrate în posesia sa în virtutea decretului de naționalizare. Incertitudinea generată s-a repercutat asupra reclamantului care s-a văzut în imposibilitatea de a-și recupera întregul bun.
Prin urmare, statul nu și-a îndeplinit obligația de a asigura reclamantului exercitarea efectivă a dreptului său de proprietate garantat de art. 1 din protocolul nr. 1 la Convenție, încălcând astfel "justul echilibru" ce trebuie să existe între cerințele interesului public și imperativele protejării dreptului celui interesat la respectarea bunurilor sale.
În consecință, acțiunea fost admisă față de pârâta SC SA Sibiu.
Acțiunea față de Primarul Mun. Sibiu și față de Ministerul Finanțelor Publice a fost respinsă întrucât aceștia nu au calitate de unitate deținătoare a bunului, iar față de AVAS deoarece reclamantul nu a investit-o cu soluționarea vreunei notificări, iar AVAS-ul nu are competența de a dispune restituiri în natură sau acordarea de despăgubiri.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal, a declarat apel pârâta SC SA Sibiu prin care a solicitat admiterea apelului, modificarea sentinței apelate ca fiind netemeinică și nelegală, în sensul respingerii cererii intimatului.
În motivarea apelului apelanta pârâtă susține că sentința este nelegală deoarece pârâta nu are calitate procesuală pasivă, având în vedere că la data intrării în vigoare a Legii nr. 10/2001 pârâta avea calitatea de persoană juridică de drept privat, statul și nici o altă autoritate de stat neavând calitatea de acționari, astfel că nu sunt incidente prevederile art. 21 alin. 1 din Legea nr. 10/2001. Se mai susține că în cauză nu s-a făcut dovada îndeplinirii de către reclamant a procedurii prealabile a notificării persoanei deținătoare a bunului, conform art. 25 din Legea nr. 10/2001, iar primăria nu a făcut aplicarea dispozițiilor art. 27 din lege.
În susținerea apelului s-au depus copiile contractului de vânzare cumpărare de acțiuni nr. 514/1994 și ale contractului de schimb de acțiuni
Intimata AVAS a depus întâmpinare prin care a susținut că întrucât prin prezentele motive de apel apelanta, stabilind cadrul procesual și limitele în care solicită schimbarea hotărârii instanței de fond, nu a criticat soluția pronunțată de instanța de fond sub aspectul admiterii excepției lipsei calității procesuale pasive a AVAS, sentința civilă atacată în ceea ce privește admiterea excepției lipsei calității procesuale pasive a AVAS a intrat în puterea lucrului judecat. Pe de altă parte, AVAS nu a fost instituția publică legal notificată și ca urmare, nu are calitate procesuală pasivă în cauză, neputând fii obligată să se pronunțe asupra unei notificări cu a cărei soluționare nu a fost investită.
La solicitarea instanței, apelanta a depus la dosar un certificat constatator privind structura acționariatului la data de 14.02.2001.
Intimatul reclamant a depus concluzii prin care a solicitat respingerea apelului și menținerea sentinței atacate.
În apărare intimatul susține că antecesoarea sa a formulat în termen legal notificare pe care a adresat-o Primăriei Mun. Sibiu, la care nici până în prezent nu a primit răspuns, motiv pentru care a fost nevoit să promoveze acțiune în justiție. Faptul că nu a fost notificată direct unitatea deținătoare, nu are nici o relevanță față de dispozițiile art. 22 alin. 4 din lege.
Curtea, analizând legalitatea și temeinicia sentinței atacate prin prisma criticilor formulate, constată că apelul este fondat și va fi admis pentru următoarele motive:
Imobilul ce a făcut obiectul notificării și pentru care se solicită acordarea de despăgubiri a fost înscris în CF nr. 2136 Sibiu sub nr. top 3169/1.
Imobilul a trecut în proprietatea Statului în temeiul Decretului nr. 92/1950 și apoi în proprietatea SC SA Sibiu ( la acel moment SC COM SA Sibiu).
Potrivit extrasului Cf depus la dosar (fl. 7-9 dosar de fond) întabularea dreptului de proprietate al apelantei s-a operat prin încheierea nr. 6354 din 21 mai 1993, ulterior aceasta procedând la apartamentarea imobilului sub și nr. top noi 3169/1/I, 3169/1/II, 3169/1/III, 3169/1/IV, 3169/1/V, 3169/1/VI și 3169/1/VII și la vânarea corpurilor noi, mai puțin cel de sub nr. top 3169/1/
Din certificatul constatator nr. 63794/2009 emis de ORC de pe lângă Tribunalul Sibiu rezultă că la data de 14.02.2001 acționari la această societate comercială erau numai persoane fizice, deci procesul de privatizare era finalizat.
Potrivit art. 29 alin. 1 din Legea nr. 10/2001 pentru imobilele evidențiate în patrimoniul unor societăți comerciale privatizate, altele decât cele prevăzute la art. 21 alin. 1 și 2, persoanele îndreptățite au dreptul la despăgubiri în condițiile legii speciale privind regimul de stabilire și plată a despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv, corespunzătoare valorii de piață a imobilelor solicitate.
Unitățile la care face referire art. 21 alin. 1 și 2 sunt cele la care statul sau o autoritate a administrației publice centrale sau locale este acționar/asociat majoritar, sau chiar și minoritar, dacă în acest caz valoarea acțiunilor deținute este mai mare sau egală cu valoarea imobilului.
Cum societatea deținătoare, respectiv apelanta, era privatizată la momentul intrării în vigoare a legii, iar printre acționari nu figurează nici o persoană juridică, doar persoane fizice, în speță sunt incidente prevederile art. 29 din Legea nr. 10/2001.
La alin. 3 al art. 29 se menționează că în situația imobilelor prevăzute la alin. 1 și 2 (alin. 2 se referă la imobilele înstrăinate ) măsurile reparatorii în echivalent se propun de cătreinstituția publică care efectueazăsau, după caz,a efectuat privatizarea, dispozițiile art. 26 alin.1 fiind aplicabile în mod corespunzător.
Prin urmare, dat fiind că imobilul a intrat în patrimoniul apelantei care este o societate comercială privatizată din anul 1994, măsurile reparatorii pentru imobilul solicitat puteau fi acordate numai de către AVAS, astfel că apelanta nu are calitate procesuală pasivă în cauză, apelul formulat fiind întemeiat sub acest aspect, motiv pentru care va fi admis.
În consecință, se impune schimbarea sentinței atacate sub aspectul modului de soluționare a acțiunii formulate împotriva acestei pârâte, în sensul respingerii acțiunii formulate de reclamant împotriva pârâtei SC Sibiu ca fiind introdusă împotriva unei persoane lipsite de calitate procesuală pasivă.
Instanța de apel nu va putea schimba soluția în sensul obligării pârâtei AVAS la emiterea unei decizii motivate prin care să facă propuneri de despăgubiri, întrucât sentința nu a fost apelată sub acest aspect, admiterea excepției lipsei calității procesuale pasive a AVAS intrând în puterea de lucru judecat.
Intimatul reclamant avea posibilitatea, după ce a cunoscut motivele de apel, să solicite pronunțarea unei soluții prin care sentința să fie schimbată în sensul obligării AVAS la emiterea unei decizii pentru acordarea de despăgubiri, în cazul în care până la primul termen de judecată ar fi aderat la apelul pârâtei, apelând la instituția reglementată de art. 293 Cod procedură civilă, a apelului incident, ceea ce nu a înțeles să facă.
În cauză nu au fost solicitate cheltuieli de judecată.
Pentru aceste motive,
În numele legii
DECIDE
Admite apelul declarat de pârâta Sibiu împotriva sentinței civile nr. 498/2009 pronunțată de Tribunalul Sibiu în dosar nr-.
Schimbă sentința atacată în sensul că respinge acțiunea formulată de reclamantul împotriva pârâtei C Sibiu.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței atacate.
Fără cheltuieli de judecată.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 3.12.2009.
Președinte, - - | Judecător, - - - |
Grefier, - - |
.
Tehn.
7 ex/17.12.2009
Jud.fond:
Președinte:Anca NeamțiuJudecători:Anca Neamțiu, Monica Maria Cismaru
